MINISTERUL INV A TAMANTULUI INSTITUTUL ROMAN DE TRACOLOGIE BIBLIOTHECA THRACOLOGICA XV AUREL RUSTOIU METALURGIA BRONZULUI LADACI (sec. II 1. Chr. - sec. I d. Chr.) Tehnici, ateliere Si produse de bronz B ucure~ti 1996 METALURGIA BRONZULUI LA DACI (sec. II 1. Chr. - sec. I d. Chr.) Tehnici, ateliere ~i produse de bronz LA METALLURGIE DU,BRONZE CHEZ LES DACES (Ileme siecle avo I.-C. - Ier siecle ap. I.-C.) Techniques, ateliers et produits Sotiei mele MINISTER UL INV A TAMA.NTULU! INSTITUTUL ROMAN DE TRACOLOGIE BIBLIOTHECA THRACOLOGICA XV AUREL RUSTOIU Manuscrisele, cartile pentru schimb, comenzile $i orice corespondenta: INSTITUTUL ROMAN DE TRACOLOGIE, 70626, strada Schitu Magureanu 1, Bucure$ti. Romania, Tel./Fax (040) 013120322 METALURGIA BRONZULUI LA DACI (sec. II 1. Chr. - sec. I d. Chr.) Tehnici, ateliere ~i produse de bronz Editat de: VAVILA EDINF SRL ISBN: 973-97996-3-9 B ucure~ti 1996 PREFATA Aurel Rustoiu este unul dintre tinerii arheologi ai Insritutului Roman de Tracologie care - dupa 0 plina de daruire $i perseverenta activitate de teren in cadrul filialelor de la Craiova $i Cluj, dublata de 0 serie bogata de studii $i articole publicate in diverse reviste de specialirate - a realizat 0 sinteza ce vede lumina tiparului ca nr. XV in seria Bibliorheca Thracologica. . Volumul "Metalurgia bronzului la daci (sec. II i.Chr. - sec. I d.Chr.)", dedical unui sector important al civilizatiei geto-dace, a fost conceput ca teza de doctorat sub in drum area prof Ion Glodariu la Universitatea din Cluj-Napoca. Prezent pe santiere arheologice din Oltenia (Sucidava), Banal (Divici), Transilvania (Cugir, Sannizegetusa Regia, Racos, Sighisoara), beneficiind de perioade de documentare in Bulgaria, Ungaria, Germania, autorul a capiitat 0 imagine cuprinzaroare asupra problematicii pe care 0 analizeaza Si 0 expune. in cuprins aflam, deopotriva, capitole dedicate exploatarii minereului, tehnologiei prelucrarii, atelierelor Si artizanilor, uneltelor intrebuintate, cat si asupra produselor rezultate (obiecte de podoaba, annament, hamasament. casnice etc.) insotita de 0 bogata si expresiva ilustratie. lucrarea este un instrument util de lucru $i poate fi apreciata ca 0 realizare remarcabila ce tradeaza maturitatea ranarului cercetaror Si ne daindrepratite sperante pentru vii tor. Petre Roman CUPRINS I. INTRODUCERE ......... ........................................................................ 1.1. PROBLEME DE METODA ........................... ,..................... :....... 1.1.1. Problematiea luerarii ............................................................... I.l.2. Limitele geografiee ................................................................. 1.1.3 . Cadrul eronologie ........................................................ ... ......... 1.1.4. Cadrul istorie ........................................................................... 1.1.5. Criterii tipologiee .................................................................... 1.1.6. Valoarea eronologiea a pieselor de podoaba ~i vestimentati ........ ...... ................................... ... .... .. ................. :'.. Note .. .......... .............. .. ... .......... ..... ... ............... .. .. .... ......... .. .... ... ........... 15 15 15 16 16 17 19 20 22 II. ISTORICUL CERCETARILOR .. ....................... ... .................... ........ 25 Note ..................................................................................................... 26 ~I PRELUCRAREA MINEREURILOR CUPRIFERE ........................................................................,............. IIL1. EXTRAGEREA MINEREURILOR CUPRIFERE .................... III.2. "IMBOGA TIREA"MINEREURILOR CUPRIFERE ................ III.3. REDUCEREA MINEREURILOR CUPRIFERE ...... .. .... .. ......... IlIA. EXPLOATAREA METALELOR PRETIOASE ......................... 11104.1. Exploatarea aurului ...................................................... ......... 111.4.2. Piese ornamentale ~i de podoaba din aur ..................... ......... I1IA.3. Exploatarea argintului ........................................................... Note .. ......................................... ... .. ............................................ ...... ... III. EXPLOA TAREA IV. ATELIERE DE PRELUCRARE A BRONZULUI ~I ME~TERI METALURGI. .................................................................................. IV.1. ASPECTE TEHNOLOGICE ............ .......... ...... .................... .. .... IV.1.1.0btinerea aliajelor de bronz ............. ~ .................................... IV.l.2. Turnarea in tip are .................................................................. IV. 1.3 . Podoabe de argint eu miez din metal de ealitate inferioara .... ................. ..... ...... .. ............................... .......... ... IY.2 . ATELIERE ~I ME~TERI ............................... .. .. .................. .. .. .. IY.2.1. Ateliere de preIuerare a bronzului .... .. ................................... IV.2.2. Me~teri orfevrieri - me~teri bronzieri .............................. ...... Iy'2.3. Me~teri straini ....................................................................... 7 28 28 29 30 31 32 32 39 40 45 45 45 47 49 53 53 61 64 IV3. UNELTE DE PRELUCRARE A BRONZULUI ~I A METALELOR PRETIOASE ....................................................... Iy'3.1. Consideratii generale ............................................................ Iy'3.2. Unelte de sustinut... .............................................. ................. Iy'3.3. Unelte de deformat... ............................................................. IV.3.4. Unelte de apucat. ................................................................... IY.3.5. Unelte auxiliare ....................................... ... ................ .. ......... Iy'3.6. Alte instrumcnte' ~j materiale ................................................ Note ................................................................... .. .............. .. ...... .... ......... 66 66 68 70 72 VII. YNCHEIERE ................................................................................... 179 Note ..................................................................................................... 183 72 76 77 V. PRODUSE DE BRONZ .................................................................. .. 89 VI. OBIECTE DE PODOABA ~I DE VESTIMENTATIE ............... 89 V,l.l. Colane ... ,............................. ,................. .................... .. ..... ...... 89 V.l.2. Bralari .............................. .. ............................................ ... ...... 93 V.l.3. Cercei ..................................................................................... 102 V.I.4. Verigi ~i inele .......................................................... .. ............. 105 Y.1.5. Lanturi-coliere ~i centuri ........................................................ ll0 V.I.6. Catarame ~i paftale ................................................................. 117 V.1.7. Pandantive .............................................................................. 121 y'1.8. Consideratii privind evolutia pieselor de podoabii ~i vestimentatie in sec. II Le.n. - 1. e.n ........................................ 128 Note ...................................................................................................... 130 V2. ARMAMENT ~I PlESE DE ECHIPAMENT MILITAR ............ 147 V.2.1. Coifuri .................................................................................... 147 V.2.2. Plato~e .................................................................................... 150 Y.2.3. Alte piese de eehipament militar ............................................ 151 Note ..................................................................................................... 152 V.3. PlESE DE HARNA~AMENT ~I DE CAR ................................. 155 V3.1. Piese de harna~ament ............................................................. 155 V.3.2. Piese de ear ............................................................................. 157 Note ..................................................................................................... 159 V.4. OBIECTE DE INTREBUINTARE CURENTA ~I CASNICA ... 162 Note ..................................................................................................... 166 V.5. ALTE CATEGORII DE OBIECTE DE BRONZ ......................... 169 Y.5.1. Obieete de toaleta ................................................................... 169 V5.2. Obieete rare sau eu destinatie ineerta ..................................... 170 Note ..................................................................................................... 171 8 VI. ELEMENTE LOCALE ~I INFLUENTE STRAINE MANIFESTA TE YN METALURGIE ~I YN EVOLUTIA PRODUSELOR DE BRONZ ........................................................... 173 Note ....................................................................................... :............. 177 ANEXE ................................................................................................... 185 LISTE CU DESCOPERIRI ................................................................. 185 ABREVIERI BIBLIOGRAFICE ............................................................ 207 RESUME ................................................................................................ 209 EXPLICATIONS DES FIGURES ......................................................... 227 ILUSTRATII .................................................. ... ........ .. .............. .. ........... 237 ..... SOMMAIRE 1. INTRODUCTION ............................ ........ ... ............ ......... .. ............. .... 15 1.1. PROBLEMES DE METHODE ................ ................. ................... 15 1.1.1. Problematique de l'ouvrage .................. .... .. .............. .. ........ ....... 15 1.1.2. Limites geographiques .......................... .............................. ....... 16 1.1.3. Cadre chronologique .................................................................. 16 1.1.4. Cadre historique ........................................ .. .... ......... ................... 17 1.1.5 . Criteres typologiques ........ .. .......... ...... ........................................ 19 1.1.6. Valeur chronologique des pieces .. d'omement et de vetement .. .......................................... .... .. .. ..... .. ..... .. 20 Notes .. :........... .... .. .. ......... ............. ... ............ .......................... ............... 22 II. HISTORIQUE DES RECHERCHES ........... .... ..... .................. .......... 25 Notes .................... ... .......................... ... .... .... .............. ........... .. ........... .. 26 III. EXPLOITATION ET TRAlTEMENT DES MINERAlS CUPRIFERES .......... ................................ ...... ........... IILl. EXTRACTION DES MINERAlS CUPRIFERES ..................... m.2. "ENRICHISSEMENT"DES MINERAlS CUPRIFERES ........ .. III.3. REDUCTION DES MINERAlS CUPRIFERES .................... .... III.4. EXPLOITATION DES METAUX PRECIEUX ......................... III.4.1 . Exploitation de l'or ............................................................... IIIA.2. Pieces d'omement et bijoux en or ........................................ III.4.3. Exploitation de l'argent .......................... :............................. Notes .......................................................................................... ....... 28 28 29 30 31 32 32 39 40 IV. ATELIERS D'USINAGE DU BRONZE ET ARTISANS METALLURGISTES ..................................................... .................. 45 IY.l. ASPECTS TECHNOtOGIQUES ....... :............................. ;........ 45 IV.I.l. Obtention des alliages de bronze ...................................... .... 45 IY.1.2. Moulage du bronze ............................................................... 47 Iy'1 .3. Bijoux d' argenta moelle de metal de qualite inferieure ......................................... .. ............................... 49 IY.2. ATELIERS ET ARTISANS ............................... .......... ........... .... 53 IV.2.l. Ateliers d ' usinage du bronze ................................................ 53 IV.2.2. Orfevres et artisans du bronze ............................................... 61 IV.2.3. Artisans· etrangers ................................................................. 64 11 .. ~ . ~~ ,~ IV3. OUTILS POUR L'USINAGE DU BRONZE ET DES METAUX PRECIEUX ........................................................................ IV3.1. Considerations generales ...................................................... IV.3.2. Outils pour la sustention ....................................................... IV3.3. Outils pour la defonnation .................................................... IV.3.4. Outils pour saisir ................................................................... IV3.5. Outils auxiliaires ................................................................... IV3.6. Autres instruments et materiaux ........................................... 66 66 68 70 72 72 76 Notes ............................................................... .................................. 77 V. PRODUITS DE BRONZE .......................... ...................................... 89 VI. OBJETS D'ORNEMENT ET DE VETEMENT ......................... 89 V.1.1. Colliers ................................................................. .. ....... ......... 89 V.1.2. Bracelets ....................................................... .. ........................ 93 V1.3. Boucles d'oreilles ................................................................... 102 V1.4. Mailles et anneaux .................................................................. 105 V.l.5. Chaines-colliers et ceintures ................................................... 11 0 V1.6. Boucles de ceintures et agrafes .............................................. 117 V.I.7. Pendentifs ............................................................................... 121 V.l.8. Considerations sur l'evolution des pieces d'omement et de vetement aux lIe s. avo J.-C. - Ier S. ap. J.-C ............................. 128 Notes ................................................................................................. 130 V2. ARMEMENT ET PIECES D'EQUIPEMENT MILITAIRE .................................................................................. 147 V.2.I. Casques .................................................................................. 147 V.2.2. Cuirasses ................................................................................ 150 V.2.3. Autres pieces d'equipement militaire ..................................... 151 Note~ ................................................................................................. 152 V.3. PIECES DE HARNACHEMENT ET DE CHAR ....................... 155 V3.1. Pieces de hamachement ......................................................... 155 V.3.2. Pieces de char ....................................................................... :.15 7 Notes ............. :................................................................................... 159 V.4. OBJETS USUELS ET MENAGERS ........................................... 162 Notes ................................................................................................. 166 Y.5. AUTRES CATEGORIES D'OBJETS DE BRONZE .................. 169 V.5.1. Objets de toilette .................................................................... 169 V.5.2. Objets rares ou it destination incertaine .................................. 170 12 VI. ELEMENTS LOCAUX ET INFLUENCES ETRANGERES DANS LA METALLURGIE ET DANS L'EVOLUTION DES PRODUITS DE BRONZE ....................................................... 173 Notes ...................................................................... ... ....... .. ............... 177 VII. CONCLUSIONS .. ........................................................................... 179 Notes ..................................................... ............................... ............. 183 ANNEXES ............................................................................................. 185 LISTE DES DECOUVERTES ....................... .. ................................... 185 ABREVIATIONS BIBLIOGRAPHIQUES ........................................... 207 RESUME ................................................................................................ 209 EXPLICATION DES FIGURES ............................................................ 227 ILLUSTRATIONS ................................................................................. 237 I ".f'i I l I.INTRODUCERE Studiul metalurgiei antice a bronzului, din punctul de vedere al tehnicilor extractive ~i de prelucrare a minereurilor, precum Si din perspectiva cercetarii produselo r acestui mestesug , se inscrie pe linia analizarii $i sistematizirrii diferitelor catego rii de materiale arheologice scoase la lumina in unna sapaturilor. Acest lucru este po sibil, acum mai muit dedit in urm a cu cateva decenii, ca urmare a acumularii infonnatiilor de natura arheologica prin in vestigatii1e intense asupra civilizatiei daco-getice din sec. II Le.n. - I e.n. Situatia mentionata a determinat in ultimii ani studierea monografica a unor artefacte din intreaga Dacie, cum ar fi ceramica, importurile greco-romane, produsele de fier etc. ' 1.1. PROBLEME DE METODA 1.1.1. Problematica lucrarii Metalurgia bronzului a cunoscut cea mai mare inflorire pe parcursul epocii bronzului si in prima varsta a fierului cand metalul respectiv a fost utilizat pe scara larga in toate domeniile. De-a lungul Hallstatt-ului mijlociu $i tarziu, utilizarea aliajelor de bronz se restrange treptat la confectionarea unor obiecte de podoaba Si vestimentatie ori piese omamentale, fierul ca$tigand treptat importantA in confectionarea uneltelor ~i obiectelor utili tare. Aceasta situatie se accentueaza pe parcursuI celei de a doua varste a fierului, pentru ca in sec. II Le.n. - I e.n. metalurgia fierului sa atinga cea mai mare dezvoltare. Daco-getii au continuat sa prelucreze bronzul $i in sec. II Le.n. - I e.n., acesta fiind utilizat in special in realizarea unor podoabe ~i piese vestimentare, dar ~i - pe scara mai restransa - in domenii in care fierul a fost preponderent. Studierea metalurgiei bronzului permite intregirea imaginii asupra tehnologiilor antice ~i a produselor metalice din Dacia preromana. De asemenea, pot fi sesizate elemente originale, specifice spatiului daco-getic, precum $i influentele care au patruns in Dacia in epoca respectivA, la fel cum s-a constatat in urrna analizarii altor aspecte de cultura $i civilizatie. Pentru intelegerea spectrului larg de probleme vizand metalurgia bronzului este neeesara - mai intai - analizarea proeedeelor de extragere a minereurilor euprifere, acestea constituind elementul major in eadrul aliajelor. Exploatarea minereurilor eupriferes-a realizat concomitent cu a metalelor pretioase, ele gasindu-se asoeiate in zacaminte. Totodata, in atelierele de orfevrerie a fost prelucrat atat bronzul, cat $i metalele pretioase. Odata obtinut, metalul lua drumul atelierelor. Pentru ilustrarea activitatiior desfa~urate in ateliere vor fi analizate caracteristicile aeestora din perspectiva 15 genurilor de metale prelucrate Si aspecte referitoare Ia statutul ·mesterilor. De asemenea, vor fi abordate unele probleme de tehnologie in obtinerea Si prelucrarea aliajelor, precum Si uneltele folosite in acest mestesug. Activitatea ateliereloJ;" din Dacia preromana nu poate fi inteleasa in ansamblu fara analizarea tuturor categoriilor de produse de bronz. Vor fi abordate piesele de podoaba Si vestimentatie (care constituie majoritatea artefactelor de bronz), cele de armament Si echipament militar, de harnasament si de car, obiectele de uz casnic Si de intrebuintare curenta etc. In unele cazuri, vor fi aduse in discutie si piese din argint Si fier ori produse provenind din alte zone. Aceste obiecte permit 0 inteleg ere mai profunda a evantaiului de piese metalice utilizate de daco-geti Si ilustreaza influentele straine manifestate in Dacia preromana. Fibulele nu vor fi analizate in aceasta lucrare. Ele vor face obiectul unui alt studiu intrucat artefactele mentionate pun 0 serie de probleme specifice. Acest Iucru se reflecta si in istoriografia europeana in care fibulele fac obiectul unor monografii distincte. Totusi fibulele din Dacia preromana vor fi luate in discutie atunci cand sunt asociate cu alte piese din bronz in vederea stabilirii unor datari mai exacte l . I.1.2. Limitele geografice In Iucrarea de fata vor fi analizate atelierele Si produsele de bronz descoperite in linii generale pe teritoriul actual al Romaniei, care corespunde celei mai mari parti a ariei locuite de daco-geti. In cazul unor obiecte de podoaba, apartinand cronologic epocii Regatului dac, se vor lua in discutie Si descoperirile din zona sud-dunareana si de pe teritoriul de astazi al Ucrainei, Slovaciei si Ungariei. In sfarsit, pentru 0 serie de obiecte de import, ca Si pentru prototipurile unor piese dacice este necesara analizarea raspandirii Si cronologiei lor pe spatii mai largi. I.1.3. Cadrul cronologic Limita cronologica superioara care a fost vizata se situeaza in a doua jumatate/sfarsitul sec. II Le.n. Perioada respectiva corespunde in Transilvania cu etapa posterioara disparitiei civilizatiei celtice. De asemenea, in aceeasi vreme isi fac aparitia in intreaga Dacie asezarile fortificate. Mentionez asezarile de la Sighi2 soara-Wietenberg , Arpasu de Sus 3 , Sprancenata4 , Bazdana5 etc. In unele cazuri aceasta etapa este contemporana cu inceputul "infloririi" unor asezari constituite anterior, fapt sesizabil prin bogatia nivelelor datate odam cu sfarsitul sec. II Le.n., asa cum este cazul statiunilor de la Sucidava-Celei 6, Poiana (jud. Galati) 7, Racamu (jud. Bacau)8, Brad (jud . Bacau)9. In sfiirsit, perioada amintita corespunde cu apari(ia tezaurelor de argint dacice pe care K. Boredt le-a desemnat ca apaqiniind _ din punct de vedere cronologic - primului orizont de astfel de depozite 10. 16 . cron ologl'ca inferioara este mult mai precisa.' Este yorba de razLimlta . ' . a Daciei de la inceputul sec, II e.n., evenunente care au deter' bo'a'ele de cucenre , . '1' . ,ll1inat ,I modi'f'lcarea fundamentala a manifesmrilor de cultura $1 ClVl lzalle a populaliei locale. 1.1.4. Cadrul istoric . t de vedere istoric, perioada avula in vedere corespunde epocii Dm punc . . " I I .,. de esenta Ia mve Regatu IUl. d ac de la Burebista Ia Decebal. Transformanle . I . ud C1\ 1. iei daco-getice, care au generat in cele dm urma crearea Regatu Ul ac .au hzal diferente debutat cu ca~te v a decenii mai devreme, dar nu pot fi sesizate ~ d . . arh~ologlce . I tre anul 100 spre exemplu, Si anul 80 Le.n., can ,potnvlt lzvoare or, . I esentbl~ e me afla la put;re. Evolutia Regatului dac in cele aproape doua secole de , ' " . Bure IS ta s . . . a desfasurat nu numai in funclle de transformanle mterne, CI $1 In eXIs~enta s- d"f~arile de raporturi si de forte politice din spa(iul central si sud-est relatle cu mo 1 1 . . I . ... I 1 si-au pus amprenta SI pe caractenstlcl a e cu modificari european. A ceste . une e. . turii materiale. In acest sens, mentionez ca in eVOIU\la model vesllmentar~ ~ pcpu.. daco-getice s-au manifest at 0 serie de influente exteme care nu pot fl mtelese Iallel I' . D t t e Istonce. e asemenea, 0 m f ara" rapo rtarea elementelor respective la evenimente . I D .. 1 fu t ' de modificarile etnice si politice anumlte zone a e aClel au cunoscu nCtle , . I 'f ta' alaturi de uniformizarea specific a intregului spatiu daco-getlc - Sl une e mam es n A A A fl I. region ale. Transilvania a fost supusa pe parcursul sec. I I.e.n .. unor m ue~le c~ llce, tenite in cea mai mare parte din perioada anterioara. Pnmele grupun celtlc~ au in spatiul intra-carpatic la sfiirsitul Larene-ului B 1 Si inceputul subfazel B2 (Kramer), ceea ce in date absolute corespunde anilor 350-~30/~20 .Le.n. Un nou val celtic se pare ca a piitruns in spatiul transilva~ean in pruna.Jumatate a s~c. IAII Le.n. ll . Materialele arheologice Si in special vasele ceramlc~ des.copente III necropolele si asezarile Latene-ului tim~uriu .si ~ijlociu ,din Transl~valll~ do~ed~~c faptul ca perioada respectiva se caractenzeaza prill coexlstenta c~lttlor S~ da~llor . Aspectul general al produselor metalurgice Si al pie~elor de vestunentalle d~n ace a vreme este specific celtilor, acestia fiind cei care .au l~PUS elementele ~se~tlale ale modei. In Iegatura cu disparitia ceItilor din Transtlvallla s-a presupus aSl~~.area ~or de ciitre daci 13. Disparitia brusca a necropolelor celtice si absen.ta cer~lc~l cel1!ce din aSezari databile in Latene C2 14 conduce insa spre ideea unel incetan ~lOlente a dominatiei politice a acestora. Izvoarele literare antice ment~oneaza I~COlllC 0 crestere a puterii dacilor sub conducerea regelui Rubobostes 15 . I? cazul m care acceptam ca Rubobostes nu este una Si aceeasi persoana cu Bureblsta, nu ar fi exclus .ca aceste evenimente istorice sa fi provocat sfiirsitul dominatie~ celtice in s,patml . . -carpat'IC. Dl'n punct de vedere cronologic, momentul menllOnat mtra . . a . fostI flxat . la sfiirsitul Latene-ului Cl Si inceputul subfazei C2, cand se inchele Sl ultnnu onzont A :a~~ns 17 • al necropolei de la Pi~colt Uud. Satu-Mare)16 . In cronologie absoluta dat a respec:Iva e~te mal greu ~e stabilit atata vreme cat izvoarele literare greco-romane mdepartate de spatlUl in care s-au desfasurat evenimentele - nu consemneaz' cum 0 dacica fortificata nu cuprinde in inventa; ceramlca celtic a similara onzontului Latene C, insa exista unele artefacte metal' d' . Ice ra~ase m uz. m penoada anterioara 17 , rezulta ca civilizatia celtic a lSi inceteaz ' eXlstenta inamte de constituirea primelor statiuni dacice fortificate. De acee: momen.~ul resp~cti~ poate fi fixat in date absolute spre mijlocul sec. II Le.n. Membru comullltat!lor daco-getice au transmis in deceniile urmatoare 0 se 'e d I d' . I . n e e eme~te tra ItlOna e L~tene .C, sesizabile - asa cum se va vedea - in morfologia unor plese de. p~doa~ a Sl vestlffientatie, dar Si in unele tehnici metalurgice. Evo~u~I~. Istonca a zonei nord-baIcanice s-a aflat in legatura Si cu patrun egiune. In anul 148 Le.n. Macedonia a fost transfordere,a .stapan~11 :omane in rA mata I~ provillcle r~~nana. Incepand cu aceeasi perioada izvoarele consemneaza atacufl ..ale populatllI?r ba:bare din nord indreptate impotriva noii provincii. Romann a~ raspuns pr~ mal multe campanii de represalii care s-au desfasurat de-a lun~~1 celel de a d?ua 'Jumatati a sec. II si la inceputul sec. I Le.n. Potrivit autorilor antICI, ra~p~nzator~ pentru atacurile amintite au fost scordiscii, tribalii Si dacii care au constlt~lt. 0 sene de ali ante militare 18 . Expresia arheologica a acestor aliante este constltUita. de compl~~~le. funerare databile in acea perioada Si descoperite pe ambel~ ~~Iun ale Dunaru, m zona Portilor de Fier, in nordul Si nord-vestul Bulganel Sl in sud-vestul Olteniei. Recent, astfel de complexe au fost identificate pe valea Muresului in sud-vestul Transilvaniei si la rasarit de 011. Inventarul funerar ~ste asemanator in tot ~ce~t spat!u si . consta in armament (sabii lungi de tip celtic, pumnale curbe de tip Sica, varfun de lanci, scuturi) Si piese de harna~a­ ment l9 . Amanuntele. de r.it s~ ritual funerar difera, reflectand apartenenta mormintelor unor ~rupe ~tlllce dlfente, asa dupa cum sunt mentionate Si de autorii antici. ~ceasta anstocratle razboinica a contribuit in a doua jumatate a sec. II si in prima J~matate. a veacului u~ator la crearea unui aspect local in moda zonei respective Sl la V~hlcularea un or mfluente provenind din spatiul scordisc. I.n a doua jumatate a sec. I Le.n. actiunile romane in zona Dunarii s-au inten. slficat m urma atacurilor venitede la nordul fluviului. In anii 29-27 M. Licinius Crassus a pur~at .cu s~c.ces doua campanii indreptate spre linia Dunarii Si in Dobrogea. Act~ulllie ~lhtare din zona s-au finalizat cu pacificarea comunitatilor sud-dunar~n~ Sl .orgamzarea provinciei Moesia probabil la inceputul sec. I e.n. in vremea lUi Tlbenus , Odata cu stabilirea romanilor la Dunare relatiile comerciale cu daco-getii s-au intensificat, in ciuda numeroaselor conflicte armate care s-au derulat pe parcursul sec. I e.n. 20 Expresia acestor relatii stranse este constituita, pe de 0 p~e de cre~terea volumului importurilor ·romane in Dacia, iar pe de alta parte de patrunderea m moda a numeroase piese vestimentare romane. • v ' faptel~ ~etrec~t~. ~a:, v •• , ' ~ici a~ezare • 18 I' I,I Sporirea numarului de piese romane de import pe parcursul sec. I e.n., fata de cele din veacul anterior, este vizibila in intreaga Dacie. Cu toate acestea, zona est-carpaticil a cunoscut Si 0 orienlare spre centrele de productie greco-romane din , no Marii Negre. Situatia mention ata este sesizabila in special in inventarele rdul marilo asez ari de pe Siret (Poiana, Racatau, Brad)21. Aceasta orientare ras ariteana r este completata Si prin prezenta in regiune a sarmatilor care au vehiculat 0 serie de produse specifice 10r22. B unele relatii cu sarmatii s-au reflectat in alianta cu acestia in timpul razboaielor daco-romane de 1a inceputul sec. II e.n. Odata cu domnia lui Domitian in relatiile daco-romane s-a deschis 0 noua etaplL Este yorba de tentalivele de integrare a Daciei in sfera politica a Imperiului, actiunile manifestandu-se pe cale diplomatica sau militara. Ele vor culmina cu razboaiele din vremea lui Traian care au dus la cucerirea Daciei Si transforinarea ei in provincie romana. Momentul respectiv constituie sfarsitul evolutiei de " tip L3.tene" a civilizatiei daco-getice . 1.1.5. Criterii tipologice Analizarea unor categorii de artefacte presupune - din punct de vedere metodologic - ordonarea lor tipologica. Tipologiile nu lsi au justificarea daca in uma realizarii lor nu se pot desprinde concluzii cronologice Si istorice. De aceea, in elaborarea unei tipologii, un rol important il detin criteriile prin care se caracterizeaza anumite grupe de piese. Criteriul cel mai des folosit in defmirea unor tip uri este constituit de maTfalogia artefactelor supuse analizei. In funqie de forma si aspectul general al . diferitelor obiecte se stabilesc tip uri distincte care pot fi recunoscute Si deosebite una de alta. De asemenea, morfologia pennite identificarea prototipurilor anumitor piese. In unele situatii morfologia pieselor indica si functionalitatea lor. In alte cazuri insa, functionalitatea trebuie identificata ~i precizata prin analogiile cu alte piese, prin contextul de descoperire ori prin observarea asocierilor cu alte piese. Functionalitatea constituie astfel un criteriu important in alcatuirea tipologiiIor, completandu-l pe cel morfologico Spre exemplu, lanturile constituie - din punct de vedere morfologic - obiecte realizate dintr-un numar de elemente prinse unele de altele, fie direct, fie prin intermediul altor elemente. In functie de forma elementelor respective ~i de obiectele asociate lanturilor (pandantive, fibule, colane, piese de uz casnic etc .) se poate stab iIi ~i functionalitatea lor: lanturi-coliere purtate la gat; lanturi-centuri; lanturi pentru suspendarea unor obiecte de uz curent etc. In unele situatii, lanturile de podoaba au aspectul altora, utilizate la suspendarea unor obiecte de uz casnic, tara a fi insa identice. In cazul in care s-au pastrat fragmentar pot interveni confuzii in interpretarea lor, de aceea este necesar apelulla analogii. 19 In a~ezarea dacica de la Brad a fost descoperit un fragment de lant din bronz, utilizat - potrivil analogiilor - la suspendarea un or candelabre (vezi infra , cap. V.4) . Fiind asemanator cu lanturile-centuri de tip 4 (vezi infra, cap. Y.I.5), el a fost inclus printre obiectele de podoaba23 . Exemplul mentionat ilustreaza inca 0 data necesitatea interpretarii tipologice a artefactelor, amt din punet de vedere morfologic, cat Si functional. Aceste criterii nu sunt insa suficiente. Lor Ii se adauga cel tehnologic. Modul de realizare a diferitelor obiecte, chiar daca formal ele sunt asemanatoare, poate oferii indicii asupra evolutiei un or ateliere ori a unor situatii istorice. Exemplul podoabelor de argint cu miez din aliaj de calitate inferioara Si inveli$ din metal cu titlul ridicat, constituie un exemplu concludent in acest sens (vezi infra, cap. IV.I.3). In sfarsit, este de mentionat faptul ca seriile tipologice ale diferitelor grupe de artefaete, refleetand evolutia lor, trebuie interpretate in funetie de eronologia fieearui tip. Simpla inseriere formala, de la tipuri simple la tipuri eomplexe, spre exemplu, poate genera 0 imagine evolutiva eronata. David L. Clarke observa ca evolutia in timp a atributelor diferitelor artefaete este oseilanta. El exemplifiea afirmatia respeetiva - printre altele - eu evolutia pendulelor englezesti intre 1670 ~i 1850, de la exemplare eu omamente simple, la exemplare omamentate somptuos (aparute intre 1760-1780), revenindu-se apoi in moda, spre [malul perioadei citate, la pendule avand aspect auster $i realizate stilistic la fel ca piesele de la ineeputul intervalului (1670), fara a fi insa identiee 24 . Avand in vedere aeest lueru, seriile tipologice ale podoabelor Si pieselor vestimentare daeo-getice (care, fiind supuse transfonnarilor modei, au cunoscut 0 evolutie mai rapida) trebuie aIcatuite $i in funqie de caraeteristieile lor eronologiee. 1.1.6. Valoarea cronologica a pieselor de podoaba iI i!, ·1 1 ;.' ( ! ~i vestimentatie Piesele de podoaba $i vestimentatie reprezinta ineontestabil rep ere importante pentru datarea eomplexelor eereetate arheologic. In apreeierea eronologiei accstor artefacte trebuie tinut cont de cateva elemente. Fiecare tip de podoabe sau piese vestimentare, avand in afara rolului praetic Si 0 functie omamentala, eunoa~te 0 perioada scurta de timp de geneza, urmaUl. apoi de 0 perioada eand artefaetele respective se afla la moda. Aeest ultim interval reprezinta si perioada de maxima produeere. Pe masura aparitiei si intr~rii in moda a unor noi tipuri de obieete, eele veehi continua sa fie utilizate 0 anumita vreme, in funetie de earaeteristicile psihologiee individuale $i de semnificatia eu care sunt "inearcate"(obieete eu valoare sentimentallt, eu valente magice, vindecatoare etc.), desi produqia lor ineeteaza. Exemplele in aeest sens sunt sufieient de numeroase. Mentionez - printre allele - lantul de argint din tezaurul de la Reeas (jud. TimiS) 1 i de a doua jumatati a sec . I e.n. (vezi infra, cap. V.1.5), dar care a fost cde e "cum odovedesc monedele din inventarul aceluiasi tezaur - pana in ;; ;aul~M- Upa . . De asemenea, lantul de argint de la Kladovo (Serbia) era pnns de 0 '. c~'~~ut rombie databiUl in a doua jumatate a sec. I Le.n . Obiecml a fost . > " . ' .. ~ - in sec II-III en cand de lant a fost agat ata 0 statueUi-p and antl v {cilos it pana . . " . ' . ~ du-l pe Harpokrates 25 . Exe.mplele pot contmua eu 0 sene mtreag a de .' reprezentan ~. ' . 1 .:. '.' 1 A tfel in eetatea dacica de la Capalna (jud. Alba) , mtr-un context arheo Clfibu e. s. ' 26' . . fi b 1- d . "AI . " f1 'I ic de la ineeputul sec. II e.n . ,a fost descopenta 0 I ~ a e tIP .. eSl~ a ala a g d'" doua J'umatate a sec. I i.e.n. Recent, C. Beldunan - studllnd fIbulele de mo a m a 1" "Latene C ornamentate cu email, care se supun in eateva eazun ace eiaSI . schem a . • \ . . observat ii - mentiona Sl alte exemplare dese.o pente ill eomplexe posterJOare . adei de produeere a artefactelor respeetlve 27 . Cu toate acestea, teoretlc , . " , peno marul obieetelor care continu a sa fie foloslte dupa ce ele nu se mal afla la mod a, nu e net inferior celor care ies din uz ad ata cu tran sf orm an'1 e surveIllte ' .III mod a. ~:ca aceasta idee nu este acceptaUi, atunci trebuie sa admitem ca no~iune a de " ada" nu exista. Or, evolutia eomunitatilor omenesti Si trasaturile psihologiei :::"ane denota faptul ca moda constituie 0 permanenta a vietii sociale inca din timuri stravechi 28 . Dinamica modei in societatile arhaiee este mai lenta decat in ' ~j>oca urbana. Totusi, aceste evolutii pot fi surpr~se ~e ~eri~ade m~i mari de tim~. ' i\v§.nd in vedere relatia "piese aflate la moda - plese leSlte dm moda, dar ramase m datarea complexelor care eontin astfel de obieete trebuie realizata prin interptetarea intregului material arheologie continut de aeestea. Analiza intregu.lui CO?text poate fumiza indicii privind seeventa temporala in care s-a aflat plesa dill A tiz': complexul respeetiv. . . . Un ' alt aspect privind valoarea eronologiea a podoabelor Sl pleselor vestlmentare este reprezentat de metalul de confectionare. Unele piese realizate din argint pot fi utilizate - asa cum s-a vazut prin exemple concrete - 0 perioada mai indelungata de timp. K. Horedt, analizand tezaurele de argint dacice, a sesizat insa existenta unor orizonturi distinete de depozite care, in general, contin aceleasi . tipuri de po do abe in funetie de moda existenta la un moment dat 29. Evident, exista Si podoabe - mai putin numeroase - utilizate 0 perioada mai indelungata, fapt care indeamna la 0 interpretare atenta a artefactelor de argint descoperite izolat. Piesele de vestimentatie avand un rol strict utilitar au fost realizate in general din bronz si fier. Ele prezinta 0 morfologie simpla Si au fost folosite perioade mai indelungate de timp. ,; Piesele ornamentale de bronz (podoabe sau elemente vestimentare), mai simplu de pro cur at Si utilizate de majoritatea membrilor comunitatii, au fost supuse eel mai rapid transfonnarilor modei. Astfel de artefacte au fost mult mai ~$or inlocuite eu altele noi intrate in moda. Astfel, se poate eonstata ca valoarea eronologica seade de la obieetele omamentale spre eele cu functii utilitare. i Ii .i'l !: 1. 1 "' 1' iii ~ 20 • 21 In ceea ce prive~te geneza si propagarea elementelor de moda, este de presupus impunerea lor in mediul aristocratic Si apoi raspiindirea in randul comunitatilor daco-getice. * In realizarea acestui studiu am beneficiat de sprijinul profesorului univ. dr. 1. Glodariu, care - in ultimii zece ani - a avut rabdarea si amabilitatea de a-mi indruma cercetarile ~i de a-mi oferi materiale, sugestii Si sfaturi in incercarea de a solutiona numeroasele probleme de interpretare vizand tematica abordata. Doresc sa ii multumesc calduros ~i pe aceasta cale. De asemenea, tin sa multumesc lui Florin Medelet (Timisoara), precum ~i colegilor Gelu Florea (Cluj) Si Sorin Cocis (Cluj) pentru numeroasele sugestii ~i discutii - uneori in contradictoriu - care mi-au facilitat clarificarea unor aspecte referitoare la subiectul acestei lucrari. DificulUitile cercetarii au constat Si in faptul ca multe dintre materialele vizate se afla raspiindite in intreaga tara, in colectiile unor muzee. Studierea lor nu ar fi fost posibila fara amabilitatea si intelegerea un or cercetatori de la institutiile respective. De aceea, cu deosebita placere multumesc ~i pe aceasta cale d-Ior 1. Andritoiu (Alba Iulia), Gh. Baltag (Sighisoara), M. Barbu (Arad), V. Capitanu (Bacau), C. Cosma (Cluj), F. Costea (Bra~ov), V. Crisan (Cluj), G. Gheorghiu (Cluj), F. Gogiiltan (Cluj), M. Guma (Caransebes), E. Iaroslavschi (Cluj), AI. V. Matei (Zalau), V. Moga (Alba Iulia), C. Oprean (Cluj), 1. Pascu (Sighisoara), H. Pop (Cluj), A. Rusu (Deva), V. Siirbu (Braila), M. Takacs (Aiud), S. Teodor (Iasi), v. Ursachi (Roman), A. Ursutiu (Cluj). De asemenea, materialele din Bulgaria - unele inedite - au fost studiate prin bunavointa d-lor S. Alexandrov (Sofia), M. Domaradzki (Sofia), S. Lazarova (Pleven), N. Teodosiev (Sofia), M. Tonkova (Sofia), N. Torbov (Vraca). q" Thraco-Dacic.a, V, 1984, p. 92-110. T Atu 1ea, m . ' 1987 ... u C. TAtulea, Sucidava-Celel, Bucure$tl, . ' . Torop, V 1 in Dacia III-IV, 1927-1932, p. 253-351; R. Vulpe $1 colab., lD Vulpe, E. u pe, , . • SCN \TI , II, 1951, 1, p. 177-216; idem, in III, 1952, p . 191-230; Idem, m " scrv, 1-2 .239-269 etc. . . ' , ,y V Ursachi , in Carpica ' II, 1969, p. 93-130; tdem, m Thraco-Daclca , . · 8. V. CApltanu, . 1.1976, p. 271- 27 9. V. Ursachi, Zargldava. 1973, p. 127-167. d t in Dacia ' N.S., XVII, 10.K. Hore, . . 977 , p. 1922' ' .lD . Burebista "1 epoca sa ed. 2, Bucure$tl, 1 - , I . N'emetl, 11 I H. C n$an, " ' . . . . D . XIV 1993 p. 122; idem, in Symposia Thracologlca, 9 , 1992, p. 139-141. Thraco- aCICa, , ' . ' ., . Materiale dacice din necropola $1 a$ezarea de la ClUme$tJ $1 problema 12. I. H. C n~an, .'• .., ... o· dintre daci $1 cellI ill TransIlvama, Bala Mare, 1966, V. ZlITa, m Alba ReDIa, uri! raport or 47 .. 64. A$ezarile Latene 82 - C d'm T ransl' 1 ' nu au f ost ceIceta t e su filvama . " • . 1 '. .K H d· M ·t · XIV, 1975 , p. . C . eprezentatlva sta\June ramane cea de la r.. ore~t l. Val . ore t" ore$ J. 7. clent. ea mal r . , ' .. .' . '. ' .. . . . 1979 35-52 . Recent au fost dcscopente ]ocum~e con\mand ceramlca celtlca ~l Bukarest, , p. . . , . d J J d Alb a dacica la Gligore$ti - judo Cluj (inf. F. Gogiiltan $1 A. UrsutlU) ~l Vm\u e os - u. (inf. H. Ciugudean).. . . . 13. I. H. Cri$an, BurebIsta $1 epoca sa, ed. 2, Bucur~$tl, 1977 '. p., 31. • . ' _ 9 ea dacI'ca' de la Slimnic a fost descopenta 0 locumta avand 1D mventar 0 fibula . ' .. . . . 14, ill a$ezar . rle fier de tip Latene C. Din inventarul locumtel facea ~arte doa~ c~ra~~lIca daclca. De .. arl'a a<ezarii nu au fost descoperite vase celtlce, doar lffilta~ll locale ale unor ~ . . . . . asemenea, III forme ceramice celtice: ve:i I. Glodariu, A$ezaIl d~clce $1 daco~romane l,a ~lImmc, · 1981 ,p. 28 - 42 . In sfar$it , in asezarea daCIca de, la . Pamc (jud. SalaJ) a fost, . . .. Bucure~ t I, descoperita 0 fibula de bronz de tip Motschwll ~peclfica .Late~e-ulUl C2 .. Ce~amlca ceitlca lipse~te (inf. AI. V. Matei). ~in pac~te, asezar~e ~eschlse ?1D a doua Jumatate a sec. II • (perioada ce apartine Latene-ulUl C2) sunt mca prea putm cercetate. , I.e,n. • d . CD' 15. Pompeius Trogus - Iustinus, Proleg., 32. In legatura cu acest rege ac vezl . alco.. m • SCIV " V[ 1955 , 1-2,P. 47-60', [. Glodariu, in ActaMN, VII, 1970, p. 501-505. VI. VIClU lIies;u, in Studii Clasice, X, 1968, p. 115-122 identifica pe Rubobostes cu Burebista. 16. I. Nemeti, in Thraco-Dacica, XIII, 1992, p. 109-111; idem, in Thraco-Dacica, XIV, 1993, p. 128. . . . 17. Este cazul descoperirilor de la Sighi$oara-Wietenberg (0 zabala de tIP celtIC), Cralva (0 NOTE 1. Tipologia $i cronologia fibulelor din Dacia au fost analizate de A.Rustoiu, Metalurgia bronzulu; la daci (sec. II i.e.n. - I e.n.), teza de doctorat, Cluj, 1996, mss., p. 144-191. Un studiu preliminar a fost public at in Thraco-Dacica, XVI, 1995, p. 211-219 (cu bibliografia). o lucrare mai ampla vizand fibulele din Dacia preromana se afla in curs de redactare. 2. K. Horedt. K. Seraphin, Die priihistorische Ansied1ung auf dem Wietenberg bei Sighi$oara-Schiissburg, Bonn, 1971 $i sapaturi inedite efectuate de I. Andritoiu $i A. Rustoiu (1991-1995). 3. M. Macrea, I. Glodariu, A$ezarea dacica de 1a AIpa$u de Sus, Bucure$ti, 1976. 4. C. Preda, Geto-dacii din bazinu1 01tu1ui inferior. Dava de 1a Spriincenala, Bucure$ti, 1986. 22 bratara cu semiove mari) etc. , 18. Florus, 1,39, 5; Titus Livius, LXV; Veleius Paterculus, II, 8, 3. In legatura cu aceasta problema vezi $i J. Todorovic, Skordisci. lstorija i kultura, Novi Sad - Beograd, 1974, p.260-262. '. . 19. C. S. Nicolaescu-Plopsor, in Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 17-33; V. Zma, I~ ?acl.a, N.S., XV, 1971. p. 234-237; idem, in Thraco-Dacica, 1,1976, p. 175-182; Z. ~ozmak, m . 54 1976 ,P. 383-402;. A. Rustoiu, in Relations Thraco-Illyro-H611emques, Actes Germanla" du XIV e Symp. Nat. de Thraco~ogie, Bucar~~t, 1994, p. 296-?~7 ~ . , . 7 • 20. 1. Glodariu, Relatii comercla1e ale Daclel cu 1umea elemstlca $1 ro"!ana, ClUJ, 19: 4. In legatura cu relatiile daco-romane in sec. r e.n, vezi H. Daicoviciu, DaCIa de la Bureblsla la cucerirea romana, Cluj, 1972, P 112-123. 23 21. Vezi notele 7 - 9. ! I' I"; 22. C. Beldiman, in Thraco-Dacica. XI 1990 ~ 1993 . I , p. 41-51; Gh. Bich ir. in SCJVA 44 . p. b9 -151; R . H arhoiu , in SClVA , 44 '3V U h" , , 1993 ,2, pI 35-169 ' ; . . rsac I , Zarglda va, p. 245-246, pl. 209/45. ' . . -~ . D. L. Clarke. Analy tical Archaeolo a ' ed ") . 2.:l. Vezl infra, lanruri de tip 4a. e j· · - , Bnstol, 1978, p. 184-1 86, fig. 38 . . 26. 1. Glodariu, in 1. Glodariu V M p. II 1, fig. 96/ 1 l. ' . oga , Celalea daCJca de la Capalna, Bucuresti, 1989 2 7.~. 28 Beldiman, in Apulum. XXVII-XXX. 1990-1993 187 . . , p. . . In lea atura cu m d . e 0 a vestunentara Si caracteristic 'l . . . l e. el VeZI 0 sene de consideratii teore. tlce la Gh . Ach irei , Frumosul din colo de t ' B ar a, ucurestJ , 1988, p. 285-298. 29. K. Horedt. lac. cit. (nota 10). II. ISTORICUL CERCETMILOR arheologice din ultima jum atate de veac au contribuit substantial privind civilizati a daco-geti ca din sec. U Le.n. - 1 e.n. , , situatie s-a concretizat in eJaborarea unor sinteze istorice privind perio ada menU om'lLa, aparute la inceputul deceniul ui opt Si datorate lui H. Daicoviciu 1 Si . Concomitent cu aceste lucrari, 0 serie de cercetalori au elaborat studii extinse asupra unor categorii de artefac te descoperite In asezarile Si cetatile dacice, , tentative care au pennis ilustrarea in profunzime a diferitelor fenomene de cultura $i civilizatie. Astfel, 1. H. Crisan 3 a re alizat monografi c lu crare a privind ceramic a daco-g etica, studiul sau fiind compl etat apoi de eel al lui E. Mo scalu 4 . 1. Glodariu 5 a analizat importurile elenistice Si roman e din lntreaga Dacie , acelasi cercetator Jinpreuna cu E . Iaroslavschi 6 reali zand Si monografia consacrata metalurgiei fierutur;'KHoredt1, sintetizin d infonnatiile anterioare. a oferi ! 0 imagine de ansamblu asupra podoabelor ~i tezaurelor de arg int dacice. . . Problemele metalurgie i bronzu!ui nu s-au bucurat de aceeasi atentie din . ,-,:,:,' ;,~b8rtea cercetatorilor. Totusi, public area unor ateliere Si a numeroase produse de •. . :: ,/:~" &ronz, locale sau de import, descoperite in unele a ~ ezari sau cetati daco-getice , au ';:~;~~~i~~;'ftontribuit la ilustrarea un ora din tre aspecte le esen~i a!e ale problemei. Lucraril e . <;i:d"<,, respective constituie jaloane imp ortante in tentati va de a sistematiza elememele ?\~~i;i'¥:'Jnetalurgiei bronzului din Dac ia preromana. Inca in 1955 au fo st publicate partial ':>:: tezultatele sapaturilor de pe "teras a cu atelierele metalugice" de la Gradistea de Munte 8, unnate apoi de o bs e rva~iile obtinute prin cercetarea atelierului de la CAtelu Nou 9 . Complexele respective au ilustrat faptu! ca intr-o serie de faurarii a fost prelucrat Si bronzul. Descoperirea atelieruiui de la Pecica (jud. Arad)lO a ilus!rat existenta unor ateliere de orfevrerie in care se prelucra bronzul Si argintul. Aceste observatii au fost fructificate de 1. Glodariu si E. Iaroslavschi 11 prin analizarea atelierelor de faurarie din Dacia preromana. In aceeasi lucrare au fost sintetizate si uneltele de fier utilizate in orfevrerie. De asemenea, in contextul metalurgiei fierului, s-a atras atentia asupra tehnicilor de extragere Si de prelucrare primara a minereurilor. Aceste ultime aspecte au fost completate recent prin abordarea aceleiasi problematici in cazul metalurgiei argintului si a altor metale neferoase 12. Prima tentativa de sistematizare a infOlmatiilor privind atelierele din Dacia , in care s-a prelucrat bronzul apartine lui S. CociS 13 . Ulterior, concIuziile sale au fost completate prin publicarea unor ateliere descoperite Intr-o serie de celati si U$ezari 14. Pe baza ultimelor infonn atii, V. Sarbu 15 a incercat sa reliefeze probleme $i directii noi in cercetarea metalurgiei bronzului. In ceea ce priveste produsele de bronz, studierea lor nu ar fi fost posibila fara publicarea deta!iata a pieselor descoperite in diferite statiuni arheologice. no'u~.,,\oU' V~ infomla~iilor 1 25 ,1··.·:'11 ' "!.,. ·!. ·I Rapoartele de sapaturi din unele a~ezari bogate in materiale arheologice au fost publicate pe larg inca din perioada interbelica 16. Cercetarile au continuat in anii de dupa razboi, rezultatele fiind consemnate in Studii $i cercetari de istorie veche, iar mai apoi in Materiale $i cercetari arheologice. Inca din deceniul al ~aselea au fost elaborate 0 serie de monografii arheologice l7 . Acest gen de lucrari, deosebit de importante prin introducerea in circuitul ~tiintifica unei documentatii bogate, s-a intensificat in ultimele doua decenii. Monografiile statiunilor de la Pecica 18, Marca 19 , Spriincenata20 , Capiilna 21 , Tili~ca22, Brad 23 etc., constituie rep ere de prima marime in tentativa de sistematizare a artefactelor de bronz din Dacia prerom ana. Acestor lucrari Ii se adauga studii, mai mult sau mai putin cuprinzatoare, referitoare la unele asezari daco-getice 24 ori cele care au vizat publicarea unor categorii de podoabe sau piese vestimentare din bronz25 . Cercetarea aspectelor metalurgiei bronzului din Dacia preromana ~i a produselor de bronz a fost u~urata simtitor prin posibilitatea raportarii pieselor daco getice la descoperirile din alte zone etno-culturale. In acest sens, publicarea unor lucrari speciale viziind probleme tehnologice ~i analize pe categorii de pie1)e descoperite in Iumea romana ori in zonele locuite de celti, germani etc. 26, au fost deosebit de utile in identificarea elementelor locale ~i a influentelor ori pieselor straine din lumea daco-getica. NOTE 1. H . Daicoviciu, Dacia de 1a Burebista 1a cucerirea romana, Cluj, 1972. 2. 1. H. Cri$an. Burebisla $i epoca sa, Bucure$ti, 1975; ed. 2, Bucuresti, 1977. 3. Idem. Ceramica daco-gelici1. Cu specia1a privire 1a Transilvania, Bucure$ti, 1969. 4. E. Moscalu, Ceramica lraco-getica, Bucure$ti, 1983. 5.1. Glodariu. Relatii comercia1e ale Daciei cu 1umea e1enistica $i ramana, Cluj, 1974. 6.1. Glodariu, E.laroslavschi, Civilizatia fieru1ui 1a daci, Cluj-Napoca, 1979. 7. K. Horedt, in Dacia. N.S., XVII, 1973, p. 127-167. 8. C. Daicoviciu $i colab., in sqV. VI, 1955. 1-2, p. 207-211. 9. V. Leahu, in CAB,II. 1965, p. 58. 10.1. H. Cri$an. in AclaMN, 1969, p. 93-115. 11 . Vezi supra, nota 6. 12. F. Medelet, in Symposia Thraco10gica, 9, 1992, p. 226-235; idem, in Ana1e1e Banatu1ui. III. 1994. p. 192-230; E.Iaroslavschi, in 'Meta1urgia neferaase10r in Transi1vania preislorica. Cluj-Napoca, 1995. p. 9-14. 13. S. Coci$, in Sargelia, XVI-XVII, 1982-1983, p. 139-143. 14. D. ~erbanescu, in Thraco-Dacica, VI, 1985, p. 22; G.Florea, in Ephemeris Napocensis, II. 1992. p. 39-47; A. Rustoiu, in Ephemeris Napocensis, II, 1992, p. 49-56. IS. V. Siirbu. in [sues, VI, 1992, p. 37-45. 26 '. E V Ipe in Dacia I 1924. p. 166-223; idem, in Dacia, III-IV, 1927-1932. . u. • . . ' hI ' - B . 253-351 etc. . . " Cetalea dacica de 1a Plarra RO$le. Monografie ar eo oglca. ucurestJ. C. DalcoV1C1U. 16. R. Vulpe, . . .'. !:~:.. H. CriSan, Ziridava. Arad, 1978. . _ _ S. DumitrasCu, V. Lucacel. Cetatea daclc~ ~e 1a -!'1arca, Zalau, 1974~ . 19. p d Geto-dacii din bazinul Oltulw wienor. Dava de 1a Spancenala, Bucurestl, 20. C. re a, ~~~~.. Glodariu, V. Moga. Cetalea dacica. de 1a Capa1n~. Bucure$ti, 1?89. 22. N. Lupu, Tili$ca. A$ezarile arheolo~l~e de pe Catanas, Buc~reStl, 1989. 3 V. Ursachi, Zargidava. Cetatea daclca de 1a Brad, Bucurestl, 1995 .. . V. Capitanu. V. Ursachi, in Carpica, II, 1969, p. 93-130.; 1. BerclU, AI.. Popa, H. D81.' . Ce1ll'cum XII 1965 p. 115-124; C. M. Tatulea, w Thraco-Daclca, V, 1984, p. rov~w,ill . , ' ;4: 92-110 etc. . " VII 1988 25. V. Ciipitanu. In Carpiea , XX, 1989, p. 97-124; C. M. Tatulea, ill Oltema,.VI~ 1989, p. 15-28: 1. Glodariu. in ActaMN, XXI. 1984, p. 63-80; M. Babes. ill scn A, 34. 1983,3,p. 196-221 etc. . _. 26. Studiile respective au fost citate pe parcursul acestel lucran. i. III. EXPLOATAREA ~I PRELUCRAREA MINEREURILOR CUPRIFERE ITI.I. EXTRAGEREA MINEREURILOR CUPRIFERE Minereurile cuprifere se ga;:;esc in natura sub forme diverse. Din punct de vedere .c~imic mineralele cuprului sunt oxidice sau sulfuroase. Principalele minerale oXI.dlce sunt urmatoarele: cuprit (oxid de cupru) - CU20, contine 88,8% Cu; m~lachlt ~amestec de carb~nat $i hidroxid) - CuC0 3 .Cu(OH)2' cel mai raspandit mmeral dm grupul celor oXldice, continand 57,4% Cu; azurit (amestec de carbonat $i hidroxid) - 2CuC0 3 .Cu(OH)2' contine 55,3% Cu. Dintre mineralele sulfuroase, in extractia cuprului sunt utilizate cel mai frecvent calcozina (sulfura de cupru) - CU2S, contine 79,8% Cu; calcopiJ'ita (sulfura de cupru $i fier) - CuFeS2' contine 34,5% Cu; covelina (sulfura de curru) _ CuS , contine 66,5% CuI. Pe teritoriul Romaniei exista numeroase localitali in care sunt semnalate za~aminte .cuprifere 2, exploatarea unora dintre acestea fiind posibila inca din preistone 3 . OXldul de cupru (cuprit) sau carbonatii bazici de cupru (azurit, malachit). aflandu-se mai aproape de suprafata solului, au putut fi exploatati inca dintr-~ p~rioada foarte timpurie. De asemenea, acolo unde filoanele de sulfuri de cupru aJungeau la suprafata, mai ales in vaile abrupte, era posibila $i exploatarea lor4. Identificarea zacamintelor cuprifere, la fel ca in cazul altor minereuri, era realizata in. anti~hitate i~ functie de culoare, greutate, miros, influenta asupra vegetatiei5. VltruvlUs mentlOneaza ca un criteriu de identificare a minereurilor $i calitatea apelor din zonele cu zacaminte metalifere 6. Nu se cunoa$te cu exactitate modul in care erau extrase minereurile cuprifere in perioada sec. II Le.n. - I e.n. Cea mai probabila este utilizarea zacamintelor de suprafata. Pe de alta parte, unii cercetatori au presupus $i existenta un or .exploatari prin galerii, urmele celor practicate de catre daci fiind $terse datonta lucrarilor ulterioare din epoca romana, medievala $i modema 7. Existenta unorgalerii de mina in Dacia preromana nu poate fi exclusa total. In Gallia aceleia$i perioade (inainte de cucerirea romana), aflata intr-un stadiu de dezvoltare asema~ator, sunt mentionate astfel de amenajari 8. In legatura cu minereurile de fier s-a constatat faptul ca in Dacia - la fel ca in alte zone ale Europei " barbare" - reducerea pe scara larga a acestora se realiza cu precadere in apropierea locurilor de exploatare. Fenomenul a fost explicat prin volumul $i greutatea minereurilor, precum $i prin dificultatea transportarii lor9. Prin urmare, existenta un or cuptoare de redus minereu demonstreaza $i existenta unor exploatari antice. 28 Din pacate nu cunoa~tem deocamdata cuptoare de redus minereuri cuprifere, " fapt ce face dificila identificarea locurilor certe de extractie. Un raspuns la aceastil. " problema va ?utea fi fu~izat - in lipsa cupto~elor de redus - num~i prin analizarea fizico-chimlca a unul lot numeros de plese de bronz. Anahzele facute pe e$antioane de bucati de cupru releva faptul ca nu exista metal pur. Uneori in cantitAti infime, in toate e$antioanele s-au descoperit elemente straine, fapt ce pennite identificarea Si Iocalizarea unor bucati de cupru nativ descoperite in zone diferite. De asemenea, analizele efectuate pe diverse aliaje au evidentiat ca in compozitia lor intra in proportie mica diferite elemente insotitoare ale minereului de cupru utilizat in aliajul respectiv lO . In prezent dispunem de prea putine analize metalografice. Totu$i, cele care s-au efectuat au oferit rezultate de prima marime in abordarea problemelor in discutie . Mentionez in acest- sens, ca piesele de bronz descoperite in atelierul de la Gradi$tea Uud. Braila) contineau 94% cupru, 5% sta.niu Si 1% plumb, minereul de cupru (calcopirita) provenind, cel mai probabil, din nordul Dobrogejl1. De asemenea, 0 analiza (inca inedita) asupra obiectelor marunte de bronz din tumulul nr. II de la Cugir Uud. Alba) a stabilit ca ele contin (pe Hinga cupru, slaniu - 5,5% - ~i plumb - 1,86%) Si elemente ca Ag, AI, Fe, Si, Mg, P $i Au. Prezenta acestor elemente se explica prin materia prima care a stat la baza extragerii cuprului: min ere uri complexe in care alaturi de cupru nativ sau de sulfura de cupru ~i fier (calcopirita) auro $i argintifera s-au mai aflat combinatii ale plumbului (posibil sulfura de plumb - galena), tot argintifera, ceea ce este specific minereurilor din Muntii Apuseni dar si din alte zone metalifere ale Transilvaniei l2 . ITI.2. "IMBOGATIREA" MINEREURILOR CUPRIFERE Inainte de a fi supus reducerii, minereul trecea printr-o serie de etape de prelucrare menite a elimina impuritatile ~i alte elemente cu care era amestecat. Aceste opertiuni - procedee de "imbogatire" a continutului util al minereurilor - se desfasurau in locurile de extractie. o prima operatie era constituita de trierea manuala, rezultatul constituindu-l minereul util, "sterilul" Si 0 mixtura. Dupa eliminarea "sterilului" $i recuperarea minereului, mixtura era supusa zdrobirii ~i se alegea prin cernere partea utila de "steril': Bucatile mai mari erau zdrobite din nou. Dupa aceste operatii minereul era spalat: intr-un recipient prin agitare in apa se producea 0 separare gravimetrica; minereul avand 0 densitate mai mare, se depunea pe fund, iar "sterilul" deasupra. intre cele dOlla straluri se afia un produs mixt. Minereul era recuperat, iar "sterilul" aruncaL Mixtura era zdrobita, cernuta $i spalata din nou , aceste etape fiind repetate de cate ori se credea a fi necesar13. Strabon mentioneazA ca puteau fi facute pana la cinci spalari succesive l4 . 29 In sfiir~it, inainte de a fi introdus in cuptor, minereul era supus unei operatii de prajire. Procedeul este atestat in Europa antica, dar ~i L'1 Dacia in legatura cu minereurile de fier l5 . In cazul minereurilor cuprifere, operatia era necesara in special pentru eliminarea sulfului din compu~ii sulfuro~i. Procedeul nu era dificil de apJicat: era suficienta amestecarea minereului cu un combustibil oarecare Si arderea lui pe sol ori intr-o groapa putin adiincita 16. III. 3. REDUCEREA MINEREURILOR CUPRIFERE lizate la reducerea minereului de fier), iar ~~Ie cu p~retii din piatra .aveau ~ fonna rectangulara21. Acestea din urma au fost utlhzate mal degraba la obtmerea Sl prelucrarea bronzului, decat la reducerea minereurilor cuprifere. Dar asupra acestor complexe voi reveni intr-un alt capitol. Problema cuptoarelor de redus minereuri cuprifere ar putea fi lamuritl intr-o anumita masura odata cu publicarea detaliata a descoperirilor de la Copacel (jud. Bra$ov)22 si Savarsin Uud. Arad)23 . In ambele loealitati au fost descoperite ateliere continand Si cuptoare. Fiind yorba de descoperiri inedite nu putem sti daca acesle cuptoare au servit la reducerea minereurilor ori au fost utilizate la prelucrarea bronzului. Desi nu se eunoa~te forma cuptoarelor de redus minereul cuprifer, sepoate presupune ca ele aveau asp~etul cel,or utilizate in, eazul obtinerii. fieru:ui 24 . Incarcarea se facea prul deschlzatura dm partea supenoara a cUptOrulUl, asezanduse succesiv straturi de mangan Si minereu. Intrelinerea combustiei era asigurata prin suflarea de aer printr-un orificiu dispus oblic la baza cuptorului. Daca temperatura din cuptor era insufieienta pentru a antrena fuziunea metalului (l083°C in atmosfera reducatoare), cuprul se amesteca impreuna cu cenusa si nu putea fi utilizat decat pentru obiecte de mici dimensiuni. Cum aceasta operatie se realiza in atmosfera oxidanta era suficient daca se obtinea 0 temperatura de l064°C. Dupa cum remarca J. Ramin, anticii nu au cunoscut procedeele modeme de rafinare a cuprului, dar au fost in masura sa obtina rezultate apreciabile. Astfel, topind metalul in atmosfera oxidanta, arsenicul si antimoniul se oxidau $i se volatilizau, in timp ce fierul, nichelul Si cobaltul se silicatizau 25 . Cuprul in stare lichida retine mult oxigen. Daca acesta nu este eliminat, metalul nu este ductil Si nu poate fi modelat cu usurinta. 0 modalitate de a elimina oxigenul 0 constituia introducerea in cupru a unui lemn verde in momentul fuziunii 26 . Probabil ca la acest procedeu face aluzie si Plinius cand vorbeste de "curatirea" aramei eu lemn verde de stejar 27 . De asemenea, analizele metalografice efectuate pe obiecte apartinand unei perioade mai timpurii au evidentiat faptul ca me~terii topitori euno~teau procedeul tehnic de purificare a cupritului prin inlaturarea impuritatilor cu ajutorul unui dezoxidant 28 . Odata incheiat procesul de reducere, lupele luau drumul atelierelor de bronzieri. Asa cum am mai afirmat, in Dacia nu se cunosc deocamdata cuptoare pentru redus minereu cuprifer, de~i pentru unele complexe descoperite in aria daco-getica a fost presupusa 0 astfel de utilizare. In atelierul de la Pecica, aproximativ in centrul incaperii, au fost descoperite doua gropi aviind diametrul de 1 m. si adiincimea de 1,1 0, respectiv 1,30 m, fata de nivelul de calcare antic. Atilt peretii, cat Si fundul gropilor, prezinta puternice urme de arsura. Citiind analogii din alte zone europene, 1. H. Crisan presupunea utilizarea gropilor respective la reducerea minereurilor l7 . Recent in asezarea de la Gradistea Uud. Braila) au fost descoperite dott a gropi aflate una liinga cealalta si comunicand intre ele printr-un orificiu . EJ e prezentau urme de ardere ~i contineau bucati de perete zgurificat Si zgura cu pigmenli de bronz. V. Siirbu presupunea (desi fara a avea "dovezi indubitabile') utiliz area lor la reducerea minereurilor cuprifere 18 . Atribuirea functionalitatii de cuptoare de redus minereu unor gropi de felul celor mention ate, refleca tentativa de a umple un gol in cunoasterea acestui domeniu. Pe de alta parte, ideea nu poate fi respinsa total. cu atilt mai mult, eu cat, analizele care se vor efectua pe zgura deseoperita in gropile de la Gradistea ar putea, eventual, confinna ipoteza lui V. Sarbu. Absenta un or cuptoare utilizate cu certitudine la reducerea minereuril or cuprifere se datoreaza mai. degraba stadiului cercetarilor dec at inexistentei lor. Aceasta situatie s-a manifestat Si in cercetarea instalatiilor de ardere a ceramicii daciee. Astfel, a existat 0 perioada in care nu se cuno~teau cuptoare de ars ceramica, fapt care I-a determinat pe 1. H. Crisan sa presupuna ca unele gropi din asezarile dacice au putut avea 0 astfel de functionalitate l9 . Descoperirea ulterioara a unor cuptoare si ateliere ceramice a lamurit aceasta problema2D. In aceeasi ordine de idei, este de remarcat Si faptul ca instalalii pentru reducerea minereurilor cuprifere nu sunt cunoscute nici pentru epoca bronzului sau prima varsta a fierului, cand metalurgia bronzului a cunoscut 0 inflorire deosebita. Revenind la situatia din Dacia preromana mai trebuie mentionat faptul ca existenta un or cuptoare de reclus minereul cuprifer a fost presupusa $i la Gadistea de Munte. Pe teras a cu "atelierele pentru prelucrarea fierului si a bronzului" au fost descoperite opt cuptoare. Cele eu peretii din lut aveau 0 forma circulara (fiind uti- M. Rusu - referindu-se la perioada de inceput a primei varste a fierului remarca faptul ca in repetate randuri zac{unintele de cupru sunt asociate cu metale pretioase (aur Si argint) Si de aceea nu ar fi exclus ca acolo unde sunt semnalate spalatorii de aur antice sa fi fost cules si cuprul nativ 29 . Aceasta observatie este 30 31 III.4. EXPLOATAREA METALELOR PRETIOASE justificata ~i pentru faza finala a celei de a doua varste a fierului ~i de aceea studiul exploatarii m~talelor pretioase este de natura sa completeze imaginea activitatilor deextragere ~I prelucrare a minereurilor in Dacia preromana. Pe de alta parte, a~a cum se va vedea intr-un aIt capitol , in atelierele de orfevrerie se prelucrau atat bronzul, cat ::;i metalele pretioase. .' III.4.1. ,Exploatarea aurului . Bogatia in aur a Regatului dac a fost celebra in antichitate. In acest sens, cel mal adesea este citata afinnatia lui Ioannes Lydus - dupa Criton - ca Traian ar fi adus din Dacia, ca prada de razboi, 0 cantitate corespunzatoare a 1 650 000 kg de aur30. Evident, cifra este exagerata, insa chiar reducand aceasta valoare de zece 31 ori , voJumul de aur ramane impresionant. Dio Cassius 32 inregistreaza la randul sau ecourile in epoca a marelui tezaur dacic. In legiHura cu extragerea aurului preistoric, M. Rusu considera ca el era obtinut prin spalarea nisipurilor aurifere, precum si prin exploatarea zacamintelor aurifere ori a filoanelor de suprafata sau de adancimi medii 33 . De asemenea, E. Iaroslavschi afinna ca "amploarea exploatarilor romane imediat dupa cucerire nu ar fi fost posibila fara cunoasterea de catre localnici a zacamantului,,34. Prin unnare exploatarile dacice, chiar daca au existat, au fost distruse de lucrarile ulterioare. Analizele metalografice realizate pe piese preistorice au confinnat existenta exploatarii aurului in Transilvania ~i Banat 35 . Putinele piese de aur databile in Latene-ul tarziu nu au beneficiat, din pacate, de astfel de analize. Daca pentru perioadeIe anterioare, metalurgia aurului este bine documentata in sp~cial prin piesele ~i tezaurele descoperite, incepand cu sec. V Le.n. ~i pana la cucenrea romana, se constata 0 penurie de astfel de obiecte 36 . Pentru Latene-ul tarziu. de~i izvoarele mentioneaza cantitati impresionante, sunt documentate extrem de putine artefacte realizate din acest metal. Ele pot fi impaI1ite in doua grupe: a. piese ornamentale Si de podoaba; b. monede de tip Coson. Dintre acestea vor fi analizate in continuare doar piesele primei grupe. ..~.- ---" III.4.2. Piese ornamentale ~i de podoaba din aur In unna cu cateva decenii D. Popescu consemna ca piese de aur databile in Latene tarziu doar fibula de la Remetea Mare si poate bratarile de Ia Totesti37. Intre timp numarul ~rt~factelor de acest fel a crescut Si de aceea voi insista asupra lor. Cetatem Uud. Arges). Pe malul drept al Dambovitei Ia cca. 300 m de Iimita sudica a a~ezarii dacice, pe teras a de sub CoItuI Doamnei, a fost descoperita 0 32 ,'A _"rT,,,, rectangulara din piatnl Iegata cu lut. In interiorul acestei constructii se , un reg de pe care au fost recuperate oase calcinate umane, carbune de lemn, ceramice, anne, resturi ale unei camasi de zaIe si ale unor podoabe de '. ,' i argint, margele de sticHi, fragmente de amfora etc. In centruI constructiei se " ""C;"" '., ' "" M "~o groapa cilindrica, acoperita cu patru lespezi de piatra, in care se afla 0 urna ;("vas dacic lucrat c~. mana"), :~ntinand ,?as~ calcinate pe care se ~a~ observau lipite resturi ale camaSH de zale, podoabe (pnnte care margele de stlcla) etc . PieseJe de aur au ornamentat camaSa de zale. Ele au forma unor lunule, incadrate intr-o "rama" de sanna de fier Si au fost fixate pe camasa de zale prin nituri. Complexul se dateaza probabil in sec. II Le.n. (fig. 1/1)38. Chitid (com. Bosorod, judo Hunedoara). In luna martie 1877 un locuitor al satului Chitid a vandut la Orastie un tezaur fonnat dintr-o briitara de aur, un lingou '-'~f,.,.",..:.,_..~,_ ,_." .. ...",lU'gint si 70 de denari repubJicani romani (?). Piesele au disparut defmitiv si nu sepot face alte precizari referitoare la ele39 . Campeni (com. Prajeni, judo Botosani - fost Flamanzi-Latai). Pe teritoriul satului au fost descoperiti in 1903 un numar de 32 denari republicani (?), un inel de argint si "un cercel de aur fara piatra". Piesele de podoaba au ramas inedite 40 . '" Cugir (jud. Alba). Din inventarul tumulului nr. II facea parte si 0 camaSa de tale. Sistemul ei de inchidere era realizat cu ajutorul unei tije de fier impodobita in exterior cu cinci mari butoni de argint suflati cu aur. In acelasi monnant a fost ·' descoperita 0 aplica realizata din foita de aur avand un capat ornamentat sub fonna uriuicap de animal stilizat, iar corpul decorat cu granule conice realizate in tehnica au repousse. Piesa a fost aplicata probabil pe 0 curea (putea ornamenta harna~amentul unui cal ?). Datarea monnantului: sec. I Le.n. (fig. 1/5)41. Diaconi-Poiana (jud. Vrancea). in aceasta localitate se mentioneaza descoperirea in 1949 a unui inel de aur avand diametrul de 2,9 cm. A fost datat in sec. I Le.n.42 Gradistea de Munte (com. Orastioara de Sus,jud. Hunedoara). Cu ocazia sapaturilor din 1987 desfasurate in cetatea de la Sarmizegetusa Regia au fost descoperite resturile unei podoabe (probabil colier) confectionata din sanna de aur torsionata si margele de sticla. Piesa a fost gasita intr-un nivel de amenajare romana realizat cu pamant adus din interiorul fortificatiei dacice. In pamantul respectiv au fost antrenate si resturile un or constructii incendiate in timpul razboaielor daco-romane, fapt care explica prezenta podoabei in nivelarea romana ~i sugereaza 0 datare in a doua jumatate a sec. I e.n. - inceputul sec. II e.n. 43 Pecka Uud. Arad). In sanctuarul circular din a~ezarea dacica de la Pecic a a fost descoperita 0 veriga cu capete petrecute Si infa~urate. Este lucrata din sanna de aur avand grosimea de 0,2 cm. Diametrul exterior este de 2,3 cm. Datarea complexului: sec. II Le.n. - inceputul sec. I Le.n. (fig. 1/3)44. 33 . Poiana (com. Nicoresti, judo Galati). A. In asezarea dacica a fost descoperit un mel de aur ornamentat cu 0 camee reprezentand "Victoria in big a". Este Yorba de un import roman care poate fi datat in sec. I e.n. (fig. 1/4)45. B. In tumulul nr. I de la Poiana-Galati a fost descoperita, printre altele (fibula-lingurita, fibula de tip roman, cutit de fier, fragmente de vase de sticla inele de argint, oglinda de bronz, ceramica), 0 "frunzulitli"din foaie de aur. Datare~ mormantului: sfarsitul sec. I Le.n. - inceputul sec. I e.n. Inedit46. Popesti (com. Mihililesti, judo Giurgiu). A. In asezarea daco-getica a fost descoperit in anul 1961 un medalion cu un lantisor, ambele de aur, "reproducand, in imitatie locala, chipul medusei elenistice" 47. Obiectul a fost considerat import din lumea mediteraneeana48 . Alti cercetatori au presupus ca este yorba de 0 piesa 49 locala . Reprezentarea de pe medalion se apropie din punct de vedere stilistic de ornamentele antropomorfe de pe fibulele cu scut de la Balanesti 50 , Coada Ma51 lului si dintr-o localitate necunoscuta din Transilvania 52 . Acest lucru pledeaza in favoarea interpretarii piesei de la Popesti ca produs local. In acest caz ea ar putea fi datata in a doua jumatate a sec. I Le.n., la fel ca fibulele mention ate anterior (fig. 2/2). i! Ii II;t B. Din ultimul nivel al asezarii provine un fragment dintr-o bijuterie sferoidala din foaie de aur, avand diametrul de 2,2 cm. Piesa este ornamentata cu caneluri dispuse sub forma unor raze, intre acestea, precum si in partea centrala fiind inc~ate puncte. Datare: sec. I Le.n. - inceputul sec. I e.n. (fig. 1/2)53. C. In tumulul nr. II au fost descoperite, printre altele (fragment de sabie lunga de tip celtic, varf de lance, camasa de zale, fragment de scut, piese de podoaba si vestimentatie, ceramic a, etc.), peste 15 fragmente ale unei piese de aur si bronz (probabil centura). 0 fibula cu scut rombic din fier, descoperita in acelasi mormant, asigura datarea intregului inventar in a doua jumatate a sec. I i.e.n. (fig. 2/1)54. Racatau (com. Horgesti, judo Bacau). Din inventarul tumulului nr. I de la Racatau (care cuprindea Si placute de lorica squamata, fragmente de camasa de zale, ceramic a, etc.) faceau parte si doua foite de aur care au placat probabil niste obiecte rotunde de fier (poate butonii care asigurau inchiderea camasii de zale _ n.n. A .R.). Prima foita - mai bine pastrata - este ornamentata in tehnica au repousse. Decorul eonsta in cate doua semiove dispuse fata in fata. Ovele sunt intercalate cu un ornament in forma de eoehilie. Datare (mai ales pe baza p1aeutelor de lorica squmata): sec. I e.n. 55 Oescoperiri incerte: Medias (jud. Sibiu). In literatura de speeialitate din ultimele decenii este citata in mod eronat existenta in cadrul tezaurului de obieete de podoaba din argint, descoperit in 1829, a unei piese de aur 56 . Studiile arheologiee mai vechi 34 i'i'ftIltionel:UCl descoperirea, in imprejurimile Mediasului, a unui tezaur compus din ;/;" "'.) .J,I.'~'''' de argint, printre care sunt enumerate doua fibuie, mai multe bratari, pan- '.' .... . din sarma impletita, spirale si inchizatori pentru cordon din tabla de . '. ' . t57. Nu se precizeaza niciodata existenta vreunei piese de aur, care - cu sigu::~ _ ar fi atras atentia, ceea ce inseamna ca obiectul respectiv nu a faeut parte . . . . . din acel tezaur. ". Piesa in discutie are fonna unel calote semlelTculare (cu dlarnetrul de aprox. 2.5-3 em si inaltimea de eca. 3-3,5 cm), orn~mentata eu granu.le ~onice in ~eli~f alizate in tehnica au repousse. Partea supenoara este perforata pnntr-un onficlU ::cular de mici dirnensiuni. Intr-o fotografie, care a apartinut lui K. Horedt Si a fost realizata la Muzeul Brukenthal din Sibiu (probabil in perioada interbelica), este ilustrat Si obiectul respectiv, alaturi de alte obiecte de aur preistoriee (lantul de la Apoldul de Sus si bratara de la ~ona) si doua fibule de argint din tezaurul dacic dela ~aes. Pe spatele fotografiei se precizeaz3., in legatura cu obiectul sferoidal, ~~Atoarele: "Nr. inv. 4500: Acatlitoare de bra tar. Tinichea de aur in forma unui strug ur '. Gasit in tinutul Mediasului. Dobindit 1914': Precizarea confirma inca 0 . . data eA piesa respectiva nu a apartinut tezaurului descoperit in 1829 (fig. 3-4). Ea putea fi insa incadrata in sec. I Le.n . avand in vedere ca ornamentatia este asemanatoare celei de pe aplica de aur de la Cugir ~i ca 0 piesa asemanatoare ca fonna a mai fost descoperita la Pope~ti (nr. B). .... . Remetea Mare (jud. Timis). Din tezaurul de podoabe de argint facea parte si o fibulA de tip "Iingurita" careia ii lipseau resortul ~i acul (in interiorul eapului arcului s-au observat urme de sudura in locul unde fusese fixat resortul). Piesa s-a pierdut impreuna cu restul inventarului (fig. 2/3). I.Bleyer, publicand pentru prima data tezaurul de la Remetea Mare, mentioneaza ca fibula respectiva a fost realizata dintr-un aur avand culoare deschisa 58 . D. Popescu a ridicat pentru prima data problema materialului de confeqionare, afirmand ca este "lucraHl din aur palid, sau poate numai aurita..."59. Avand in vedere faptul ca fibula-lingurita de la Remetea Mare ar fi singurul artefact de acest fel din aur, existand in schimb numeroase . exemp I are realizate din argint Si bronz, nu este exclus ca piesa respectiva sa fi fost doar aurita (procedeu aplicat frecvent .in cazul podoabelor de argint dacice - vezi infra). Pe de alta parte, la Stradonitz a fost descoperita 0 "sehiisselfibel" din aur, in . zona respectiva existand numeroase piese de acelasi tip din argint ~i mai ales din . bronz60 . Fibula de la Stradonitz este un unicat in aria artefactelor respective, fapt nu exclude nici posibilitatea ca fibula-lingurita de la Remetea Mare sa fi fost realizata din aur si sa constituie, la randul ei, un unicat in aria daco-getica. Datarea tezaurului de la Remetea Mare: sfiirsitul sec. I Le.n. - inceputul sec .. I e.n. Totesti (jud. Hunedoara). C. Gooss mentioneaza descoperirea in 1854 la "Gredistioare" (astazi com. Sarmizegetusa, jUdo Hunedoara) a unui lant din 14 verigi de aur si sustine ca a fost localizat gresit ca provenind de la Totesti 61 . Un 35 deceniu mai tarziu, G. Teglas a publicat dou a briWiri eu capete libere Si petreeute una pe langa ceaialta, omamenlate zoomorf, confectionate din aur. Ei afirma ea piesele provin din regiunea Ha~eg Si ea " se spun e" ca a1' fi fost descoperite de un ~aran in localitatea Varhely (astazi Sarmizegetusa). G. Tegias nu este de aeord eli aceasta 10caliza1'e pentru ca, pelreciind mult timp la Sarmizegetusa, nu a auzit de 0 astfel de descoperire care in mod normal ar fi retinut atentia localnicilor. De aceea, considera ca atilt bratarile, cat si lantul, au constituit impreuna un tezaur deseoperit probabil la Totesti 62 . In acest ca~ piesele pot fi datate in Hallstatt-ul timpuriu , incadrarea fiind asigurata de lantul de aur6 3. Alti cercetatori au eonsiderat ea bratarile nu au fost gasite impreuna cu lantul Si de aceea Ie-au datat in perioada finala a Latene-ului (fil!. 2/4)64. In literatura de specialitate mai sunt incadrate in randul d~scoperirilor dacice piesele de aUf din tezaurele de la Tekija (Jugoslavia)65 Si Vrsac (Jugoslavia)66. In primul caz este yorba de cereei de aur facand parte dintr-un tezau1' de piese de argint dacice si romane. Nu am luat in diseulie aceste obiecte pentru ca tezaurul respeetiv - desi poate fi incadrat intr-un orizont distinct al tezaurelor de argint nord-balcanice databil in a doua jumatate a sec. I e.n. 67 - a fost descoperit la sud de Dunare, intr-o zona aflata deja sub influenta romana si nu poate explica fenomenele de la nordul fluviului. La Vrsac au fost descoperiti doi cercei din aur care insa apartin mai degraba sec. II-Ill, decat perioadei Daciei preromane68 . * Piesele de aur databile in sec. I Le.n. si la inceputul sec. I e.n. au fost descoperite in asezari dacice dar mai ales in monninte tumulare. Aceste monninte sunt raspandite in zona sudica a Daciei 69 , iar legaturile cu aria sud-dunareana (legaturi detectabile prin analiza inventarului funerar si in special a annamentului) sunt evidente70 . De altfel, obieetele de aur amintite nu isi gasesc analogii niei in repertoriul pieselor de podoaba si vestimentatie daco-getice si nici in alte spatii. Ele par a contura un orizont specific zonei nord-balcanice in sec. II-I Le.n. Este semnifieativ si faptul ca aurul a fost utilizat la omamentarea un or camasi de zale. Despre eamasa de zal~ se presupune ca ar fi 0 creatie ceitica, ea fiind preluata apoi si de alte populatii7 I. Insa in sec. II-I Le.n. se remarca absenta aeestor artefacte din cea mai mare parte a Europej72. Singura zona unde constatam 0 concentrare semnificativa a descoperirilor este cea cuprinsa intre M. Balcani Si M. Carpati. In afara de exemplarele de la Cetateni, Cugir (doua exemplare) Si Popesti (trei exemplare), amintesc pe cele de la Poiana Uud. Gorj)73, Radovanu Uud. Calarasi}74, Racatau Uud. Bacau)75, Tamava (reg. Vraca, Bulgaria)76 si Doirentzi (reg. Loveci, Bulgaria) 77. Descoperirile extreme sunt constituite de piesele de la Zemplin (Slovacia)78, in nord si Stara Zagora (Bulgaria)79, la sud de M. Balcani. 36 r . . . . ,. Obiectel e de aur provenind din ~sezaril~ ace~tei perioade se e~ncentreaza tot •· • '~ud de Carpati (cu 0 singur~ exc,ept le : ~eclca) Sl de a~e~~ ~u ar fl exclus ca ~le '. '. . f . hiculate de aceeaSI "anstocratle nord-balcamca . In hpsa unor anahze ".$1' fi ost vfie este greu de spus daca artefaetele respective au fost realizate din aur metalogra 1ce • . . '. . A t lucru este posibil, avand in vedere faptul ca 0 sene de plese marunte local. ces . ' 80 . dm ' tumulul II de la Cugir au fost confectlOnate dm cupru local . de bronz . ' In ceea ce priveste veriga de aUT de la Peclca, ea ar putea fi un 0 b lect pro dus • t lier dacic (in tezaurele de argint dacice fiind documentate numeroase rotr-un a e . . d' . d acest fe1 81 ), dar poate reprezenta Si un import din ana me Iteraneeana 82' plese e . . d' -mtalnesc multe artefacte asemanatoare, unele real1zate ehlar m aur . un de se . . d' 1 In sec. I e.n. constaunTI patrunderea in DaCia a un or plese de aur m umea x Este yorba de inelul de la Poiana-Galati (nr. A) Si de colierul de la roman a . ~ . ~ Gradistea de Munte, la care se adauga, eventual, cercelul de la C~m~em. In ceea ce '" 'priveste piesa omamentala din ~umul.ul I. de la Racatau, ea CO?Stlt~le de as:menea . port in regiunea respectlva, fie dm zona nord-balcanlca (m eazul m care un un . ' . . f' . '" "a de zale se inscrie in tipunle mentIOn ate pentru acel spat lU ), Ie - mal cama.. . . b' 1 degraba _ din spatiul sannatic 83 . Din punct de vedere numenc: cantltat~a 0 lecte or de aur din sec. I e.n. pare a fi inferioara celor care pot fi d~tate ~ .se~. I l.e.n. • Exploatarea aurului in Dacia prerom.ana este ~onfmnata msa. d~lre~enta m , tezaure sau in asezari a unor podoabe de argmt sau chlar de bronz aunte . Dm pun~t de vedere tehnic, aurirea se realiza prin amalgam are: pulberea de a~r se ames~eca m cantitati egale cu mercur si apoi se intindea eu pensula pe suportunle respective, p~ care aurul se fixa prin evaporarea mercurului 85 . Procedeul este ate stat pentru cea mal mare parte a Daciei, dar Si pentru zona sud-dunareana. Din punct de vedere cronoie piesele din argint aurit pot fi datate in sec. I Le.n. si la inceputul sec. I e.n . Pe log , fi I' '" parcursul sec. I e.n. acest gen de artefacte dispare. N.u ar ~ exc us ca m. acest ~az Sa fie yorba doar de observatii detelmin.ate ~e un anumlt stadlU. ~~ cercetanlor. Oncu~, cel putin unele dintre piesele de aur Sl mal ales procedeul aunrll arte.factelor de argmt si bronz atesta exploatarea zacamintelor din Dacia preromana. Anahze metalografice pe obiecte de aur ar putea, eventual, aduee precizari noi in aceasta problema. v * In 1956, D. Popescu remarca penur;a de obiecte de aur din Dacia de-.a lun!rul celei de a doua varste a fierului 86 . Descoperirile ulterioare nu au imbo~atlt sub;tantial repeltoriul p;cselor de acest fel. Analiza obiectelor o.rnam~n~.ale llustre~za faptul ca majoritatea artefactelor de aur din Dacia (cu excep~la ve.ng~l de la Pec~ca si poate a fibulei-lingurita de la Remetea Mare) nu se mscnu 111 :epert~n~1 fonnelor daco-getice realizate in argint sau bron~. Exploa~rea .aurulUl constltule insa 0 certitudine, fapt confinnat de aurirea unor plese de argmt Sl de bronz. 37 : I I I L bine documentata Si in alte zone ale lumii antice 98 , astfel ca existenta unui "monopol regal"in Dacia preromana Si a unor acumulari de metal pretios, pare Cll ' atilt mai veridica. Raritatea pieselor de aur a fost explicata de majoritatea cercetatorilor prin existenta unui "monopol regal" asupra exploatarii Si produqiei aurifere 87 . Acest "monopol" poate pune in concordanta situatia arheologica si cea consemnata de izvoarele literare privind prada de razboi luata de romani din Dacia. E.MoscaIu , analiziind scena capturarii tezaurului dacic, figurata pe columna traiana, a incercat sa stabileasca vechimea acelui tezaur pe baza vaselor reprezentate pe monument88 . Identificarea cu exactitate a unor vase ca fonne grecesti din sec. V-IV Le.n. Si, prin aceasta, datarea inceputului acumularii tezaurului dacic, este insa problematica. Kantharoi reprezentati pe Columna ar putea apartine - tot atiit de bine - unor tipuri de vase din arginl bine cunoscute in perioada sec. I Le.n. (vase de tipul celor de la Siincraieni 89 sau Jakim ov090). Pe de alta parte, datorita modei elenizante din arta imperiala de la inceputul sec. II e.n., pe Columna apar reprezentate 0 serie de obiecte specifice epocilor anterioare (sec. IV-III Le.n.). Acesta este cazul - spre exemplu - coifurilor attice cu care sunt echipati unii soldati romani desi, in reali tate, ele nu mai erau folosite de ciiteva secole 91 . Nu ar fi exclus ca reprezentarea unor vase mai timpurii sa fi fost realizata din aceleasi ratiuni de moda artistica. Recent, F. Medelet a adus argumente noi in favoarea ipotezei monopoIuIui asupra exploatarii metalelor pretioase in Dacia. Astfel, el afirma ca extragerea Si prelucrarea primara a aurului Si argintului necesita operatii tehnologice imposibil de realizat prin activitati individuale sau ocazionale. Existenta unor comunitati specializate in exploatarea resurselor minerale existente pe teritoriullor este documentata si pentru aite spatii. Comunitati aviind astfel de activitati sunt menlionate in Annenia antica, in Pannonia (cotinii specializati in exploatarea fierului) sau in ptovincia Dacia (comunitatile de mined iliri colonizati in zonele aurifere din M. Apuseni)92 . Nu putem nici macar banui cum era organizata extractia aurului in Dacia. Unul din rosturile ceUltii dacice de la Craiva (jud. Alba)93 trebuie sa-l fi reprezentat controlul exploatarilor metalifere din partea de est a Muntilor Apuseni. Acest lucru ar explica Si bogatia sitului respectiv in produse de import romane ori din alte zone ale Daciei94. De asemenea, in aceeasi cetate a existat un atelier de prelucrare a fierului, precum Si un atelier de orfevrerie95 . Existenta monopolului asupra exploatarii metalelor pretioase reprezinta probabil 0 realitate anterioara constituirii Regatului dac. "Functionarea" acestui mono pol a putut fi asigurata - poate - si prin existenla unor restrictii de ordin religios, un fel de tabu, in utilizarea pe scara larga a aurului. Acest lucru a fost constatat si la alte populatii96 . Spre exemplu, Athenaios mentioneaza faptul ca seordiscii nu introduc aurul in tara lor (pentru ca in treeut Ie adusese muIte neplaceri), preferand numai argintu1 97 . Tezaurizarea aurului in Muntii Orastiei este ilustrata eel mai dar de depozitele de monede de tip Coson. Existenta unor tezaure regale impresionante este Pe teritoriul Daciei au fost descoperitc numeroase piese de argint constituite in tezaure sau aflate izolat ori in asezari, cetati Si monninte 99 . In legatura Cll prove' nienta podoabelor de argint dacice, 0 serie de cercetatori au considerat ca ele nu au fast confectionate in ateliere locale, ci in alte spatii (vehiculate de sarmati; provenind dintr-un atelier de la Olbia etc.).lOO D. Popescu a adus la vremea respectiva suficiente contra-argumente impotriva acelor teorii si a evidentiat caracterullocal al artefactelor dacice 101 . In ultimele decenii au fost descoperite ateliere de orfevrerie in care erau reaJizate astfel de podoabe 102, fapt care a contribuit decisiv la lamurirea acestei probleme controversate. In ceea ce priveste provenienta argintului din Dacia preromana, majoritatea cercetatorilor au presupus exploatarea zacamintelor locale, in special a celor din Transilvania Si B an at 103. Aceasta ipoteza este confinnata Si de analizele chimice efeetuate pe bijuterii Si monede dacice 104 . Identificarea exploatarilor miniere preromane - la fel ca in cazul cuprului - este dificila, daca nu cumva imposibila. Asa cum s-a mai afirmat, una din caraeteristicile zacamintelor metalifere din Transilvania Si Banat este asocierea frecventa a aurului, argintului, cuprului, plumbului etc. Acest lucru indica faptul ca metalele respective au putut fi exploatate concomitent. Separarea aurului si argintului de celelalte metale din minereu se realiza prin cupelare. Separarea aurului de argint se desfasura intr-un creuzet poros prin amestecare cu sare si 0 materie organica, argintul fiind absorbit de creuzet sub fonna de clorura de argint. Un alt procedeu consta in utilizarea sulfatului de antimoniu, obtiniindu-se sulfat de argint care plutea la suprafata aurului topit ca 0 spllma si se putea indeparta us~r. In cazul in care se Iltiliza minereu de galena (sulfura de plumb si argint), se obtinea prin cupelare, argint si oxid de plumb (litarga). Argintul era tumat apoi in lingouri (bare de diferite forme) care luau drumul atelierelor de orfevrerie 105 . Descoperirea tezaurului monetar de la Stancuta (jud. Braila), continiind tetradrahme thasiene, denari republicani romani Si doua lingouri de argint realizate prin topirea monedeIor, a pus in evidenta utilizarea ca surse de argint Si a acestor tipuri de piese 106 . Dar - asa cum remarca F. Medelet 107 - confectionarea podoabelor de argint prin topirea unor piese monetare trebuie presupusa in special pentru zonele est- si sud-carpatice, unde aprovizionarea cu argint din Transilvania si Banat a fost probabil intennitenta; pentru Transilvania - bogata in resurse argintifere - este 38 39 III.4.3. Exploatarea argintului greu de acceptat ideea confecti.onarii podoabeJor de argint prin topirea monedel grecQ-romane. Exploatarea argmtului ill Transilvania i~i ~e.asecte confmn' area ~l. ~r . , v In 108 eXlstenta unar atellere monetare (ca acelea de la Tili$ca ci Grad' M 109) . . . . v I~tea de unte. m ~are erau eml~1 denan republic ani. Este putin probabiJ ca mo-ned 1 respectIve sa fl fost realizate din argint rezultat din topirea altar aItefacte n e u ill exploatarea zacamintelor locale. ~i ~. NOTE i I· i. I;, ( ; . O. Hatarascu, M~ta!ele in epoca actuala, Bucuresti, 1982, p. 107-108. _. D. Radulescu. R.Dm:Jtrescu. Mineralogia topografica a Romaniei. Bucure~ti. 1966. 3. M. Rusu : Melalurgla bronzului din Transilvania 1a fnceputu1 Hallstatt-ului. teza de doctorat. laSJ . 1972. mss .. p. 22-23. . 4. Idem. op. cir.. p. 22-25. 5. E. laroslavschi. Exploatare $i operaliuni de preparare a minereurilor. referat la doctorat ClUJ, 1994. mss .• p. 3 (in continuare Exp1oatare ... ). ' 6. Vitruvius, Despre arhitectun'i, VIII, 3,6; E. Iaroslavschi. op. cit.. p. 22, n. 7. 7. E. Iaroslavschi, op. cit., p. 6-7. 8. I. ~lod~riu, E~Iaroslav~chi, Civilizatia fien:lu! 1a daci, Cluj-Napoca. 1979, p. 15. 9. IbIdem. cf. N. Maghlar, $1. Olteanu , Dm lstoria mineritu1ui in Romania. Bucure~ti 1970. p. 28. . , 10. E. Iaroslavschi, op. cit., p. 5. 11. V. Sarbu, in Istros, VI, 1992, p. 382. 12. N. Sarb, Stud!u d.e laborator al unor piese metalice aflate in tumulu1 princiar de inci~eratle ~~ la Cugzr.- JU~. Alba, 1987, mss., apud, E.Iaroslavschi, Origina1itate $i influenta m tehmclle extractIve $1 de pre1ucrare a metale10r 1a daci, referat la doctorat, Cluj, 1994 mss., p. 21, nota 19. ' 13. 1. Ramin, La technique miniere et metallurgique des Anciens Collections Latomus , . 153, Bruxelles, 1977, p. 98-101. 14. Strabon, III, 2, 8. 15. L Glodariu, E. Iaroslavschi, op. cit., p. 28, 31. 16.1. Ramin, op. cit., p. 142. 17. I. H. Cri~an, Ziridava, Arad, 1978, p . 90-91. 18: .V. Sarbu, op. cit., p. 40 (nota 11); idem, Dava getica de 1a Gradi$tea judo Braila I , , Bralla. 1996, p. 41-42. ' 19. I. H. Cri~an. in Apu1um. VI, 1967, p. 111-119. 20. Ami~tes.c cuptoarele de ars ceramica de la Ocnita. Deva. Fetele Albe, $ura Mica etc.: D. BerclU ~I colab.: in Thraco-Dacica, VI, 1985. p. 168-187; O. Floca. in Apu1um, IX. 1971. p. 263-270; mf. 1. Glodariu; vezi $i G. Florea, in Studii de istorie a Transilvaniei ClUJ, 1994, p. 41-42. ' 21. C. Daicovi~iu si colab:, in. SCIV, VI, 1955, 1-2, p. 207-211; 1. Ferenczi, in Sargetia, XIV . 19?9, 98, 1. Glodanu, In Actes du lIe Congres International de Thracologie II Bucure$tl, 1980, p. 84-85. ' , 40 F.Costea. in Mareriale-Ploie$li, Bucure$ti, 1992. p . 141 arata ca in sectiunea V din in portiunea m . 23, sub un "arc de pietre ce pareau a fi un zid. ingropata partial in. lutul galben steril, se afla 0 le~pe?e .de conglomerat, cu partea sup:rioara fatuita. Arderea : ,> fl a ditorva bulgari despnnSl dm ea a dus la separarea de partlcule de cupru , ceea ce ." tntens . ' d' d ' . f' d " I' .e face sa credem ca ea reprezmta 0 bucata e mmereu a us alcl pentru a I re us. n con.... n. uare se mentioneaza (idem, op. cit., p. 143) ca lespedea respectiva. impreuna cu zgura de ~r. 0 lupa neprelucrata , urmele unor pereti apaninand unui cuptor mono$arja, documenteaz a existenta unui atelier de redus minereu de fier $i de cupru. 23. Este yorba de un cuptor descoperit ~tr-un atelier, avand forma circulara, cu peret ii ridicali din piatra locaia iipita cu pamant. In interiorul cuptorului se at1au unne de carbune $i metal topit. In fata cuptorului s-a dcscoperit un strat de lut adus din alta parte. in care s-au practicat orificii pentru. turnarea metalului (!?? Inf. M. Barbu. N~ ar fi exclus sa fie yorba . de un atelier pentru obtlllerea bronzulUl asemanator celor de la Gradl$tea de Munte. 24. Vezi 1. Glodariu, E. Iaroslavschi, op. cit., p. 31-35. Pentru cupto are de redus minereul in lumea antic a citez lucrarile lui 1. Ramin . op . cit. , p . 119-123 ~i Diclionnaire arch601ogique des techniques. II, Paris. 1964, S.V. MelaIlurgie. 25.1. Ramin, op. cit. , p. 144. 26. Idem, op. cit., p. 145; E. Iaroslavschi, Exploatare .. .. p. 7-8. .' 27. Ibidem. 28. E. Stoicovici, in 16, 1965.3 , p. 474. 29. M. Rusu, in ActaMN, IX, 1972. p. 30. . 30.1. Lydus, De magistribus, II. 28. '. 31. J. Carcopino, in Dacia,!' 1924, p. 28-34. 32. Cassius Dio. LXVIII , 15, 1. 33. M. Rusu, op. cit.. p. 31 (nota 29). 34. E. Iaroslavschi, Originalitale $i influente ... , p. 3-4 (nota 12). 35. A. Hartmann, in Germania, 46,1968.1, p. 19-27. 36. D. Popescu. in Materia1e, n. 1956. p. 19~-250; M. Rusu, op. cit., p. 32-63; V. Vasiliev. in ActaMN, VII. 1970, p. 41-63. Nu am luat in discutie piesele de aur descoperite in mormirite sau tezaure din sec. IV -III i.e.n. aflate intre Carpati si Rodopi, ele reprezenllind un alt orizont cultural specific ariei nord-balcanice. Pentru aceste descoperiri vezi P. Alexandrescu, in Dacia, N .S., XXVII, 1983, p. 45-66; XXXVIII, 1984 , p. 85-97. scrv, 37. D. Popescu, op. cit., p. 235. 38. D. V. Rosetti, in Magazin istoric, III, 1969, 11, p. 92. 39. C. Gooss, in Archaeologisch-Epigrafische MittheiJungen aus Oesterreich, I, Wien, 1877. p. 124, nr. 1; B. Mitrea. in Ephemeris Dacoromana, X. 1945, p. 105-106, nr. 39; I. Glodariu. Relafii comercia1e ale Daciei cu Iumea e1enisticii $i [Omana, Cluj. 1974, p. 280. nT.75. 40. C. Moisil. in BSNR. XVII. 1922.41-44, p. 58, nr. 93; N. Zaharia. M. PetrescuDambovita. Em. Zaharia, A$ezari din Moldova. De 1a pa1eo1itic pana in sec. a1 XVIII-lea, . Bucure$ti, 1970. p. 250, nota 150; V. Mihailescu-Barliba, La monnaie Romaine chez Ies Daces orientaux, Bucure$ti, 1980. p. 293. nr. 13; idem, Dacia rasarileana in sec. VI-I i.e .n. Economie $i moneda. Ia$i, 1990, p. 150, nr. 19. 41. L H. Cri$an, in Apu1um, XVIII. 1980. p. 83; idem, in Studia Anliqua et Archaeologica, 41 13.$i, 1983, p. 154; idem, Spiritualitatea geto-dacilor. Repere istorice, Bucure,sti, 1986, p. 78, 120; idem, Civilizatia geto-daciJor, I, Bucure.sti, 1993 , p. 220 , 246; 1. Miclea, R. Florescu, Geto-dacii, Bucure.sti. 1980, nr. 362; B. Roman, A . Santimbreanu, V. Wollmann, Aurarii din Muntii Apllseni, Bucure$ti, 1982, p. 15, fig. 9. 42. Treasures [rom Romania. A Special Exhibition Held at the British Museum, Jan.March 1971, London, 1971, p. 59, nr. 258. 4.3. Inedit. Sapaturi 1. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu. Inf. 1. Glodariu. 44. 1. H. Crisan. Ziridava , Ar"d. 197X ,'p. 102-103, fig. 40 . 45. R. V Ulpe, in Dacia, N .S .. I. 1957 . p. 150, fig. 6. 4-6 . AI. VuJpe, In Thraco-Dacica, I, 1976 , p. 208 ; V . Sarbu, Credinte $i praccici p.merare, religioase $i mag ice in lumea g elo-dacilor, Galati, 1993 , p. 72-73 . 47. R. Vulpe, A$eZ3rj getice din Muntenia, Bucure$ti, 1966, p. 36, fig. 13 . 48 . I. Glo dariu . op. CiL p. 84. 249, nr. B4 (nota 39). 49 . \. H . Cri~an. SpiriLU il /il[lCeil gelo-dilciIor. Repere istorice, Bucure.sti, 1986, p. 226 -22 7, nr. 18: idem. CivilizJtia get o-daci /or, 1, B ucuresti. 1993, p. 221; II, p. 53 -54. 50 . E. Popescu. 1n SlComPile$ti. 11, 1969, p. 110, fig . I a-b . 51. 1.. Mjrghitan, TezJure de arginl dacice. Catalog, Bucure$ti. 1976, p. 32, nL 3 -4, pI. II-III. 52. N. Fetich. in Acta Arch. Acad. Scient. Hung., III, 1953. fig . 17. 53 . R. Vulpe, in Materiale. vrr, 1961, p. 333 , fig. 10; M . Turcu , Geto-dacii din Campia Munleniei. Bucure$ti, 1979. p. 156, 198 , fig . 27/1. 54. AJ. VUlpe, op. cit. , p. 198, fig . 6/1-18. 55. V. C3pitanu, in Mareriale- Vaslui, 1986, p. 119; idem. in Carpica, XX, 1989, p. 98 ; V. Sarbu, op. cit. p. 74 (nota 46); info V. Capitanu. 56. 1. H. Cri.san, E. M. Szuchy, in Din activitatea stiintifica a Muzeului Raional Media$, 3, 1955-1956, p. 16, fig. 4; C. Daicoviciu, in Istoria Romaniei, I, Bucure.sti. 1960, p. 277, fig . 63 etc. 57. C. Gooss, in A VSL, II, 1876, p. 236; idem, in AVSL, III, 1877. p. 508; M. Roska, ErdRep , p. 172; D. Popescu, in Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 200. 58. 1. Bleyer, in ArchErt, XXVI, 1906, p. 364, nr. 5, fig. 1/5,2/5; vezi ~i N. Fettich. op. cit, p. 165, fig. 29/5 (nota 52). 59. D. Popescu, in Materiale, II, 1956, p. 235, fig. 146. 60. W . Kramer. in Gennania, 49,1971, p. 122, pI. 27/1; J. Bren, in Sbornik-Praga, XVIII, 1964,5. p. 535-539, tip C3 , pI. 13 . 61. C. Gooss, in A VSL. II, 1876, p. 223. 62. G. Teglas, in ArchErt, IX, 1889, p. 59-62. 63. M. Rusu, in ActaMN, IX, 1972, p. 50, nr. 69. 64. V. parvan. Getica. 0 protoistorie a Daciei, ed. 2, Bucure.sti, 1982, p. 306; D. Popescu, op. cit., p. 226-227, fig. 138/13, IS (nota 59). 65. Iliri Si daci, Cluj - Bucure~ti, 1972, p. 193,291, nr. D275; F.Medelet, Au sujet d'une grande spirale dacique en argent du Musee National de Belgrade, Caietele Banatica, Re~ita, 1993, p. 25, nr. 5/12. 66. B.Milleker, Delrnagyarorszag regisegleletei a honfogJaJas ciOtti idokboJ, II, Temesvar, 1899, p. 82. fig. 1-2. K. Horedt, in Dacia, XVII, 1973, p. 128; F. Medelet, op. cit. p. 25, nr. 5/13. 42 67 . ldeea existeI1te i un u i ori zonl distin ct al te zaurelor daco-getice dat abil in a doua jumatate a sec. I e.n . a [OS.l forlllu lat ~ de F. Medelet, op .. ci!. p. 15 (nota ~5 ). 1.Popov.ic, in Antique Silver from SerbIa , Beograa. 1994. p. 92. refermdu-se la acel a~l fenomen, mtroduce termenul "orizontul de tezaure de podoabe b akano-danubian': 68. A. H. Vaday , in Antaeus, 17-18. Budape st. 1989, p. 45, fig. 4/4-6. Tipul de cercei mentionat i au aparut in aria mediteraneeana unde au cunoscut 0 larga raspandire: vezi F.H.Marshall. Catalogue of the JuweIJery Greek, Etruscan and Roman in the Departements of Anliquities, British Museum, ed. 2. London, 1969 , p. 295-296, nr. 2552, 2559-2560, pi Llii. 69. M. Babe$, in SCTV A. 39. 1988 , 1, p. 3-32, fig. 1; V.Sarbu , op. cit.. p. 22-23 , fig 2/8 (nota 46). 70. A. Rustoiu, in Studii de istorie a Transilvaniei, Cluj, 1994, p. 35. 71. 1. H. Cri~an, Burebista Si epoca sa. ed. 2, Bucure.sti, 1977, p.426-427; AI. Vulpe. in Thraco-Dacica.l. 1976. p.212-213. 72. G. Waurick, In Die NUlllider. Reiter lind Konige nordlich der Saham, Koln-Bonn, 1979, p. 318-33 0. 73. AI. VUlpe, op. cil. . p. 208. 74. Ibidem. 75. AI. Vulpe, V. Capitanu . in ApuluIll , IX. 1971 , p. 155-161. 76. Necropol a tumulara. cercetata in 1993 . Sapaturi S. Alexandrov , N . Teodosiev (Sofia). N. Torbov (Vrac a). Materialul inedil in Muzeul din Vraca. Informatii furnizate de autorii sapaturilor. 77. Mormant tumular - inedit. Sislemul de inchidere al cama$ii de zale este realizat printrun dispozitiv ornamentat cu trei "butoni" pl acati cu argint. Autorul sapaturilor dateaza mormantul in sec. Ill-II Le.n. Existenta in cadrul inventarului a unei tigai de bronz din perioada . republicana tarzie (tip Aylesford) indica - mai degraba - 0 incadrare cronologica in sec. II-I i.e.n. Sapaturi ~i informatii G. Kitov (Sofia) . 78. V. Budinsky-Kricka. M. Lamiova-Schmiedlova, in SJovArch, XXXVIII, 1990, 2, p. 283-286. 79. AI. Vulpe, op. cit. , p. 213 (nota 71). 80. Vezi supra. nota 12. 81. K. Horedt, op. cit., p. 141, tip E2a (nota 66); A. Rustoiu, in ActaMN, 26-30, 19891993, 1/1, p. 251-260. 82. W. Kramer, op. cit., p. 115, pI. 27/2 (cu bibliografia); Die Kelten in Mitte1europa. Kultur - Kunst - Wirtschaft. Salzburg, 1980, p. 290, nr. 193; A. Rustoiu, op . cit., p. 255. Despre raspandirea unor astfel de piese in spaiiul balcanic vezi 1. Popovic, op. cit., p. 89-90 (nota 67). 83. In tumulul [ de la Racatau au fost descoperite fragmente de cama~a de zale ~i placute de lorica squmaw.ln legatura cu acestea din urma, C. BeJdiman. in Carpica, XX, 1989, p. 127128 presupune a ca au fo st preluate de daci sub influenta romana. Analogiile indica insa provenienta lor din lumea sarrnatica. Mai mult decat atat, in spatiul sarmatic exista armuri combinate realizate atat din zale impietite, cat ~i din placute de lorica (vezi A. M. Hazanov, Ocerki voennovo dela sarmalOv, Moskva, 1971, p. 59-60, pI. XXX/I-2, 9-10). Nu ar fi excJus ca $i piesele de la Racatau sa fi apartinut unei astfel de armuri. In ceea ce prive~te 43 piesele de aur din acela~i tumul, ele au ornamentat probabil cama~a de zale. Analogii pot fi intrunite tot in lumea sarmatica, unde se constata ~i prezenta altor obiecte de aur in morminte (V. P. Shilov, in SA, 1983,1, p. 184, fig. 6-7; V. K. Guguev, S. r. Bezuglov, in SA. 1990,2, p. 164-175, fig. 3/1-7, 4). 84. Vezi lista descoperirilor la F. Medelet, op. cit. (nota 65). 85. M. Gramatopol, Arlele miniaturale in antichitate, Bucure~ti, 1991, p. 150-151. 86. D. Popescu, in Materiale, II, 1956, p. 246. 87. F. Medelet, Au sujet d'une grande spirale ... , p. 12 (cu bibliografia). 88. E. Moscalu, in Hierasus. VII-VIII, 1988, p. 201-216. 89. D. Popescu, in Dacia, N.S., II, 1958, p. 157-206. 90. A. Milcev. in Arheologija-Sofia. XV, 1973, 1, p. 1-14; I. Marazov. Sakrovisteto ot Jakimovo. Sofia, 1979, p. 91, fig. 8. 91. G. Waurick, in JahrbRGZM, 30,1983, p. 256-301. 92. F. Medelet, op. cit., p. 11-12 (nota 65). 93. V. Moga, in Studii dacice, Cluj-Napoca, 1981, p. 103-116. 94. I. Glodariu, op. cit.,p. 192, nr. 36, p. 212, nr. 18,224, nr. 20, 236-237, nr. 11 (nota 39). 95. V. Wollmann, in Apulum, IX, 1971, p. 283-292; V. Moga, in ActaMN, XVI, 1979, p. 513-518. 96. F. Medelet, op. cit., p. 12 (nota 65). 97. Athenaios, Deipn., VI, 25, 243a-b. 98. E. Moscalu, op. cit., p. 202-204 (nota 88). 99. K. Horedt, in Dacia, N.S., XVII. 1973, p. 162-167, a repertoriat 580 de piese din argint provenind din III localitati. Intre timp numarul descoperirilbr a crescut, atat prin aparitia unor tezaure noi, cat ~i a un or piese din a~ezari ~i cetati cercetate recent.. 100. 1. Paulovics, Dacia keleti hatarvonala es az ugynevezet "dak" eziistkincsek kerdese, Cluj, 1944, p. 104-116; E.Patek, Antiquitas Hungarica, II, 1948, p. 84 ~i urm.; J.Harmata, in Magyar-gorog ranulmanyok, 30, 1950, p. 29 ~i urm., N. Fettich, in Acta Arch. Acad. Scient. Hung., III, 1953, p. 127-176. 101. D. Popescu, in Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 62-68; idem, in Dacia, N.S., II, 1958, p. 195-206; idem. in Studii $i referate privind lstoria Romaniei, partea I-a, Bucure~ti, 1954, p. 95-104. 102. Vezi infra, cap. IV. 103. In legatura cu ipotezele exprirnate asupra problemei provenientei argintului utilizat in Dacia ~i intreaga bibliografie vezi F. Medelet, in Symposia Thracologica, 9, 1992, p. 228229; idem, Au sujet d 'un grande spirale... , p. 9-11 (nota 65). 104. E. Stoicovici, Fl. Stoicovici, in ActaMN, IX, 1972, p. 375-382; idem. in ActaMN, X, 1973, p. 541-543. 105. M. Gramatopol, Artele miniaturale in an tichitate, Bucure~ti, 1991, p. 139-140; I. T. Lipovan, in SClVA, 41,1990,3-4, p. 279-280. 106. C. Preda, in SClV, VIII. 1957, 1-4. p. 113-124. 107. Vezi supra, nota 103. 108. N. Lupu, Tili$ca. A$ezarile arheologice de pe Catana$, Bucure~ti, 1989, p. 86-94. 109.1. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu, in Ephemeris Napocensis, 11,1992, p. 57-68. IV. ATELIERE DE PRELUCRARE A BRONZULUI ~I ME~TERI METALURGI IV.l. ASPECTE TEHNOLOGICE IV .1.1. 0 btinerea aliajelor de bronz Bronzul este un aliaj de cupru Si cositor, continand diverse impuritati care provin din minereurile originare sau din metalele recuperate pru: topirea ~l~oralia­ je. Inca nu se cunosc cu exactitate proce~eele co~ple~e de reahz~re ~ ~haJe.lor de bronz. Initial se pare ca acestea erau obtmute prm adaugarea casltentel (mmereu continand staniu) la cupru in momentul fuziunii. Aceasta idee a fost confrrmata de experientele practice realizate de 0 serie de specialisti care au studiat tehnologiile antice 1. Obtinerea bronzului inainte de cunoasterea cositorului-metal nu trebuie sa surprindiL Faptul a fost ate stat si prin descoperirile arheologice dintr-o topitorie din Sardinia datata in prima jumatate a mileniului I Le.n. 2 Fabricarea bronzului prin amestecarea cuprului cu staniul constituie 0 descoperire tehnologica ulterioara. Plinius descrie aceasta operatie Si mentioneaza proportiile de cupru Si cositor necesare realizarii aliajelor. Procentele de cositor utilizate difereau in functie de natura Si destinatia artefactelor care urmau sa fie confectionate 3 . Pe baza analizelor metalografice, existenta un or "retete" ill realizarea aliajelor de bronz a fost ilustrata pentru loturi intregi de piese din prima varsta a fierului4. Pentru perioada sec. II Le.n. - I e.n. nu dispunem de analize metalografice suficiente pentru a putea stabili "retetele" folosite de mesterii daci la obtinerea bronzului. Am mentionat deja faptul ca analizele efectuate pe obiectele marunte de bronz din tumulul II de la Cugir au relevat ca din aliaj facea parte staniu in proportie de 5,5% si plumb (1,86%)5. Alte analize (insa partiale) au fost efectuate pe un creuzet de la Pecica. Stropii de bronz pastrati in interiorul recipientului contineau 90% Cu, 5% Sn Si 3% Zn 6 . ~tanta monetara descoperitA in acela~i atelier contine a 12% Zn, acest metal fiind prezent Si ill componenta stantei de la Ludesti7. In sfiirsit, piesele de bronz din atelierul de la GrMistea (jud. Braila) contineau 94% Cu, 5% Sn si 1 % Pb 8 (este v~rba probabil tot qe 0 analiza partiali'i). Utilizarea staniului in lumea dacica este documentata Si prin descoperirea in unele ateliere a unor bare sau placi din acest metal. Astfel, la Gradistea de Munte pe "terasa cu atelierele pentru prelucrarea bronzului Si fierului" a fost descoperita 0 placa groasa de cositor (7)9, iar la GrMistea (jud. Braila) a fost gasitA 0 bara din acelasi metal (fig. 14/2)10. Dar staniul a fost un metal rar in Europa antic a . De aceea inca de la sfarsitul epocii bronzului Si inceputul Hallstatt-ului au fost utilizate si aliajele de cupro cu 44 45 ! ,, . plumb. Analizele metalografice mentionate anterior evidentiaza existenta unei anumite cantitati de plumb in compozitia un or obiecte de bronz. A$ a cum am sugerat intr-un alt capitol (vezi supra, cap. III), Dacia a fost bogata in minereu de plumb, aflat in combinatie cu argintul. Exploatarea galenei a facut posibila separarea argintului de plumb. Amploarea metalurgiei argintului in sec. I Le.n . .. I e.n . sugereaza $i obtinerea unor cantitati mari de plumb. In acest sens este semnificativ $i faptul ca la Gradi$tea de Munte s-a, decoperit in 1804 0 cantitale de 1400-1700 kg de galena II. In sfar$it, in componenta aliajelor utilizate in Dacia preroman a a intra! in unele cazuri $i zincul. Aliajele continand eca. 20% Zn se numesc alame. De$ i zincui metal a fost descoperit la inceputul sec. al XVI-le a, anticii au reu$il sa realizeze aliajele respective prin reducerea oxidului de zinc impreuna eli cupru 13 0 temperatura de peste 900°C in prezenta unui praf de carbune de lemn. Zacamintele de minereu continand zinc din Gem1ania (Harz $i Saxon ia) ~i poate cele din Silezia (tU fost utilizate deja in epoca Lalene 12 . Alama era utilizata la confeqionarea unor vase, avand 0 plasticitate buna la reee si la cald13. De asemenea, pe baza analizelor metalografice pe fibule descoperite in Gallia l4 $i Raetia l5 (datate in sec. I e.n .) s-a putut stabili ca aliajele de cupru $i zinc au fost utilizate $i la confectionarea un or astfel de artefacte. Ratiunea utilizarii alamei pentru realizarea obiectelor respective consta in culoarea pe care 0 dobandea aliajul, asemanatoare celei a aurului. In acela$i scop, romanii au utilizat alama pentru emiterea unor monede (sestertii si dupondii) 16. o alta modalitate de obtinere a materiei prime necesare confectionarii produselor de bronz a constituit-o retopirea unor artefacte realizate din aeest metal. Procedeul a cunoscut 0 larga raspandire in epocile preistorice, dupa cum 0 dovedesc radiografiile realizate pe unele turte de bronz din acea perioada. In sec. I Le.n. - I e.n. este ate stat in unele spatii europene 17 , mai ales in zonele lipsite de minereurile necesare procesului de productie. Nu putem sti, deocamdata, in ce masura a fost aplicat acest procedeu in Dacia preromana. Desi spatiul dadc a fost bogat in resurse metalifere, riu putem exlude posibilitatea retopirii un or piese de bronz iesite din uz ori a un or deseuri. In ceea ce priveste modalitatea practica de obtinere a aliajelor, acestea se realizau in cuptoare sau pe vetre deschise. Cuptoarele cu urme de zgura de cupru Si de bronz de pe teras a cu ateliere de la Gradiste de Munte l8 Si poate cuptorul de la SAvarsin 19 au fost utilizate la obtinerea bronzului. Procesul de aliere a metalelor a avut loc in creuzete. In atelierul de la Gradistea de Munte a fost descoperita 0 "bucata de zgura de arama pastrand fonna creuzetului ... " 20 Numeroasele creuzete provenind din asezarile dacice (fig. 12) indica faptul ca bronzul era obtinut prin topirea metalelor in astfei de recipiente. Procesul de topire putea avea loc Si pe vetre simple, asa cum sugereaza situatia din atelierul de la Catelu Nou - Bucuresti 21 . Odata realizat, aJiajul um1a alte etape tehnologice in vederea confectionarii pieselor dorite. IV .1.2. Tumarea in tip are Numarul tiparelor monovalve sau bivalve din Dacia este scazut, fapt care sugereaza ca utilizarea acestora nu a cunoscut 0 raspandire la fel de mare ca in epoca bronzului sau prima varsta a fierului. Ele erau folosite la tumarea unor lingouri ori a unoI' piese simple. Au fost confectionate din gresie. lut sau chiar din fragmente ceramice (cum este cazul unui tipar pentru tum at verigi de la Banita, realizat din fragmentul unui perete de chiup dacic 22). Dupa obtinerea aliajelor, metalul topit era turn at in lingouri. Acestea din urma serveau fie la fabricarea unor produse finite , uneori in cadrul aceluia$i atelier, fie erau destinate schimburilor si luau drumul altor ateliere. Tipare pentru tumat lingouri de bronz au fost descoperite in atelierul de la Pecica (fig. 14/5 )23, in asezarea de la Poiana - judo Galati 24 (unde numeroase obiecte indica existenta unor ateliere de prelucrare a bronzului), in atelieru1 de l a Radovanu - judo CAlarasi (fig. 14/3)25, la Racatau Uud. Bacau) Si in asezarea dacica de la Malaja Kopanija pe Tisa Superioara (fig. 14/6)26. De asemenea, intr-o serie de 10caliUiti au fost descoperite lingouri de bronz care au fost probabil obtinute in astfel de tipare (fig. 14/1)27. Unul dintre tiparele de la Pecica a servit la tumarea de psalii pentru zabale de tip traco-getic 28 . 0 astfel de psalie a fost descoperita la Zidovar si se pare ca a fost turnata tocmai in tiparul de la Pecica 29 . Majoritatea tiparelor descoperite in Dacia au servit la tumarea un or verigi sunpie din bronz. Din cetatea dacica de la Banita Uud. Hunedoara) provin 9 astfei de tipare (in unul dintre ele seputeau tuma concomitent trei verigi - fig . 15/1-7)30. Alte tipare au fast descoperite in atelierul de la Pecica (doua exemplare - fig. 16/5)31, in tumul B al cetatii de la Luncani-Piatra Rosie, judo Hunedoara (doua exemplare - fig. 16/1-2)32, in cetatile de la Piatra Craivii, judo Alba 33 , Tilisca, judo Sibiu (fig. 16/6)34 Si Divici, judo Caras-Severin (in edit - descoperit in 1995; fig. 14/4), precum Si in asezarile de la Cetateni, judoArges 35 , Ocnita, judo Valcea36 Si Popesti, judo Giurgiu 37 . (cate un exemplar; in ultima localitate mentionata este yorba de un tipar in care se tumau trei verigi - fig. 15/8). In sfarsit, mentionez un tipar provenind din asezarea de la Pop esti 38 (apartinand cu mare probabilitate nivelului dacic), care a servit la confeqionarea unor pandantive simple de mici dimensiuni (fig. 16/4). Dupa cum se poate observa, tiparele au cunoscut 0 utilizare redusa in metalurgia dacica, ele servind la tumarea lingourilor ori a unor piese simple Si doar foarte rar la confectionarea unor obiecte mai pretentioase (ca psalii si pandantive). Marea majoritate a pieselor de bronz, in special a celor utilizate in vestimentatie, dar 47 46 si unele obiecte de uz casnic au fost realizate prin metoda "a cire perdu': Procedeul a cunoscut 0 larga raspandire in antichitate atat in timp, dit Si in spatiu. Metoda ca at are a permis eliminarea pierderilor de materii prime si realizarea unor piese si ornamente complicate. Fiind v~rba de 0 metoda deosebit de cunoscuta nu voi insista asupra ei. Sunt necesare insa 0 serie de precizari in legatura cu uneIe detalii de aplicare a metodei respective. Este vorba in special de modul de realizare al "modelelor" din ceara necesare ,obtinerii unor artefacte din bronz. Pentru confection area unor piese de serie, identice ca aspect Si dinlensiuni (spre exemplu fibule - pereche ori alte accesorii vestimentare purtate perechi sau in mai multe exemplare) trebuiau realizate mai multe "modele" identice. Ele permiteau Si obtinerea unor piese prin "turnare in fascicule" (confeqionarea printr-o singura sarja de tumare a unui grup numeros de artefacte). "Modelele" respective erau realizate prin tumarea cerii intr-un "tipar etalon'; care asigura astfel obtinerea a numeroase piese de ceara identice. Este semnificativ in acest sens ca in atelierul metalurgic datat in Latene-ul tarziu de la Szalacska (Ungaria) a fost descoperit un tipar de bronz pentru confeqionat fibule 39 . Este evident faptul ca in tiparul respectiv nu se puteau obtine in mod direct fibule de bronz. EI a fost utilizat pentru realizarea modelelor de ceara. Raritatea unor tip are in intreaga Europa a sec. I i.e.n. - I e.n. se explica, pe de 0 parte, prin utilizarea celor existente la 0 btinerea modelelor din ceara iar, pe de alta parte, nu ar fi exclus ca aceste "tip are etalon" sa fi fost confectionate din lemn, material usor de prelucrat pentru a se realiza astfel de piese. o alta modalitate de producere a obiectelor de bronz (cunoscutii in Imperiul Roman pe parcursul sec. I e.n. dar Si mai tarziu 40 ) constii in confectionarea unor "modele etalon': Acestea puteau fi realizate din plumb, os, lemn sau chiar din bronz. Modelul respectiv era imprimat in doua placi de lut, confection ate special in acest scop, formand 0 pereche de tip are asemanatoare celor bivalve, dar nefiind vorba de acelasi lucru. Cele doua placi de lut erau asamblate prin lipire cu lut moale. Dupa tum area obiectului dorit, intreaga masa de lut care fonna tiparul era sparta, fiind apoi recuperata piesa. Metoda descrisa a fost evidentiata in toate elementele sale, cu ocazia descoperirii recente a atelierului de confeqionat fibule din Napoca romana datat in prima jumatate a sec. II e.n. 41 Pentru Dacia preromana nu cunoastem inca nici un fel de modele sau tip are utilizate in acest fel, dar aplicarea metodei mention ate este posibila avand in vedere faptul ca in provinciile romane invecinate ea se aplica in sec. I e.n. De altfel, asa cum se va vedea intr-un alt capitol, dacii au imitat 0 serie de artefacte romane, in special piese de vestimentatie. iar in unele cazuri (cum este cel al atelierului de fibule puternic profilate de la Poiana - judo Galati) nu ar fi exclus sa fie vorba de activitatea unor mesteri romani veniti din Imperiu. Dupa tumarea obiectelor de bronz, acestea erau supuse finisarii (eliminarea liniilor de tum are , a cioturilor etc.) cu ajutorul unor gresii poroase ori prin alte Publiciind tezaurul de podoabe de argint de la SarmaSag (jud. Salaj), 1. Glodariu remarca existenta unor piese avand miezul confection at dintr-un aliaj de argint Si cupru, peste care a fost aplicata 0 foita subtire de argint de buna calitate. Tehnica de realizare este ireprosabila si doar imprejurarea ca obiectele respective au parvenit fragmentar, a permis sesizarea acestor detalii. Cu acelasi prilej 1. Glodariu afirma ca 0 reexaminare atenta a tuturor tezaurelor de argint dacice considerate pana atunci a fi confeqionate numai din argint de buna calitate - ar duce probabilla constatarea ca situatia de la Sannasag nu este singulara 42 . intre timp numarul descoperirilor similare a crescut, fapt care permite reluarea discutiei privind aspectele tehnice si semnificatiile artefactelor respective, inainte de toate este necesara enumerarea pieselor in discutie in ordinea cronologica a "producerii"lor. Din tezaurul de la Oradea - Sere (Oradea III), faceau parte si trei fibule cu noduri. in diferite pOl1iuni ale fibulelor, mai ales in zona de indo ire a piciorului sau in zona resortului, s-a putut observa ca arcul a fost confection at dintr-un miez de aliaj de argint cu titlu scazut, peste care s-a aplicat 0 foita de argint de calitate superioara43 . Tezaurul mai continea doua lanturi de argint, 0 veriga cu capete petrecute Si infasurate, un pandantiv-cui, 0 bratara torsionata Si un fascicol de sarme impletite 44 . Compozitia tezaurului asigura 0 datare a acestuia intre sfarsitul sec. II Le.n. Si mijlocul sec. I Le.n. Piesele cu "miez Si invelis" de la Oradea reprezinta cele mai timpurii artefacte de acest gen cunoscute pana in prezent. in tezaurul de la Sanna$ag (jud. Sala}) au fost depistate urrnatoarele podoabe realizate in tehnica mentionata: trei colane rig ide din bara simpla avand sistemul de inchidere prin carlige; doua verigi cu capete petrecute si infasurate; bratara cu capete libere aplatizate si omamentate prin puncte incizate; bratara spiralica; doua fibule cu nod uri; fibula de tip Latene tarziu cu resort bilateral Si coarda exterioara; alte fragmente 45 . Din punet de vedere tipologic, tezaurul de la Sannasag reprezinta o acumulare ulterioara celei de la Oradea-Sere. Pe baza asocierii "fibule cu noduri - fibula Latene tarzie" se poate presupune 0 datare in al doilea Si al treilea sfe11 al sec. I Le.n. In asezarea dacica de la Sighi$oara- Wietenberg (jud. Mure$) au fost descoperite doua fibule cu noduri avand miezul dintr-un aliaj de metal de calitate inferioara. Datare: sec. I Le.n. 46 48 49 mijloace mecanice, De asemenea, piesele mai pretentioase erau aduse prin ciocimire ori alte tehnici la forma produselor finite. 0 serie de astfel de artefacte erau omamentate. Toate aceste aspecte - precum Si altele - vor fi detaliate atunci cand se vor discuta uneltele din atelierele dacice ori diferite categorii de piese. IV.1.3. Podoabe de argint ell miez din metal de ealitate inferioara. 1 r J": In cetatea dacica de la Capalna (jud. Alba) a fost descoperita 0 fibula-lingurita cu port-agrafa ajurata ~i piciorui ornamentat cu un buton. Atat arcul, cih Si butonul terminal, prezinta un miez dintr-un aliaj continand mult cupru si foarte putin argint, peste el fiind aplicata "0 tabla de argint de buna calitate, foalte subtire Si perfect sudaUi" 47. Fibulele-lingurita iSi fac aparitia la sfarsitul sec. I i.e .n. , cunoscand 0 perioada de utilizare intensa (cand s-au aflat la moda) in prima jumatate a sec. I e.n. De altfel, fil;mlele de acest tip au fost incadrate in ultima grupa de tezaure definite de K. Horedt48 . In asezarea dacica de In Ocnita (jud. VaJcea) a fost descoperit un fragment de bratara de tipul cu extremiUitile libere, aplatizate si stilizate sub fonna unui cap de sarpe. Piesa a fost trecuta prin foc, fapt care a permis sesizarea unui miez de argint de slab a calitate sub invelisul exterior de argint cu titlul ridicat 49 . Bratara nu provine dintr-un context arheologic clar Si nici nu poate fi incadrata din punct de vedere tipologic Si cronologic mai precis. De aceea trebuie datata larg in sec. r i.e .n. - I e.n . Cea mai tarzie piesa, realizata cu certitudine in aceeasi tehnica, este bralara din tezaurul de la Dersca (jud. Boto$ani). Este vorba de 0 bratara confectionata din bara masiva, octogonala in seqiune, subtiata spre capete, acestea din unna fiind petrecute Si inHtsurate Si fonnand in acelasi timp Si doua "ochiuri" rasucite. Unul din capete este rupt din vechime, fapt care a permis observarea unui miez cu sectiunea circulara. Tezaurul de la Dersca mai continea 16 denari republicani Si 35 denari imperiali, ultimele emisiuni datand din vremea lui Hadrian (anii ll9-122)50. F. Medelet51 include cu probabilitate in grupul de piese cu miez din aliaj de calitate inferioara - pe baza desenelor sau fotografiilor publicate - podoabe din tezaurele de la Slimnic Uud. Sibiu)52, Bucuresti-Herastnlu 53 si dintr-o localitate necunoscuta din Transilvania 54 . Dupa cum se poate observa, artefactele prezentate acopera din punct de vedere cronologic intreaga perioada a sec. I Le.n. - I e.n. (cu un aparent hiatus in a doua jumatate a sec. I e.n., dnd tezaurele dispar, ele refadndu-si aparitia la sfarsitul sec. I e.n. si inceputul veacului urmator55 ) . In legatura cu interpretarea semnificatiei podoabelor "cu miez ~i invelis" s-au conturat pana acum doua teorii. I. Glodariu afinna ca "pare ... a fi mult mai probabila ipoteza potrivit careia obiectele de podoaba din tezaur (de la Sarmasag - n.n.) au fost confeqionate intr-o epoca in care argintul devenise mai rar in Dacia si atat proprietarul, cat si mesterul, se vazusera obligati, prin forta imprejurarilor, sa apeleze la 0 asemenea tehnica,,56. rdeea unei "crize a argintului" in Dacia a fost formulata de 0 serie de numismati Si a fost sustinuta in special de E.Chirila si diversii sai colaboratori 57 . Potrivit acestei teorii, in a doua jumatate a sec. II Le.n. zacamintele de argint de suprafata au fost epuizate Si este putin probabil ca dacii sa fi stapanit tehnicile necesare pentru 50 atarea fiJoanelor de adancime. Expresia acestei crize a constituit-o - conform exp I0 . ' d' I. f ~ . tezei _ aparitia monedelor suberate ~I a celor cu tItlul scazut m u tlma aza ~ lpO ,~ I. ., f I ~. monetariei dacice. De asemenea, nu es~e mtamp litor mCl .aptu ca m. aCe~a$I . da au patruns masiv in intrega DaCle tetradrahmele de tIP Macedoma Pnma penoa . ~ . $i cele emise de Thasos , realizate din argint ?e buna cahtate. In acelaSI sens, C: Preda a fonnulat 0 opinie mai nuantata. Nunllsmatul buc~restean ~r~ de pare~e ca deprecierea in timp a titlului argintului din mone~ele daCIce se ~~a m c?reiatle cu cantitatea de argint obtinuta de catre daco-get!. Astfel, daca m pen~ada sec. III-I Le.n. productia de argint a ramas constanta, cererea de monede pe pIa~ a fost , crestere, ceea ce a detenninat - din a doua jumatate a sec. II Le.n. - emIterea a ~umeroase monede cu titlul scazut datorita tocmai acestei insuficiente a ofertei de argint 58 . .. . . , . . .' lpoteza incetarii exploataru argmtulUI m DaCIa nu mal poate fl sustmuta. Analizele fizico-chimice realizate de E. Stoicovici pe monede dacice din sec. III-II Le.n. si pe podoabe dacice din sec. 1 Le.n. - inceputul sec. I e.n. (pies~ apa~inand celor trei grupe de tezaure de argint dacice), au relevat exploatarea argmtulUI local , intre!!ul interval mentionat59 . Producerea unor podoabe din monede grecom ~ . C· romane s-a realizat mai degraba in zonele "periferice" de la sud SI est de arpatI, lipsite de resurse argintifere. . .' . . A doua teorie a fost formulata de N. ChIdlOsan SI Iv. OrdentlIch cu ocaZIa publicarii tezaurului de la Oradea-Sere. Referindu-se la fibulele _cu nod~ri cu "miez $i invelis" ei afirmau cit tehnica respectiva a fost necesara nu ~tat pentr~ .a "economisi" argintul de calitate buna, ci mai degraba pentru a se obtme 0 elastlcI60 tate sporita, d;oarece miezul confera 0 flexibilitate mai mare .. De~i deosebit .d~ tentanta, nici aceasta ipoteza .nu poate fi acceptata. Daca exphcat la pare loglca pentru artefactele cUI-bate sau indoite (de exemplu bratarile, a~curile ~i resorturile fibulelor etc.), tehnica respectiva nu se justifica pentru 0 sene de plese care nu necesita in utilizarea lor proprietati elastice (arcul plat al fibulelor-lingurit a , pandantive-cui etc.). Este semnificativ Si faptul ea primele obiecte confectionate . prin acest procedeu au fost monedele. . . . . Din punct de vedere tehnic, realizarea obiectelor cu mi~z dm cupru sa~ ~haJ de argint $i cupru, acoperite eu 0 foita de argint de buna cahtate, nu constltUIe ,0 descoperire a Latene-ului tarziu. Me$terii locali au aplicat acest procedeu In confeqionarea unor mo~ede inca de la inceputul sec . .II Le.~., dupa ~~~ suge~eaza cateva piese suberate dm tezaurul monetar de la VIsea Uud .. CluJ~ . Anahzele metalografice au ilustrat faptul ca ele au fost confectionate p.rm fOfJarea ~~ cal_d ~ mvelisului de argint peste miezul de cupru 62 . Aeeeasi tehmca a fost utIiIzata $1 pentru confection area podoabelor. In ceea ce prive$te motivele ~~ntru .care ~ ~~c. ~ Le.n. _ I e.n. au fost confectionate astfel de podoabe, descopennle dm uitIlTIIl am permit formularea unei noi ipoteze. 51 Din a doua jumatate a sec. II i.e.n. in Dacia patrund masiv tetradrahmele Macedoniei Prima ~i ale Insulei Thasos, urmate apoi de drahmele din DYlThachium ~i Apollonia ~i de denarii republicani romani. Concomitent, monedele daco-getice din argint de slaba calitate dispar treptat, ele mentinandu-se insa pana la inceputul sec. I Le.n. alaturi de monedele greco-romane, probabil ca monede divizionare. fara a fi utilizate in exteriorul regiunilor in care au fost emise 63 . De-a lungul sec. I Le.n. - I e.n. denarii romani au dobandit preponderenla in raport cu alte monede, fiind utilizati pe scm'a larga in Dacia. Faptul este confirmat de cele peste 230 de tezaure descoperite (mult mai numeroase decat in aIle regiuni ale Europei barbare), insumand peste 30 000 de monede 64 . Aceasta mare cantitate de monede reali zale din argint de buna calitate nu a putut patrunde in Dacia numai pe c alea schimburilor comerciale. 0 parte din denari au fost copiati fidel de catre daci dupa cum a demonstreaza stantele monetare din atelierele de la Tilisca 65 Si Gradi~te a de Munte 66 ori cele descoperit e izolat Ia Brasov 67 , Ludel>ti 68 , Poiana - judo Galati 69 $i intr-o Iocalitate necuno scuta din Banat 7G . C alitatea executiei si a argintului monedelor care au fost emise cu acele ~tante este perfecta, astfel ca nu se pot deosebi "copiile " de originale. Nu este cazul aici de a discuta motivele Si semnificatiile adoptarii de catre daco-geti a monedei romane. Voi reaminti insa cronologia atdierelor monetare dacice in care au fost realizati denari republicani . Dispunem astazi de doua descoperiri de exceptie care prin pozitia lor stratigrafica pennit formularea unor concluzii in aceasta privinta. ~tantele de la Tilisca au fost descoperite intr-un vas aflat in nivelul inferior de locuire de pe una din terasele ceHltii (nivelul Tilisca IIA). Nivelul unnator (Tilisca liB) a fost data! in a doua jumatate a sec. I Le.n. ~i pe parcursul sec. I e.n. Prin urmare, function area atelierului de la Tilisca poate fi plasata in prima jumatate a sec. I Le.n.' 1 Atelierul de la Gradistea de Munte (in care se bateau, in afara de denari republicani, si denari din vremea lui Tiberius, anii 14-37 e.n.) a fost descoperit sub zidul de pe latura sudica a incintei cetatii construite de romani. Atdierul ~i-a incetat activitatea in perioada razboaielor daco-romane 72. Soar parea deci ca atelierele de la Tilisca Si Gradistea de Munte jaloneaza limita de inceput Si cea de siarsit a emiterii denarilor republicani in Dacia. Numarul mare de monede emise in toata aceasta perioada a necesitat probabil Si 0 cantitate apreciabila de argint. Acesta trebuia sa fie de buna calitate, comparabil cu metalul incorporat de emisiunile originale, pentru a fi acceptat pe pia~a. De aceea, nu ar fi exclus ca in sec. I i.e.n. - I e.n. produc(ia argintifera din Transilvania sa fi fost controlata de conducatorii Regatului dac in vederea asigurarii materiei prime necesare emisiunilor monetare de tip roman. De altfel, existenta unui monopol regal asupra exploatarii metalelor pretioase a fost deja argumentata de numerosi cercetatori. In aceste conditii, argintul destin at confectionarii podoabelor a fost probabil insuficient. Faptul ca podoabele cu "miez 52 si invelis" se esaloneaza pe intreaga perioada in care dacii au emis denari republicani nu poate fi intamplator. Este semnificativa in acest sens si comparatia intre cantitatea de argint incorporata de podoabeJe dacice cunoscute pana in prezent (aprox. 50 kg) 73 si cantitatea de metal incorporata de cei peste 30 000 de denari republicani (aprox. 120 kg). Nu putem ~ti modul in care era controlata productia de argint Si nici felul cum era "repartizata" materia prima. Cert este ca podoabele cu "miez si invelis" sunt prezente alat in Transilvania (in zone cu zacaminte bogate), cat Si la sud Si rasarit de Carpati. De asemenea, in toate zonele exista ~i tczaure de podoabe sau piese de cult (cum este cel de la Lupu - judo Alba 74) executate din argint de buna calitate. Insa in conditiile unei intense productii monetare in sec. I Le.n. - I e.n., unele ateliere de orfevrerie nu au beneficiat intotdeauna de cantitati suficiente de argint, fapt pentru care au apelat la 0 tehnologie cunoscuta deja din prima jumatate a sec. II i.e.n. IV.2. ATELIERE ~I ME~TERI IV.2.1. Ateliere de prelucrare a bronzului Studierea atelierelor de prelucrare a bronzului din Dacia nu a constituit 0 preocupare constanta a cercetatorilor. Ea a fost ilustrata printr-o serie de studii care au avut ca obiect publicarea, mai mult sau mai putin exhaustiva, a unor ateliere dezvelite in diverse asezari, prilej cu care au fost discutate Si unele aspecte globale. S. Coci~ $i v. Sarbu au elaborat studii sintetice relevand stadiul cercetarilor in aceasUi directie si incercand sa impuna scheme tipologice pentru abordarea de ansamblu a problemei mentionate. S. CociS a impartit atelierele in trei categorii: sigure, probabile $i ambulante. in prima categorie erau incluse localitatile unde au fost descoperite ateliere propriu-zise (cladirea in care iSi desfasura activitatea mesterul), in timp ce a doua categorie cuprindea statiunile cu descoperiri izolate de creuzete, tip are, unelte etc. In ceea ce priveste atelierele " ambulante", acestea erau indicate in special prin prezen ta creuzetelor75. Tipologia lui S. Cocis nu este insa operanta. 0 serie de descoperiri incluse in cea de a doua categorie au fost considerate doar "probabile" datorita faptului ca piesele nu au fost publicate exhaustiv si nici nu a fost oferit contextul lor de descoperire. De asemenea tennenul de "ambulant" se refera la statutul mesterilor Si nu la cel al atdierelor, acestea din urma nefiind mobile. Pe de alta parte, in toate localitatile mentionate de S. CociS (si incluse in una din cele trei categorii de ateliere) s-a desfaSurat cu siguranta 0 activitate de prelucrare a bronzului. Dcivada cea mai elocventa 0 constituie prezenta creuzetelor. Trebuie retinuta insa observatia ca 53 . i i. . '. :~ .~ " ~ J!:i' 1 "majoritatea atelierelor sunt mixte, ele prelucrand nu numai bronzul, ci ~i fierul sau argintul" 76, V. Sarbu a propus 0 alta clasificare a atelierelor. Primul tip era constituit de ateliere de obtinere a bronzului, care trebuie dovedite prin existenta cuptoarelor de reducere, reziduri de prelucrare, lingouri, unelte etc. Pana acum nu s-a descoperit nici un atelier de acest fel . Al doilea tip ar fi reprezentat de atelierele de ob/inere $i de prelucrare a bronzului, cuprinzand in plus fata de tipul precedent creuzete, tipare, piese in curs de prelucrare etc. Acestui tip i-au fost atribuile - in general atelierele incluse anterior de S. Coci~ in categoria complexelor "sigure': Tipul Ill: ateliere de prelucrare a bronzului din care lipsesc cuptoarele de redus minereu. Acestea din urma au fost subamparlite in "sigure" ~i "probabile" (ultimele cuprinzand localitatile unde s-au descoperit numai creuzete) 77. Nici aceasta tipologie nu este suficient de clara. Astfel, daca pentru primul tip nu se cunoa~te nici un atelier, complexeIe incluse in tipuI al doilea nu conlin cuptoare de redus minereul de cupru. Gropile din atelierele de la Pecica $i Gradi~tea Uud. Braila) au servit altor scopuri, in timp ce cuptoarele de la Gradi$tea de M unte ~i Savarsin au fost utilizate pentru realizarea aliajelor 78 . Urmele un or activitati de prelucrare a bronzului au fost depistate in numeroase a$ezari Si cetati dacice (fig. 30). In rapOlt cu infonnatiile de care dispunem (publicate sau inedite), descoperirile pot fi impartite in trei grupe. Aceasta impartire serve$te expunerii mai coerente a problemelor vizand atelierele de prelucrare a bronzului ~i are un caracter relativ. Ea reflecta stadiul actual al cercetarilor. Publicarea viitoare a contextelor de descoperire a materialelor dintr-o serie de a$ezari dacice (incluse acum in una sau alta din grupe) va permite incadrarea ~i intelegerea mai adecvata a caracterului complexelor ~i artefactelor respective. o prima grupa de descoperiri este constituita de situatiile in care inventareIe atelierelor au fost depistate in cladiri amenajate pentru desfa~urarea activitatilor metalurgice. A doua grupa este reprezentata de "Ioturi" de unelte provenind din a~ezari ~i cetati dacice, carora nu Ie cunoa~tem deocamdata contextul de descoperire ori acestea au fost "depozitate"sau abandonate in gropi sau alte complexe. A treia grupa cuprinde localitatile cu indicii de prelucrare a bronzului (in special creuzete), Prima grupa este reprezentata de ateliere raspandite in toate regiunile Daciei . In a~ezarea de la Catelu Nou - Bucure$ti a fost descoperit un bordei, el fiind cea mai nordica constructie din primul nivel al a~ezarii. Bordeiul a avut 0 fonna ovala cu diametrele de 4,35 x 3,70 m $i adancimea maxima de 0,97 m. In partea sudica se afla 0 treapta din pamant crutat care asigura accesul in atelier. In partea opusa a fost descoperita 0 vatra de foc, aflata in exteriorul gropii bordeiului, dar comunicand cu acesta (fig. 6/1). V. Leahu considera ca "pe vatra se lucra probabil stand in bordei': Pe suprafata ~i in jurul vetrei au fost depistate numeroase pete de zgura de '-metal top it': ceea ce a dus la concluzia ca este yorba de 0 instalatie de foe utilizata in activitati metalurgice. Inventarul bordeiului era constituit din "lupe de zgura metalica': doua creuzete (unul avand in interior urme de bronz), fragmente de bare de bronz, cutite de fier $i un cosor din acelasi metal, bratul unei ba)ante de bronz, 0 secera de fier etc. Complexul descris a constituit un atelier de prelucrare a br~nzului si a fierului 79 . Pe baza materialelor descoperite el poate fi datat in a dou a Jumatate a sec. II ~i pe parcursul sec. I Le.n. Pe una din terasele a~ezarii civile de la Gradi$tea de Munte (com. Orastioara de Sus, judo Hunedoara) au fost descoperite resturile a opt cuptoare, Unele aveau peretii din.piatra si prezentau 0 fonna rectangulara, in timp ce altele, cu peretii din lut, erau circulare. Peretii cuptoarelor au fost ridicati pe cate 0 baza de pietri~ de stanca inaltata cu cca. 0,20 m . Deasupra nivelului antic. Pe aceste baze au fost realizate vetrele din lut fatuit. In interiorul $i in prejma complexelor au fost descoperite unne de cupru $i bronz, precum Si zgura de fier. Este posibil ca instalatiile rectangulare sa fi servit la obtinerea bronzului, iar cele circulare la reducerea minereului de fier. Toate aceste complexe au fost adapostite in incinta unor baraci de lemn al caror plan nu a mai putut fi surprins (fig. 9). Inventarul acestui uria$ atelier consta din "obiecte de metal" finite sau in curs de prelucrare, zgura de cupru, "cupru $i bronz topit $i varsal pe jos in forme nelamurite': lingouri de bronz, gat de vas de bronz ("ulcioras') SI peretii unui alt vas, a~~bele cu defecte. de tum~re (7), placi $i apliei de bronz, ae de bronz in patru m~chll, 0 p~aca d.e cOSItor servmd la realizarea aliajelor. Uneltele sunt reprezentate pnn dornun de fler de diferite marimi $i grosimi, daltita, 0 pila $i 0 "nicovala de fier de fonna unui piron" (Glodariu, Iaroslavschi, tip IV). In sfarsit, mai trebuie mention ate fragmente de creuzete $i mai ales "0 bueata de zgura de arama pastrand fonna creuzetului': ~ee,a ce dovedeste ca aliajele erau realizate in astfel de recipiente. La fel ca maJontatea complexelor de la Sarmizegetusa Regia, atelierul prezentat poate fi datat in sec. I $i la inceputul sec. II e.n.80 Tot la Gradi~tea de Munte a functionat un atelier monetar in care erau emi$i denari republicani. El era situat pe 0 terasa (la sud de incinta cetalii dacice) pe care romanii au construit zidul noii fortificatii in momentul ' extinderii fostei cetati dacice. Atelie~l a fost distrus cu ocazia razboaielor daco-romane de la inceputul sec. II e.n.81 , In a$,ezar~a geto-dacica de la Gradistea Uud. Braila) au fost descoperite urmele, u~U1 ateller?e prelucrare a bropzului (Si argintului ?). Acesta era adapostit probabIl mtr-o locumta de suprafata. In apropiere (sau in interiOllll ei ?) se aflau doua gropi tronconice, comunicand una cu cealalta (fig. 6/2). Prima gro<lpa (Gr. 160) avea diametrul gurii de 1,10 m, cel al fundului de 1,30 m $i adancimea de 1,52 m. Cea de a doua (Gr. 161) avea diametrul la gura de 0,90 m, eel al fundului de 1,40 m, iar adancimea de 1,20 m . Inventarul atelierului a fost descoperit in Gr. 160 si consta in cinci creuzete (prezentand urme de bronz), 0 daltita $i 0 nicovala 54 55 de bronz, 0 cute de gresie, un dom Si un instrument pentru imprimare circulara, ambele din fier (ultimele doua piese au fost descoperite la cca. 40 cm de gura gropii). Au fost recuperate de asemenea, 0 bara de bronz Si alta de cositor, 0 placuta din tabla de bronz, un manson de la 0 piesa de bronz nedeterminata, 0 veriga de bronz cu prom rombic, fragmente de oglinzi Si de sanna, un cercel de branz, precum Si un fragment de bratara (?) din "metal alb" (argint ?), avand profilul rombic. In umplutura ambelor gropi se aflau fragmente ceramice si vase inlregibile (vase-borcan, cesti etc.), oase de animale, cenusa etc. Umplutura gropii nr. 160, care continea piesele enumerate, se prezinta astfel: pe fundul ei (intre 1,35 - 1,50 m adancime) se aflau fragmente ceramice, carbune, oase de animale Si "bucati de zgura cu unne de bronz': Uneltele si alte piese din inventarul atelierului se gaseau la adancimea de 1,00 - 1,25 m. In sfarsit, partea superioara a gropii continea bucati de lipitura arsa si fragmente de valr[\, putine oase de animale, cenusa, bucati de zgura, fragmente ceramice etc. Datarea complexului (in funqie de inventar dar ~i de cronologia generala a a~ezarii): sfarsitul sec. II i.e.n. - prima jumAiate a sec. I Le.n.82 V. Sarbu a presupus ca gropile descrise au servit la reducerea minereurilor cuprifere. Acest lucru este insa putin probabil avand in vedere continutul gropilor respective. Ele au, mai degraba, aspectul unor gropi de provizii care au devenit apoi gropi menajere. Este posibil ca Gr. 161 sa fi fost executata ulterior, ceea ce ar explica faptul ca ele comunica una cu cealalta. In zona centrala a asezarii de la Pecica (jud. Arad) a fost descoperit un atelier de prelucrare a bronzului. Este yorba de un edificiu rectangular (dimensiuni aprox. 6 x 7 m) construit din impletitura de nuiele lipite cu lut Si avand acoperisul probabil din trestie. Aproximativ in centrul cladirii au fost observate doua gropi cilindrice (fig. 7). I. H. Crisan a presupus ca acestea au servit la reducerea minereurilor, idee care insa nu poate fi acceptata. In legatura cu aceasta problema, trebuie subliniat faptul ca astfel de gropi au fost descoperite si in interiorul altor locuinte din a~ezarea de la Pecica. Invental'lll atelierului era constituit din trei tip are (unul pentl'll tumat lingouri, psalii pentl'll zabale etc., iar doua pentru tumat verigi), trei creuzete cu unne de bronz, doua nicovale masive sub fonna unor tl'llnchiuri de piramida, opt daltite de bronz, doua manghine, stanta monetara martelata. Intr-un vas-borcan si intr-un pahar roman de stic1a au fost descoperite numeroase fibule de bronz Si fier care au fost disllllse de incendiul care a mistuit c1adirea Si nu au putut fi detenninate. Au fost descoperite de asemenea, 0 fibula-lingurita de argint, pandantive si aplice de bronz, un element al unei centuri cu astragale, parti ale unor vase romane de bronz, sase vase de lut intregi si altele fragmentare etc. Din punct de vedere stratigrafic ateliel'lll se afla in ultimul nivel al asezarii de Ia Pecica. Pe baza inventarului, el poate fi datat Ia sfiirsitul sec. I Le.n. si in sec. r e.n. 83 (daca nu cumva numai in prima jumatate a sec. r e.n. 84 ). In ni.velul su~erior al asezarii geto-dacice de la Radovanu (jud. Calara$i) a fost dezveltt un ateher (L 1/1971). Langa vatra atelierului au fost descoperite dornuri, 0 ?altita .cu. gur~ curbata, 0 lingura din Iut pentru tumat metal, un tipar pentru tilfriat lmgoun Sl mal multe creuzete. Retine atentia in special 0 stant a de bronz de fonna tronconica, care prezinta in relief 0 imagine feminina (Atena Parthenos ?). D. ~erbanescu presupune ca stanta servea la decorarea unor obiecte de podoaba. De asemenea, a fost descoperita ~i 0 pastila de argint avand diametrul de 1 8 cm In doua gropi "care depindeau de locuinta" s-a descoperit zgura, cenusa Si ;'metai ' I e respectIve . serveau probabil - la fel ca in cazul ateramas de Ia t umare "85 . G ropl Herelor de la Gradi~tea (jud. Braila) ~i Pecica (jud. Arad) - Ia depozitarea deseurilor rezultate in urma activitatilor metalurgice si a resturilor menajere. Atelierul poate fi datat la sfiirsitul sec. II Le.n. Si in sec. I i.e.n. In. as.ezarea. fortificat~. de. Ia ~avar$in (jud. Arad) a fost descoperit un cuptor de fonna clrculara cu peretn dm platra legata cu pamant. Pe fundul cuptorului se aflau unne de .carbu~e .si metal topit. In preajma complexului respectiv s-au gasit fragmente de lmgoun Sl turte de bronz etc. Atelierul a fost datat in sec. II i.e.n.86 In a~ezarea geto-dacica de Ia Sacu (com. BarbMe$ti, judo Gar)) a fost descoperit un edificiu avand dimensiunile de 6,40 x 5,65 m. In interiol'lll acestuia se aflau doua "vetre-platfonne': dispuse la 0 distanta de 1,30 m una de cealalta. Ele aveau 0 fonna circulara cu diametrele de 1,75 x 1,70 m, respectiv 1,60 x 1,40 m. Pe marg~ile primei. vetre au fost g~site 7 pietre mari de rau, iar pe suprafata ei se aflau. trel creuzete Sl multa cenusa. In partea de est a vetrei a fost identificata gura de ~hmentare. A do~a vatra se pa;e ca a suferit mai multe refaceri prin lipituri succ~slve ale. supr~fet~l de ardere. Intr-o margine a acestei vetre au fost gasite trei pletre man de rau Sl doua bucati de zgura87 . Potrivit descrierii celor doua "vetre': nu ar fi exclus ca ele sa constituie resturile unor cuptoare de felul celor de Ia Gradistea de Munte Si Savarsin. Erau utilizate Ia obtinerea bronzului, aliajele fiind preparate in creuzete. Publicarea exhaustiva a acestui atelier ar putea aduce Iamuriri importante in Iegatura cu instal~tiile ,de foc. utilizate de cAire daci in astfel de operatiuni. De asemenea, este posibi! ca m atehel'lll de Ia Socu-Barbate~ti sa fi fost prelucrat si fiel'll!' La Ta$ad (com. Drage$ti, judo Bihar), in zona nord-vestica a asezarii dacice a fost descoperit un atelier. Este yorba de 0 constl'llctie adancita fata de nivelui an,~ic c~ ?,',4~ m, de ~?nn~ o~~Ia (3,20 x 2,2? m), avand pe una dintre laturile Iungi ... . abSI?a. In zona abSldel se afla 0 vatra de foc, u~or inaItata pe un suport de pl:tre: la~ in interiol'lll '.'absidei" a fost dezvelita 0 groapa ovala (0,85 x 0,65 m) adanClta m roca dealulUl cu 0,40 m. Ea era umpluta cu mangal (fig. 8/1). In mar. opusa a ~onstructiei au fost gasite mai multe podoabe de argint (colan rigid de cru:e era pnns un lant format din asa-numite1e "pandantive-surub': fibule cu ), precum si doua bare masive de argint (fig. 8/2-3) Si 0 sanna din acelasi 56 57 metal, probabil in curs de prelucrare. Atelierul a apartinut unui me~ter orfevrier. Pe baza materialelor descoperite, atelierul poate fi datat la sfar~itul sec. II Le.n. ~i in prima jumatate a sec. I i.e.n. 88 In a~ezarea dacica de la MaJaja Kopanija (Ucraina rranscarpatica) a fost descoperit un atelier in care se prelucra fierul si bronzul. Inventarul era compus printre altele din unelte de fierarie ~i creuzete. Alte trei ateliere au fost destinate obtinerii unor produse de orfevrerie. Din inventar fiiceau parte creuzete ~i tipare 89 . o grupa aparte de descoperiri este constituita de unelle, creuzete ~i alte urme metalurgice carora nu Ii se depuse in anumite locuri. cunoa~te contextul de descoperire ori care au fast La Barbo$i (jud. Galati) in zona de nord-est a asezarii - in diferite complexe sau in stratul de cultura - au fost descoperite mai multe piese provenL'1d dintr-un atelier de orfevrerie. Este vorba de 6 ereuzete intregi sau fragmentare, un eiocan (L=10,2 em; 1=1,5 em) eu bratele egale, eorpul paralelipipedic i.'1gro~at in partee. eentrala si curbat pe directia eozii (Glodariu, Iaroslavschi, rip Il), 0 dalm de fier si o daltita de bronz rectangulara in sectiune si subtiindu-se clUre tais. Pe creuzete au fost descoperite unne de argint, cupru si fier. In groapa G/1983 aflata in cel mai timpuriu nivel al aceleiasi asezari au fost gasite, in afara de ceramic a, fragmente de ereuzete eu unne de argint, 0 pastila monetara de argint, bucati de tabla de fier, fragmente de gamituri pentru scut (?) din tabla de bronz. Din nivelul respectiv provine si 0 stanla pentruconfectionat aversul unor monede geto-dacice din perioada 150-70 i.e.n. 90 Din cetatea daciea de la Banita (jud. Hunedoara) provin 0 serie de piese care atesta activitatea unui atelier de prelucrare a bronzului . Au fost deseoperite 9 tipare eonfectionate din gresie sau lut, un creuzet eu urme de bronz, 0 nicovala de bijutier din fier, bucati de tabla de bronz utilizate la repararea unor vase. Nu se cunoa~te contextul de descoperire. Materialele enumerate ar putea proveni dintr-un singur atelier, dar si din ateliere diferite. Datare: a doua jumatate a sec. I Le.n. sec. I e.n. 91 In cetatea dacica de la CapMna (jud. Alba) au fost descoperite uneIte de orfevrerie (0 nicovala, doua ciocane, un cIeste), 6 creuzete intregi si altele fragmentare, prezentand urme de bronz, 0 lingura de fier pentru topitul si turn area cositorului (?), piese de bronz cu defecte de tumare, tabla de bronz pentru reparat vase. Datare: a dou a jumatate a sec. I Le.n. - sec. I e.n.92 In cetatea dacica de la Coste$ti - Certituie (jud. Hunedo ara) au fost gas ite un ciocan de fier utilizat in orfevrerie, 0 filiera de fier, piese de bronz cu defecte de tum are ~i numeroase bucati de tabla ~i nituri de bronz utilizate la repararea unor vase. Nu se cunoa~te contextul de descoperire al acestor materiale. Ele pot fi datate pe intreaga perioada de function are a eetatii. Gelu Florea opineaza ca repararea vaselor de bronz s-a efectuat mai ales in sec. I e.n. si la inceputul veacului unnator, . cand astfel de artefacte au patruns mai intens din lumea romana 93 . Pe terasa a V-a aflata in zona exterioara a fortificatiei dacice de la Craiva (jud. Alba) a fost descoperit inventarul unui atelier de orfevrerie. Este vorba de trei nicovale ~i trei ciocane de fier, doua ling uri de fier pentru topit $i tumat cositor, doua talgere ale unei balante de bronz ~i un tipar pentru tumat verigi de bronz. De pe aceeasi terasa provin numeroase piese de bronz, dintre care unele sunt in curs de fabricatie (este v~rba de fibule de tip Latene tiirziu eu resort bilateral ~i coarda interioara si po ate fibule-lingurita), precum ~i cateva piese de argint, printre care 0 placuta in curs de prelucrare. In atelierul de la Craiva se prelucra probabil atat bronzu!, cat si argintul. Datare: a doua jumatate a sec. I Le .n. - sec. I e.n. 94 In tumul B al cetatii dacice de 1a Luncani - Piatra RO$ie (jud. Hunedoara) au fost descoperite dOlla tip are pentm tumat verigi de bronz ~i 0 nicovala folosita de orfevrieri (Glodariu, laroslavschi, tip lVe). Datare: a doua jumatate a sec. I Le.n. sec. I e.n. 95 Asezarea geto-dacica de la Poiana (jud. Galati) a fumizat numeroase materiale i1ustriind activitatea mai multor ateliere de prelucrare a bronzului. Din pacate conditiile de descoperire nu au fost inca publicate. Cu prilejul sapaturilor din 1949-1950, in nivelul Poiana III (datat in sec. I Le.n. - I e.n.) au fost descoperite podoabe de argint (fibule , cercei) in curs de prelucrare, 0 pastila monetara din argint de greutatea unui denar (Ia care se adauga 0 ~tanta monetara descoperim anterior), numeroase creuzete pmtand urme de branz, bulgari, lingouri si tabla de bronz, ciocane, clesti, diilti ~i strapungatoare de fier. Din acelasi nivel provine probabil si un tipar pentru tumat lingouri. In nivelul Poiana II au fost descoperite mai multe creuzete cu urme de bronz96 . In sfiirsit, din sapaturile recente conduse de S. Teodor provin mai multe fibule de tip putemic prafilat din bronz (Almgren 67-68) in curs de pre1ucrare97 . Descoperirile de la Poiana se e~aloneaza pe mai bine de doua secole. Este yorba cu siguranta de mai multe ateliere si mai multe categorii de mesteri. Necunoscand contextele de descoperire ale materialelor care ne intereseaza nu se pot face alte precizari. Intr-o groapa eu diametrul de 2 m din asezarea de la Pope$ti (jud. Giurgiu) au fost descoperite, alaturi de alte materiale (ceramic a, cheie de bronz, fragmente de oglinda, margea de sticia), 0 bara de bronz fatetata (L=IO em), fragmente de tabla de bronz ~i de fier, precum Si un creuzet cu urme de bronz. Din aceeasi zona mai provine un lingou de bronz. De asemenea, cu alte ocazii, se mentioneaza descoperirea un or creuzete, a unui tipar pentru tumat pandantive de mici dimensiuni si a unui tipar pentru tumat verigi de bronz 98 . La Tili$ca (jud. Sibiu) se mentioneaza descoperirea in diverse complexe ale 58 59 Jl cetatii ' . dacice a unor .uneIte utilizate in prelucrarea bronzului Si argintului. Astfel , III Iocu~ta 8 (te~~sa III). se aminteste descoperirea uA nui "tipar de lut ars': un alt tipar (de platra ?) fnnd gasll in locuinta 34 (teras a VI). In locuinta 35 (terasa VII) au fost descoperite 0 nicovala prismatica Si un ciocan de fier. Ambele unelte au fost uti~iz~te pe scara larga in atelierele de faurarie . Dimensiunile lor mai mici ar putea mdlca faptul ca exemplarele mentionate au putut fi utilizate i.n tr-un atelier de prelucrare a bronzului. Lips a creuzetelor impiedica 0 atribuire certa. In loc uinta 36 (terasa XI) a fost descoperita 0 nico vala de fier utiliz ata de mesterii orfev rieri. Din puncte neprecizate provin un ciocan de orfev rerie si 0 daltitA de bronz. In sfarsit pe terasa XX , in primul nivel dacic. a fost descop erit vasul cu ~ tantele monetar~ utilizate la realizarea unor denari republicani romani . Cu exceptia stantelor, toate celelalte piese provin din complexe aflate In ultinlu l nivel al ceUltii, fapt care asigura 0 datare in a doua jumatate a sec. I Le.n. Si in sec. I e.n. 99 Dispersarea materialelor in mai multe lo cuinte aflate in exteriorul platoulu i central. face d ificila interpretarea lor ca ateli ere de prelucrare a bronzul ui Si a mel aJelor pretioase. Se poate presupune insa ca uneltele respecti ve ilustreaza activitatea temporara a unui a sau m ai multor mesteri. Intr-o serie de asezari dacice au fost descoperite sporadic unne de prelucrare a bronzului Si argintului, constand in special din creuzete. Este yorba de statiunile de la Arpasu de Sus (jud. Sibiu)lOO, Branesti (sect. ag r. IIfov)lOl; Candesti (jud. Vrancea)102, Dumbrava (jud. Iasi)103, Piatra Ne amt - Cozl a (jud. Neamt)104 , Ocnita (jud. Valcea; numeroaselor creuzete cu urme de argint Ii se adauga un tip ar pentru tumat verigi simple de bronz)105, Piatra ~oimului (jud. Neam0106, Raciltau (jud. Bacau; creuzete si tipar pentru turnat lingouri de bronz)107, Sighisoara _ Wietenberg (jud . Mures; creuzete, unelte Si lingouri de bronz)10S, Sprancenata (jud. 0It)109, ~imleu Silvaniei (jud. Salaj)11O. Amintesc de asemenea, cele dou a nicovale de bronz descoperite la Ardeu (jud. Hunedo ara)lll si Divici (jud . Caras. 112 . F Ilera 'l ' d e f'ler provenind de la Band (jud. Mures ) 113 nu apartine S evenn) epocii dacice. La Cetateni (jud. Arges) au fast descoperite numeroase creuzete, precum si un tipar din gresie pentru tumat verigi din bronz 1l9 . Lor Ii se adauga 0 nicovala de . orfevrerie din fier. Aceasta nu a apartinut unui atelier din asezarea de la Cetateni. Ea a fost descoperit a impreuna cu alte unelte utilizate in activitati diferite Si nu prezintli urme de uzura 120 . Acest lucru indica faptul cli este yorba de un "depozit" care a apartinut probabil unui negustor, intregul lot de piese fiind destinat comertului. Nu ar fi exclus ca printre "clientii" carora Ie erau destinate produsele sa se fi aflat Si un mester orfevrier care a comandat nicovala respectiva. Situatia de la Cetateni nu este singulara. In unul dintre atelierele de faurarie de la Gradi~t~a de Munte, care producea unelte de fier pentru vanzare in alte zone, a fost descoperita Si 0 nicovala de bijutier 121 . In stars it, pentru a incheia prezentarea localitati lor cu urme de prelucrare a . bronzului , men ~ionez cli in cetatea dacic a de la Ra~no v (jud . Brasov)l22 a fost descoperita 0 tm1 a de bronz, iar in asezarea dac ica de la Copacel (jud. Brasov)1 23 a fost gasita 0 lespede de piatra adusa din alta parte, care - in unn a analizelor de laborator - s-a dovedit a contine si calcopirita necesara obtinerii cuprului. In lipsa altor indic ii, aceasta ultima descoperire [amane incerta. * Enumerarea succinta a complexelor arheologice si a pieselor care indica existenta unoI' ateliere de prelucrare a bronzului, a relevat faptul - subliniat ~i in alte oc azii 124 - ca atelierele au avut un caracter mixt. In ele se prelucrau atal bronzul, cat ~i fierul sau argintul. Din punct de vedere al raspandirii, atelierele sunt prezente atat in asezari, cat Si in cetati dacice (fig. 30). Descoperirea unor constructii-atelier in care me~terii si-au desfasurat activitatea, nu infirma ideea existentei unor "mesteri-itineranti': Activitatea unor astfel de mesteri a fost presupusa de numerosi cercetatori, fara ca aceasta problema sa fie abordata in detaliu l25 . Atelierele ilustreaza prezenta unui mester intr-o asezare sau cetate, la un moment dat (pe 0 perioada de timp mai scurta sau mai lunga). Mobilitatea mesterilor este determinata de natura activitatilor desfa~urate ~i de pozilia lor in cadrul comunitatilor daco-getice. Aceste aspecte vor fi analizate in continuare. In asezarea dacica de la Brad (jud. Bacau) au fost gasite creuzete, piese in curs de prelucrare, unelte ~i lingouri de bronz ll4 . Retine atentia Si prezenta a dou a creuzete intr-o groapa in care se aflau doua schelete de copii. Ele au fost depuse in zona bazinului unuia dintre defuncti ll5 . Gropile de ac est fel au fost interpretate drept co mplexe de cult, ele neputand fi incadrate in sfera m anifest arilor funerare propriu-zise l16 . Creuzetele respective au fost probabil refolosite ca "o paite': In sprijinuJ acestei idei poate fi invocat faptul ca in complexe asemanatoare din asezarile de la Sighi~oara - Wietenberg ll ? ~i Grad i ~tea (jud . Braila)llS au fost gasite vase miniaturale (apropiate ca dimensiuni de creuzete), utilizate probabil ca obiecte de iluminat in timpul ritualului de depunere a cadavrelor. In ceea ce priveste "statutul" si pozitia in societate a mesterilor care au activat in Dacia preromana, pot fi presupuse doua categorii. Datorita informatiei, uneori insuficiente, limita dintre ele poate fi relativa. 60 61 IV .2.2. Me~teri orfevrieri - me~teri bronzieri I ' :: In primul rand este yorba de mesterii orfevrieri. Ace~tja prelucrau atat argintul, cat ~i bronzul, realizand podoabe ~i piese de vestimentatie, dar ~i elemente de echipament militar ~i hama~ament sau chiar reparatii ale unor artefacte de argint ~i bronz. Ei trebuie sa fi fost adevarati "arti~ti': avand in vedere calitatea executiei unor piese de argint ~i de bronz, precum ~i tehnicile de prelucrare pe care Ie stapaneau. Unor astfel de me~teri Ii se pot atribui atelierele de la Pecica, Radovanu, Ta~ad ~i poate Gradi~tea (jud. Braila). De asemenea, alte materiale descoperite in unele a~ezari ~i cetati dacice (Barbo~i, Capalna, Craiva, Luncani - Piatra Rosie, Poiana, Pope~ti, Tilisca ~i poate cele de la Banita, Coste~ti, Ocnita etc .) reflecta activitatea temporara a unor me~teri orfevrieri. Avand in vedere natura pieselor confectionate, putem presupune ca productia era destinata unor persoane marcante. Acestea din urma asigurau probabil in unele cazuri (mai ales cand este yorba de argint) ~i materia prima necesara confectionarii obiectelor pe care Ie comandau l26 . Relatia "mester orfevrier - comanditar" este ilustrata prin faptul ca in numeroase cetati dacice (indeplinind Si functia de rezidenta a aristocratiei) au fost descoperite indicii ale activitatii unor me~teri orfevrieri. De altfel, nu poate fi intamplator nici faptul ca astfel de ateliere se concentreaza in sec. I e.n. mai ales in zona Muntilor Orastiei (fig. 30), unde me~terii puteau beneficia de materie prima ~i de comanditari ai produselor realizate de ei. Relatia mentionata explica ~i necesitatea practica de deplasare a mesterilor orfevrieri in cautarea unor persoane dispuse sa comande produse de orfevrerie. Nicovalele de fier ~i lingoul de argint din tezaurul de la Surcea l27 , ca ~i lingourile din tezaurul de la Stancuta l28 , trebuie sa fi apartinut sau sa fi fost destinate unor astfel de me~teri-itineranti. Secretele tehnologice erau transmise de la 0 generatie la alta·in cadrul acelora~i "familii" de orfevrieri. Este semnificativ ca tehnica de realizare a monedelor dacice suberate apare in primul sfert al sec. II Le.n. (cum 0 dovedesc monedele din tezaurul de la Vi~ea - judo Cluj), acela~i procedeu fiind aplicat mai tarziu in realizarea podoabelor cu "miez ~i inveli~" 129. Acest exemplu conduce ~i spre ipoteza unei legaturi intre atelierele monetare ~i cele de confectionare a podoabelor. Emisiunile monetare dacice din sec. III - II Le.n. ilustreaza existenta unor autoritati politice care Ie-au pus in circulatie. Interpretarea situatiei din Transilvania acelei perioade este mai dificila. In timp ce emisiunile monetare sunt dacice, intreaga zona pare a fi dominata de celti. Nu este locul aici de a incerca 0 analiza detaliata a problemei. Coexistenta dintre daci ~i ceJti pe parcursul Lateneului timpuriu si mijlociu este ilustrata de numeroase descoperiri, de~i cercetarile sistematice asupra perioadei sunt extrem de reduse l30 . Iconografia ~i sistemul ponderal al monedelor dacice au fost determinate de conexiunile cu spatiul economic greco-macedon ian. Pe de alta parte, 0 serie de elemente iconografice pe emisiunile transilvanene au fost impuse de celti 131. Impunerea tipurilor monetare dacice ar putea constitui un rezultat al convietuirii daco-celtice. In aceste conditii, se poate presupune ca me~terii care realizau diferitele emisiuni monetare au putut sa desfa~oare 0 activitate mai diversificata, incluzand ~i producerea unor podoabe de . tip celtic aflate la moda. Astfel s-ar putea explica influentele celtice manifestate in orfevreria dacica din Transilvania la sfiir~itul sec. II Le.n. ~i in prima jumatate a sec. I Le.n. Ar putea fi yorba de grupurile de me~teri care realizasera anterior podoabe de tip Latene, pastrand 0 anumita perioada dupa disparitia celtilor elemente ale modei respective. Fibulele cu noduri ilustreaza elocvent aceasta traditie. Posibilitatea ca function area atelierelor monetare sa fi fost asigurata de me~terii orfevrieri este sugerata de descoperirile de la Barbo~i ~i Pecica. La Barbo~i 132, in afara de uneltele specifice atelierelor de orfevrerie, a fost descoperita 0 stanla pentru emiterea unor monede geto-dacice care au circulat intre 150-70 Le.n. Atelierul a fost incadrat cronologic in aceea~i perioada. In atelierul de la Pecica J33 (care a function at la sfiir~itul sec. I Le.n. ~i in sec. I e.n.) a fost descoperita 0 ~tanta monetara datahila in ultima faza a monetariei daco-getice. Ea a fost scoasa din uz prin martelare, dar a ramas in atelier muita vreme dupa ce nu a mai fost folosita. Exemplul atesta inca odata transmiterea unoI' cunostinte tehnologice ~i artefacte in cadrul aceluiasi grup sau "familii"de mesteri. Ideea tocmai enuntata pare sa fie confirmata ~i de alte descoperiri. In asezarea de la Catelu Nou - Bucure~ti ~i in atelierul de la Radovanu (jud. Calara~i), ambele datate la sfiir~itul sec. II ~i in sec. I Le.n., au fost gasite doua ~tante de bronz aviind reprezentate in partea activa cate un personaj feminin (fig. 10/1-2). In primul caz, piesa a fost interpretata ca maner al unui vas de bronz 134 , iar in al doilea caz drept ~tantii utilizala la decorarea obiectelor de podoaba 135. Nu cunoa~tem pana in prezent nici 0 bijuterie dacica ornamentata eu reprezentari sinlilare. In schimb, in tezaurele nord-ba1canice din sec. IV - III Le.n. sunt prezente 0 serie de vase (in special fiale) omamentate cu astfel de stante. Ele redau motive diverse: " ghinde': capete de tauri, capete umane (in majoritatea cazurilor feminine), animale fantastice etc. (fig . 10/4). Recent a fost publicata 0 ~tanta, reprezentiind 0 "ghinda': descoperitA intr-o locuinta din a~ezarea dacica de la Opri~or (jud. Mehedinti - fig. 10/3)136. Piese similare (doua asemanatoare ~tantei de la Opri~or, iar una pentru realizarea de capete de tauri) au fost gasite intamplator in regiunea Vraca (Bulgaria)137. In ceea ce prive~te ~tantele utilizate la realizarea ornamentelor cu capete feminine, singura analogie cunoscuta provine de la Arbanasi (Bulgaria) 138. Unele fiale din tezaurul de la Rogozen ·(Bulgaria) au reprezentate pe omphalos astfel de ornamente antropomorfe (fig. 11/1)139, in timp ce alte vase prezinta decorul repeetiv dispus pe un registru in jurul omphalos-ului (fig. 11/2)140. ~tantele de acest fel au putut fi utilizate ~i la realizarea pandantivelor reprezentand capete umane din sec. IV-III Le.n. 141 Nu au fost identificate inca vase ornamentate cu ajutorul ~tantelor de la Catelu Nou ~i Radovanu. Ele ilustreaza insa existenta unor me~teri-itineranti pe 62 63 parcursul sec. IV-III Le.n. , care si-au desfasurat activitatea pe 0 arie m ai lanz3 (dupa cum sugereaza harta de raspandire a teza~relor respective142 ) la comanda un or dinasti locali. De asemenea, stantele au fost descoperite in contexte arh eo logice datate intr-o perioada cand nu se mai confection au vase ornamentate in ac el stil. Ele au fost transmise de la 0 generatie la alta in cadml aceleiasi "familii" de mesteri, continuand sa fac a parte din inventarele atelierelor, chiar daca nu m ai erau utilizate in scopul initial. Mesterii orfevrieri - datorita naturii produ seJor pe care Ie realizau si celo r carora Ie erau destinate - au avut probabil un statut social privilegiat. Acest statut trebuie sa fi fost superior celui detinut de cea de a dou a categorie de m e~ t eri , care ar putea fi denumiti mesteri bronzieri. Mesterii bronzieri realizau unele piese de vestimentatie, obiecte de uz casn ic sau de utilitate curenta, reparatii, prelucrand in acelasi timp si fierul. Produ sele lor erau destinate unui num ar mai mare de persoane, beneficiarii fiind in spec ial 10cuilOrii asezarilor daco -getice. Datorita unei piete de desfaceremailargi . se poate presupune ca mesterii bronzieri erau mai stabili in raport cu mobililatea mesterilor orfevrieri. Atelierele de la Catelu Nou - Bucuresti, Gradistea de Munte (eel de pe "teras a cu atelierele pentru producerea fierului $i bronzului"), Savar$in si Socu-Barbatesti, pot fi atribuite unor astfel de mesteri . Lor Ii se adaug a probabi l numeroasele unne de prelucrare a bronzului si a fierului din alte asezari daeiee. In interpretarea pozitiei pe care 0 aveau mesterii bronzieri in societatea dacica, este semnificativa constatarea ca atelierele enumerate se situeaza - in general - in ari a unoI' asezari dacice nefortificate, iar atunci cand fortificatiile exista, ele se afl a in afara acestora. IV .2.3. Me~teri straini In asezarea geto-dacica de la Poiana Uud. Galati) au fost deseoperite mai multe fibule putemic profilate in curs de prelucrare l43 .Ele atesta existenta unui al~lier pentru producerea unor astfel de artefacte. Avand in vedere forma specifica a fibulelor respective, identice cupiesele care au circulat in provinciile romane dunarene (Moesia, P annonia, Noricum) in sec. I e.n ., nu ar fi exclus ca ele sa provina dintr-un atelier in care a activat un mester bronzier venit din Imp eriu . Evident nu se poate exclude total posibilitatea ca fibulele mentionate sa fi fost realizate de mesteri locali care au copiat fidel artefactele romane aflate la mod a. Faptul ea fibulele de tip pUlernic profilat au cunoseut 0 larg a utilizare in asezarea de la Poiana, ca tehnologia de realizare este cunoscuta din ateliere aflate in provinciile romane invecinate, indeamna mai degraba spre atribuirea atelierului de la Poiana unui mester roman. Mesterii autohtoni au realizat variante locale ale fibulelor respective (varianta rasariteana a fibulelor puternic profilate) ori au trans- 64 pus omamente rom ane pe piese autohtone (fibule-Iingurit a orn amentate zoomorf si ornitomorf) . Existenta in Dacia a unor me~teri bronzieri straini ori spe cializati in alte activitati, nu trebuie sa surprind a. Ipoteza prezentei grecilor si romanilor in Dacia preromana se bazeaza pe argumente istorice si arheologice. Cassius Dio relateaza ca dupa razboiul daeic al lui Domitian, acesta a oferit lui Decebal "nu numai insemnate sume ~e bani, dar Si m esteri priceputi la felurite luerari in timp de pace $i de razboi" 144 . Insa, in afara de aceste subsidii si specialisti, se pare ca Decebal a atras numeroa s e alte persoane pentru desfasurarea unor activitati in slujba Regatului dac . Potrivit clauzelor pacii din 102, regele dac trebuia sa inapoieze romanilor nu num ai annamentul si masinile de razboi, ci si pe constructorii acestora , precum Si pe " dezertori ". De as emenea, DecebaL era obligat " sa nu mai primeasca l1iei un fugar" 145. Prezenta unor mesteri rom ani in afara granilelor Imperiului este documentata si pentru alte zone. Tot Cassius Dio (LXIII, 6) mentioneaza faptul ca Tiridates, regele Armeniei, dupa vizita sa la Roma in anul 66 e.n ., a lu at eu sine "un mare numar de mesteri, unii trimisi de Nero, altii angajali pe bani'~ Desi eonsemnarile privind Dacia se refera la evenimente de la sfarsitul sec. I e.n. Si inceputul veacului unnator, prezenta " strainilor" in spatiu] daco-getic poate fi documentata Si in perioadele anterioare. 1. Glodariu a argumentat convingator prezenta unor negustori greci si romani care au strabatut in sec. I Le.n. - I e.n. (dar si mai inainte) teritoriul Daciei pentru desfacerea produselor destinate vanzarii 146. Descoperirile arheologice reflecta un volum urias de marfuri (vinuri, uleiuri, produse toreutice Si ceramice etc.) care au ajuns in Dacia in acea perioada. Astfel de negustori au rezidat, anumite intervale de limp, in unele asezari dacice. 0 statu eta de os (picior de trepied ?) descoperita recent in asezarea de la Racatau 147, cu reprezentari bahice in relief, constituind evident 0 piesa de cult straina spiritualitatii daco-getice, ar putea fi pusa pe seama unor astfel de rezidenti greco-romani. De asemenea, un mormant de incineratie dezvelit la marginea asezarii de la Brad, al carui inventar este constituit aproape excIusiv din vase romane, a fost atribuit tot unui strain 148. Cucerirea de catre Burebista a cetatilor grecesti de pe malul Pontului Euxin a creat conditii esentiale patrunderii mesterilor straini in Dacia. In afara unor "elite" care au venit la curtea lui Burebista (cum este cazul lui Acornion din Dyonisopolis), numerosi mesteri au luat drumul capitalei Regatului dac. Ei sunt cei care au realizat. printre altele, fOltificatiile de piatra fasonata din Muntii Orastiei. Este semnificativ in acest sens ca primele constructii au fost ridicate intr-o tehnica identica celei din orasele grecesti 149. Constituirea provinciei Moesia Si cucerirea liniei Dunarii a condus - in ciuda numeroaselor conflicte militare - la intensificarea relatiilor economice daco- 65 Elaborand lucrarea privind metalurgia fierului la daci, L Gludariu si E. Iaroslavschi remareau dificultatea separarii uneltelor de orfevrerie de cele de faurarie, afirmand cit "daca in unele cazuri diferenta este evidenta, in altele ramane discutabila" 150. Aceasta situatie este determinata de faptul ca atelierele au avut un caracter mixt. In atelierele de prelucrare a bronzului Si a fierului (ca cel de la Catelu Nou - Bucuresti) se utilizau probabil unelte specifice atat orfevreriei, cat si faurariei. Pe de alta parte, nicovalele din atelierul de la Pecica (In care se prelucra bronz Si probabil argint) confirma inca 0 data ca uneltele folosite in general in faurarie au fost adaptate in functie de nevoile mesterilor. ~ I. Glodariu Si E. Iaroslavschi au oferit 0 imagine de ansamblu asupra uneltelor de £aurarie Si orfevrerie din fier utilizate in Dacia preromana. Acestora Ii se adauga 0 serie de alte ustensile din bronz utilizate in prelucrarea metalelor neferoase. Pentru a evidentia intregul spectru de unelte folosite de mesterii orfevrieri Si bronzieri, in cele ce unneaza voi readuce in atentie at at artefactele din fier cat si pe ceie realizate din alte materiale. ' Asa cum anticipam in capitolele anterioare, din ateliere nu puteau lipsi instalatiile de foc. Acestea erau necesare la obtinera bronzului si la prelucrarea lingourilor ori a altor semifabricate. In atelierele de la Gradistea de Munte (teras a cu atelierele metalurgice), Savarsin Si poate Socu-Barbatesti, au fost utilizate cuptoare cu plan circular sau recta?gular. In alte eazuri este yorba de vetre simple (Catelu Nou. Radovanu, Tasad). In interiOl"U1 constructiei care a ad~,postit atelierul de la Pecica nu a fost descoperita nici 0 instalatie de foc. Acest fapt s-ar putea datora fie existentei unei vetre exterioare care nu s-a pastrat, fie utilizarii unei vetre mobile. In asezarea prefeudala de la Remetea Mare - Gomila lui Pitut (jud. Tunis) a fost descoperit un atelier de orfevrerie in inventarul caruia se numarau doua creuzete, un tipar pentru tumat lingouri si fragmentele unei "vetre portabile" 151. Nu ar fi exclus ca astfel de vetre sa fi fost utilizate si in a doua varsta a fierului. Aerul necesar intre(inerii combustiei era suflat eu ajutorul unor foale reaIizate din piele si lemn. DatoriUl materialului de confectionare, ele nu au mai putut fi identificate pe calea sapaturilor arheologice. In cazul unor ateliere de forja din Dacia preromana, au fost recuperate insa piesele de fier ori tuburile ceramice care protejau gura foalelor l52 . Un astfel de tub, insa din fier. a fost descoperit si in ateJierul de confectionat fibule de la Napoca (sec. 1I e.n.)153, fapt care ilustreaza ca instrumentele Si procedeele au fost asemanatoare. Obtinerea <lliajelor, Jllecum :;;i retopirea metalului dictata de unele operatii tehnice, se realiza in cr~llZtte (fig. 12). Ele au fost descoperite aliit in ateliere (uneori in preajma sau pe instala~iile de foc), cat mai ales izolat in numeroase cetati si asezari dacice. Topirea $i turnarea eositoru1ui sau a plumbului necesar rea1izarii a1iajelor de bronz se efectlla ell ajutorul unor linguri. 0 astfel de lingura de lut a fost descoperita in atejieruJ de Ia Radovar;u (fig. 13/3)154, iar 0 lingura de fier provine de la Gradistea de Muntc (fig. [:)/.:+)\)5. Alte doua piese de fier, asemanatoare unor boluri cu maner, sen'ind acelui?<,;i s~'op. au 1'ost g{1site in cetatea de la Craiva (jud. Alba - fig. 13/1-2)]56 Lor Ii se adauga un exemplar (probabil) din cetatea dacica de la Capalna (jud. Alba)]57 si altul de la Sighisoara - Wietenberg (inedit descoperit in 1995). Acestea din urma au fost preluate din lumea romana l58 . Cantitatile de staniu necesare obtinerii aliajelor, precum Si alte greutati, erau stabilite probabil eu ajutorul unoI' balante. Acestea puteau fi utilizate Si in alte domenii. Descoperu'ea llnui brat de balanta din bronz in atelierul de la Catelu Nou B ucuresti (fig. 13/7) 159, precuI11 Si a doua talgere de balanta pe terasa a V-a a cetutii de la Craiva (unde se mai aflau ~i alte unelte de orfevrerie)160 indica folosirea aeestora Si de catre mesterii orfevrieri sau bronzieri. Brate de balante din bronz au mai fost descoperite Si la Poiana - Galati (doua exemplare - fig. 13/6)161 Si Socu-Barbatesti (jud. Gorj)162, iar din fier la Brad (jud. Bacau - fig. 13/5)163, Candesti Uud. Vrancea)164, Meresti (jud. Harghita) Si Cozia (jud. Hunedoara) 165. Amintesc, de asemenea, talgerele de balanta provenind de Ia Gradistea Uud. Braila) Si Candesti l66 . Balantele simple din bronz sau fier sunt raspandite pe spatii largi fiind frecvente in oppida central-europene, dar Si in asezari deschise sau in I110rminte din acea zona l67 . Din punct de vedere functional si tipologic au cunoscut 0 utilizare indelungata l68 . Exemplarele descoperite in Dacia sunt to ate de acelasi tip, mici diferente fiind sesizate doar in Jonna sectiunii bratelor (circulare sau rectangulare). Ele pot fi datate - in functie de contextele in care au fost gasite - din a dOlla jUI11atate a sec. II Le.n. pana in sec. I e.n. In Imperiul roman, dar Si in lumea "barbara.': au fost utilizate si balante cu brate asimetrice sau eu un singur brat 169.0 piesa de bronz descoperita la Popesti a fost considerata a fi a astfel de balanta 170 . Un obiect asemanator provine de la Ocnita 171. Artefactele respective nu prezinta analogii apropiate in alte zone europene, de aceea puteau avea alta functionalitate. 66 67 romane, reflectate in special prin marele numar de importuri provenite din Imperiu. Nu ar fi exclus ca tot atunci sa fi patruns in Dacia 0 scrie de mesteri, ca cel care si-a desfasurat activitatea la Poiana. Astfel de persoane puteau sa-si caute refugiul in Dacia, sustragandu-se fiscalitatii ori altor masuri administrative romane. Pe de alta paIte, in Dacia existau uriase posibilitati de castig, fapt demonstral de marele numar de denari republicani descoperiti, 0 parte din masa monetara fiind produsa chiar in Dacia. IV.3. UNELTE DE PRELUCRARE A BRONZULUI ~l A METALELOR PRETIOASE IV.3.1. Consideratii generale Nu ar fi exclus ca in antichitate sa fi fost folosite ~i balante executate din lemn, fapt care ar explica absenta lor din majoritatea atelierelor. Aceasta ipoteza este sugerata de faptul ea in unele zone europene au existat balante avand bratele confection ate din lemn, prezentand la capete tuburi din bronz sau fier l72 . In cazul absentei terminatiilor respective balantele din lemn nu mai pot fi identificate pe eale arheologica. Aminteam anterior faptul ea bronzul era turnat in tipare pentru a se obtine ~~?gouri ori al~~ piese simple, majoritatea artefactelor fiind realizate dupa metoda a eIre perdue. Dupa efectuarea acestei operatii, cioturile ~i liniile de turnare erau inlaturate eu ajutorul unor gresii. Asa se explica prezenta unui astfel de obieet in inventarul atelierului de la Gradistea Uud. Braila - fig. 24/13) 173. Este posibil ea pentru finisarea pieselor turnate sa fi fost utilizate si pile de fier. Exemplarele deseoperite pana acum au servit insa exclusiv in faurarie 174 . Prelucrarea lingourilor ori a altar obiecte semifabricate eta realizat,\ ell 0 gama larga de unelte. Aeestea all fost fmpartite - in functie de destinatie - in unelte de sustinut (nieovale, menghine), de deformat (eioeane), de apueat (clesti) S1 auxiliare (de taiat, trasat, ornamentat etc.). Tipologia uneltelor care vor fi prezentate in c~ntinu.are est~ eea stabilita de 1. Glodariu si E. Iaroslavschi 175. Sehemei tipologlce eXIstente I se adauga 0 serie de artefaete descoperite sau publieate mai recent ' precum Si unele unelte de bronz. IV .3.2. Unelte de sustinut Sunt reprezentate in special de nicovale de diferite forme si marimi, realizate din fier sau bronz. Tipul I este constituit de nicovale de fier in fonna unui trunchi de piramida. Partea activa este constituita de extremitatea latita, in timp ce paI1ea opusa, mai ingusta, era fixata intr-un lemn. Aceste nicovale au fost utilizate pe scara larga in atelierele de faurarie 176 . Deseoperirea a doua exemplare in atelierul de la Pecica a evidentiat folosirea lor si de catre me~terii orfevrieri sau bronzieri. Nicovalele de la Peeiea (fig. 17/3) au inaltimea de 15 cm si 14 cm, suprafata inferioara de 6 x 6 em si 11 x 10 em, iar eea superioara de 11,5 x 11,5 em si 11 x 10 cm. Greutatea este de 7,65, respectiv 6,85 kgl77. In Dacia au fost descoperite mai multe exemplare apartinand aeeluiasi tip (fig. 17/1-2)178. Dintre ele, nieovala de la Tilisca Uud. Sibiu), avii.nd .dimensiuni mai reduse. a putut fi utilizata intr-un atelier de prelucrare a bronzu.IUJ (fIg. 17/4). A fost descoperita impreuna cu un eiocan de tip IV 179. NIcovalele de forma unui trunchi de piramida au cunoscut 0 mare raspandire in zonele locuite de celti, dar si in lumea romana 180. Exemplarele din Dacia - in functie de contextele de descoperire Si de analogii - pot fi datate in sec. I Le.n. - I e.n. 68 Tipul II este reprezentat de nicovalele masive de fier avand un capat patrulater, iar celalalt circular. Un exemplar a fost descoperit la Gradistea de Munte (lungimea: 30 cm) si a fost datat in sec. I e.n. si la inceputul veacului unnator (fig. 18/1)181.0 alta piesa provine din cetatea dacica de la Tilisca (locuinta 36 - terasa XI) si poate fi datata din a doua jumatate a sec. I Le.n. pana la inceputul sec. II e.n. (fig. 18/3) 182. Nicovalele de acest tip se intiilnesc si in lumea romana 183. Tipul III este constituit de nicovalele de fier de forma literei 'T': Partea inferioara este ascutita pentru a fi fLxata in lemn, iar partea superioara este latita asimetric. La Gradistea de Munte au fost descoperite trei exemplare (eventual patru), fiind datate in sec. I e.n. si la inceputul secolului urmator (fig. 18/2,4,6)184.0 alta nicovala de acest tip provine din depozitul de unelte de la Cetateni Uud. Arges - fig. 18/5)185. Piese similare sau mai evoluate au fost descoperite atat in contexte romane 186 . cat si in zonele locuite de celti 187 . 1. Glodariu si E. Iaroslavsehi opinau ca exemplareIe din Dacia au putut fi preluate din lumea romana 188 . Tipul IV cuprinde nicovalele de fier cu partea activa paralelipipedica sau circulara $i eu un cui de fix are intr-un suport de lemn. 0 serie de particularitat i morfologice permit impartirea lor in mai multe variante. Varianta a - par"tea activa este masiva si cuiul de fixare scurt. De la Gradi$tea de Munte provin doua exemplare de acest fel si pot fi datate in sec. I e.n. si la inceputul sec. II e.n. (fig. 19/1-2)189. Varianta b - partea activa este mai subtire, iar cuiul de fixare lung. Un exemplar provine din atelierul de faurarie de la Gradi$tea de Munte, punctul "Caprareata': Este datat la fel ca $i precedentele (fig. 19/3)190. Varianta c - paltea activa are fOl1lla unui piscot ingustat la mijloc. 0 nicovala de acest fel a fost gasita intr-un tum al cetatii de la Luncani - Piatra RO$ie, impreuna cu doua tip are pentru turnat verigi simple de bronz (fig. 19/4)191. Are analogii in spatiul celtic 192 . In functie de context, poate fi datata din a doua jumatate a sec. I i.e.n. pana la razboaiele de cucerire a Daciei. Varianta d - par1ea activa este circulara, iar cuiul de fixare lung. Existenta acestei variante a fost ilustrata recent prin publicarea monografiei cetatii dacice de la Capalna Uud. Alba), unde a fost descoperit singurul exemplar cunoscut pana in prezent (fig. 19/5)193. Poate fi datat in a doua jumatate a sec. I Le.n. - inceputul sec. II e.n. Tipul V este reprezentat de nicovale cu corp tronconic sau cilindric, avand sectiunea circulara sau poligonala. Exemplarele de acest tip pot fi impaI1ite in doua variante: Varianta a - nicovale cu corp tronconic avand inaltimea cuprinsa intre 4 $i 9,8 cm. Din tezaurul de la Surcea (care cuprindea $i un lingou de argint) au facut parte $ase asemenea nicovale de fier (fig. 19/6-11). Ele pot fi datate la sfiirsitul sec. II Le.n. si in prima jumatate a sec. I Le.n. Prezinta analogii in lumea celtic a 194. 69 Varianta b - nicovale scunde cu corp cilindric. Un exemplar din fier provine din cetatea dacica de la Banita (dimensiuni: inaltime - 2,8 cm; diametrul - 3 cm)195. Poate fi datat in a douajumatate a sec. I Le.n. - sec. I e.n. (fig. 19/13).0 nicovala de acelasi tip, dar executata din bronz, a facut parte din inventarul atelierului de orfevrerie de la Gradistea Uud. Braila). Are inaltimea de 1,2 cm si diametml de 2.7 cm. In partea centrala prezinta doua orificii, dintre care unul netenninat, precum si unne de lovire cu dalta (fig. 19/12). Datare: sfiirsitul sec. II Le.n. - primajumatate a sec. I Le.n.1 96 Tipul VI consta din nicovale de fier avand corpul in patm muchii, cu partea activa de fonna patrata sau dreptunghiulara, iar partea infelioara - care se fixa intr-un lemn - mai ingusta. In cetatea dacica de la Craiva au fost descoperite - alaturi de alte unelte de orfevrerie - trei nicovale de tip VI. Ele au inaltimea cuprinsa intre 5.2 cm si 8.6 cm (fig. 20/1-3). Datare: sec. I Le.n. - I e.n. 197 Tipul VII cuprinde nicovale de bronz cu partea activa convexa. sprijinitil pe o baza in patm colturi. Au fost utilizate exclusiv de mesterii bijutieri. Nicovale de acest tip au fost descoperite in ceUltile de la Ardeu Uud. Hunedoara - fig. 20/7)198 Si Divici Uud. Caras-Severin - fig. 20/6)199, precum Si in Muntii Orastiei (doua exemplare - fig. 21/3-4 )200. Un alt exemplar provine din monnantul unui mester orfevrier din necropola scordisca de la Belgrad - Karabunna (fig. 20/8)201. 0 nicovala asemanatoare dar din piatra este semnalata la Ponile de FieI', pe malul drept al Dunarii 202 . coada. Potrivit dimensiunilor si greutatilor, ciocanele de tipul I au fost subimpartite in doua variante: .. '" . ,. . Varianta a - ciocane de dimenslUl1l man ( clOcane-baros) ullhzate , 111 orfevrerie pentru prelucrarea primara a lingourilor; puteau fi folosite s~ in atelierele de faurarie. Lungimea pieselor atinge 18-19 cm. Se cunosc ,doua exempl~re de Munte (fig. 22/6-7). Au fost datate m sec. I e.n. Sl la Provenind de la Gradistea 204 II inceputul sec. e.n. .' . . .. . .. . Varianta b - ciocane cu greutatl Sl dlmenslUnlmal mlCl (l0-18 cm lunglme). L G radistea de Munte au fost descoperite cinci exemplare (fig. 22/2-5), fiind a . . )05 l ' datate in sec. I e.n. si la inceputul veaculm ~urmator~ . Un alt .~~emp ar provme din cetatea dacica de la Capalna (jud. Alba),,06. Prez1I1ta analogu m lumea greco'0' Sunt reprezentate de ciocane de diferite fonne Si marimi. unele dintre acestea fiind utilizate si in alte domenii. I. Glodariu si E. Iaroslavschi au definit cateva tipuri de astfel de unelte. In functie de marimea Si greutatea mai redusa a unora dintre piese, s-a considerat ca ele puteau fi folosite si in orfevrerie. Tipul I prezinta un brat circular in sectiune, iar celalalt aplatizat, avand muchia rectangulara. Corpul acestor piese este ingrosat in zona orificiului pentru romana'" '. .. . .',' TiPlli II - este constituit de ciocane eu corp paralelIplpedlc. larglt 111 Juml orificiul~i penlru coad:i Si curbat in directia cozii. In functie de fonna capetelor au fost distinse dOlla ,-ariante: Varianra a - ciocane cu ambele capete dreptunghiulare. Lungimea este cuprinsa intre 9,45 - 19 em. La Gradistea de Munte au fost descoperite trei exemlare provenind din complexe incendiate in timpul razboaielor daco-romane (fig. Alte exemplare au fost descoperite la Barbosi Uud. Galati; datare: sec. I Le.n.)209, Racatau Uud. Bacau)210 si Sighisoa!a - Wietenberg Uud. M~res)2vll.. . Varianta b - cioeane Cll un capAt ascutit. In Dacia se cunoaste 0 smgura plesa rovenind de la Gradistea de Munte (fig. 23/8). Exemplarul respectiv prezinta pe una din margini litera "If. La baza hastei verticale, de 0 parte si de alta, au mai fost practicate doua incizii rotunde. Semnificatia ramane neeunoscut~. Datare: sec. I e.n. - inceputul sec. II e.n. 212 Un ciocan asemanator a fost descopent in nivelul roman de la Gomolava (Jugoslavia)213, confinnand datarea mentionata. Tiplll III cuprinde ciocane avand corpulla fel de ?ro~ ~~ toata lungime~ lor si curbate pe direqia cQzii. Capetele sunt rectangulare Sl onflcml pentm coad~ ~u este plasat in mijlocul uneltei. Singurul exemplar cunoscut a fost descopent 111 cetatea de la Costesti Uud. Hunedoara - fig. 23/7). Datare: sec. I i.e.n. - I e.n. 214 Tipul IV este constituit de ciocane avand u~ brat patmla~er Siv celalalt curbat in directia cozii, aplatizat Si terminat intr-o muchle dreptunghmlara. U~ astfel de ciocan a fost descoperit, impreuna cu 0 nicovala de tip I, intr-o 10cumta de la Tilisca (fig. 23/6)215. Tipul V, asemanator cu eel precedent, se caracter~z~aza p~.in ingustarea brusca a unui brat Si aplatizarea accentuata a celuilalt. Oriflcml COzll este aproape rectangular. Singurul exemplar identificat provine de la Capalna (fig. 23/1). El mai . pentm filxarea COZII. .. D atare.. sec. I e.n. 216 . pastreaza inca pana de fler Tipul VI cuprinde ciocane specifice orfevreriei. Au c~petele clrcu.lare .sau rectangulare. Trei exemplare au fost descoperite in cetatea daclca de la Cralva Uud. 70 71 Deocamdata nu se cunosc piese similare in alte spatii culturale si de aceea nu ar fi exclus ca aceste nicovale sa constituie 0 "inventie" a mesterilor din sudvestul Daciei si din lumea scordisca. Ele pot fi datate de la sfiirsitul sec. II Le.n. pana la inceputul sec. II e.n. Printre uneltele de sustinut se numara si menghinele. Doua piese de bronz, avand probabil aceasta functionalitate, au fost descoperite in atelierul de la Pecica. Este yorba de obiecte cu trei brate, cel mai lung fiind fixat intr-un butuc de lemn. Celelalte doua brate permiteau fixarea intre ele a unor sanne sau bare subtiri de metal (fig. 20/4-5). Alte doua menghine, de alt tip, utilizate probabil in faurarie, au fost descoperite in depozitul de la Lozna (fig. 21/1-2)203. IV.3.3. Unelte de deform at ~3/9_10)208. ~cizata Alba - fig. 23/2-4)217, doua in a~ezarea de la Riiciitau, unulla Brad 218 ~i unul in cetatea de la Tili~ca (fig. 23/5)219. Datare: sec. I Le.n. - I e.n. IV.3.4. Unelte de apucat Sunt constituite de cle~ti de mici dimensiuni din fier. Manerele au sectiunea circulara sau dreptunghiulara, iar bratele gurii sunt simple sau aplatizate. Exemplare de acest fel s-au descoperit la Gradi~tea de Munte (trei piese - fig. 24/1, 3-4)220, la Sighisoara - Wietenberg Uud. Mure~ - fig. 24/5)221, Ocnita Uud. Valcea)222. In cetatea dacica de la Capalna Uud. Alba) a fost descoperit un cleste avand flXata pe unul din manere 0 placa distantatoare. Aceasta este patrulatera ~i prezinta trei orificii in care se putea introduce capatul celuilalt maner. Placa distantatoare avea menirea de a asigura priza clestelui inlocuind efortul manuitorului (fig. 24/2)223. In a~ezarea de la Racatau Uud. Bacau) a fost gasit un cle~te asemanator. Placa distantatoare este prevazuta cu patru cresUituri 224 . Este vorba evident de un cJeste utilizat in acelasi mod ca piesa de la Cap3.lna. IV.3.S. Unelte auxiliare Aceasta categorie cuprinde uneltele uti1izate pentru taiat, trasat, ornamentat etc. Multe dintre piesele care vor fi prezentate au fost utilizate si in activitati cu alt profil. Dalti1e - spre exemplu - utilizate in faurarie pemru trasat si taiat, au cunoscut aceea~i functiona1itate Si in atelierele de prelucrare a metalelor neferoase. Astfel, pe unele fragmente de tabla de bronz utilizate la repararea vaselor se pot observa unnele unor astfel de instrumente. Nodurile fibulelor de argint cu picior repliat au fost taiate tot cu ajutorul unor dalti. Analiza atenta a artefactelor de bronz sau argint pennite identificarea repeltoriului de unelte utilizate in diverse operatii tehnice, chiar daca unele unelte nu au fost identificate inca. o prima grupa de unelte auxiliare este reprezentata de cele folosite la taiat si marc at, fiind confection ate din fier. Taietoarele eu eoada au fonna daltilor dar prezinta in plus un orificiu pentru coada. Lama taisului poate fi para1ela sau transversala pe directia cozii. Se cunosc trei exemplare. Doua au fost descoperite in ateliere de faurarie de la Gradistea de Munte (unul pe teras a a VIII-a Si celalalt in atelierul din punctul "Caprareata"), iar al treilea provine de la Coste~ti (fig. 24/9-11). Au fost datate in sec. I e.n. ~i la inceputul secolului unnator 225 . Este po sibil ca astfel de unelte sa fi fost utilizate si in ateliere de prelucrare a bronzului. DaJtile propriu-zise sunt extrem de numeroase Si de variate ca forme si dimensiuni (fig. 25/1-6). Ele au fost nelipsite din atelierele de faurarie sau din cele de prelucrare a bronzului. Majoritatea exemplarelor cunoscute provin de la Gradistea de Munte 226 . Alte piese au fost descoperite 1a Fetele Albe 227 , Cozia Uud. 72 Hunedoara)228, Craiva Uud. Alba)229, Poiana Uud. Galati)230, Tilisca Uud. Sibiu)231, Racatau Uud. Bacau)232, Barbosi Uud. Galati)233, Capalna Uud. Alba)234 etc. Domurile au fost impanite in trei tipuri: tipul I - corpul cu sectiune circu1ara Si partea activa dreptunghiulara (fig. 25/7); tipul II - cor-pul circular si partea activa rotunda sau ovala (fig. 25/9-10); tipul III - cor-pul Si partea activa dreptunghiulare (fig. 25/8). Majoritatea exemp1arelor provin din Muntii Orastiei (Gradistea de Munte, Meleia, Costesti-Blidaru)235. Altele au fost descoperite la Piatra Neamt Batca Doamnei 236 , Popesti237, Racatau 238 , Tilisca 239 etc. Este de mentionat Si faptul ca in atelierul de bijutier de la Gradistea .Uud. Brai1a) s-a gasit un dorn de fier care era utilizat cu un maner de lemn (fig. 25/11)240. V. Sarbu este de parere ca obiectul respectiv servea la marirea diametrelor pieselor inelare. Pemru aceasta operatie este insa de presupus utilizarea unor ustensile de !emn si nu de fier. Datarea tuturor dornurilor mentionate: sec. I Le.n. - I e.n. Punetaroarele au fost utilizate la trasat si la marcat. Nu ar fi exclus ca unele piese de dimensiuni mai mici sa fi servit pentru realizarea un or ornamente. Punctatoarele au fost impa11ite in mai multe tipuri: tipul I - punctatoare cu coada (fig. 25/12-13); tipul II - cu corp paralelipipedic rotunjit spre varf (fig. 25/15-16); tipul III - de forma conica (fig. 25/17-19); tipul IV - corpul rectangular in sectiune, ingustat spre partea superioara, latit Si rotunjit la cea inferioara (fig. 25/14). Piese de acest fel au fost descoperite atat in Muntii Orastiei, cat si in alte asezari Si cetati dacice. Datare: sec. I i.e.n. - I e.n.241 A doua grupa de unelte auxiliare este constituita de piese1e folosite 1a rea1izarea unor ornamente. Este posibil ca unele dalti Si punctatoare din fier, de dimensiuni mai reduse, sa fi fost utilizate in acest scop. 0 serie de piese din bronz au cunoscut cu siguranta functiona1itatea mentionata. In ate1ieru1 de la Pecica au fost descoperite doua punetatoare din bronz avand corpul oval in sectiune Si partea activa rotunda (fig. 26/1, 3)242. Pot fi datate 1a sfiirsitul sec. I Le.n. Si pe parcursul sec. I e.n. Daltile de bronz pot fi impanite in doua tip uri: tipu1 I - cu corpul circular sau rectangular in sectiune Si tai~ ingust (fig. 26/2, 4-13); tipul II - cu corptil poligonal in sectiune Si partea activa usor latita (fig. 26/14-16). Exemplare de tipul I au fost descoperite in atelierele de la Pecica (8 piese)243 Si Gradistea Uud. Brai1a)244, precum si la Barbosi (jud. Galati)245 si Tili~ca (jud. Sibiu)246. Dalti de tipul II provin de la Poiana (jud.Galati)247, Sighisoara - Wietenberg (jud. Mures)248, Ocnita (jud. Valcea)249. 0 alta piesa provine din atelieru1 de la Radovanu dar nu i se cunoaste forma 250 . Toate aceste dalti se dateaza in sec. I i.e.n. - I e.n. Utilizarea lor la ornamentarea unor podoabe este demonstrata ~i de perpetuarea unor unelte asemanatoare in atelierele de orfevrerie moderne 251 . Printre uneltele de ornamentat se numara Si un obiect de fier utiIizat pentru poansonare circulara. A fost descoperit 1a Gradistea Uud. Braila) Si are 0 forma 73 cilindrica. Partea activa este din fier mas iv, iar partea superioara este goala in interior pentru a se putea introduce un cep de lemn (fig. 29/6). Se dateaza - in functie de context -la sfarsitul sec. II i.e.n. Si in primajumatate a sec. I i.e.n. 252 o serie de piese au fost ornamentate prin $tantare. In sec. IV-III i.e.n. numeroase vase de argint au fost decorate prin acest procedeu. ~tanta din atelierul de la Radovanu, ca si cea din asezarea de la Catelu Nou, au servit la realizarea un or astfel de ornamente. Probabil ele nu au mai fast utilizate in sec. II Le.n. - I e.n. (perioada in care nu Cllnoastem nici un fel de artefacte de metal prezentand asemenea ornamente), dar au continuat sa faca parte din inventarele unor ateliere 253 . In perioada [inala a celei de a doua varste a fierului exista insa 0 serie de piese decorate cu ajutorul unor stante. Este vorba de marile bratari spiralice de argint Si de verigile avand aceeasi fonna dar de dimensillni mai mici. Nu se cunoaste deocamdata nici 0 stanta de acest fel. F. Medelet 254 . realizand mulaje dUp~l majoritatea "amprentelor" de stante aflate pe bratarile spiralice, a sesizat existenta mai multor tipuri de piese (fig. 27 -29). Ele au fost confectionate din bronz sau fieI', fiind destul de rezistente pentru ca 0 singura stanta sa fie f010sita la omamentarea ambelor capete ale unei bratari. Doar intr-un singur caz (bratara aflata in Muzeul National din Belgrad) au fost utilizate doua stante diferite pentru ornamentarea aceleiasi piese. Din punct de vedere tipologic, stantele cu ajutorul carora au fost realizate palmetele de pe bratarile spiralice au fost divizate in mai multe grupe si subgrupe. Grupa A - Ora$tie 255 cuprinde piesele ale caror palmete au contur cordifonn, fiind decorate cu motive in relief stantate si cu motive incizate realizate ulterior. In cadrul acestei grupe au fost sesizate unnatoarele variante: Al - nervura mediana a palmetei este perlata. Bratari de acest fel au fost descoperite in tezaurul de la Oradea 1256 si la Valisoara Uud. MureS)257. A2 - prezinta doua nervuri mediane paralele. Singura piesa cunoscuta provine din tezaurul de la Hetiur (jud. Mures)258. A3 - cu nervura median a care imparte in doua campuri suprafata palmetei. Aceasta varianta este reprezentata de 0 bratara din tezaurul de la Rociu 259 , alta de la Balanesti 260 si de un exemplar dintr-o localitate necunoscuta din Transilvania (aflata in Muzeul National Maghiar)261. A4 - prezinta aceleasi caracteristici ca Si varianta precedenta dar palmetele sunt de dimensiuni mai mario In aceasta varianta au fost incluse piesele de la Darlos 262 , DupuS263. Peteni 264 si Orastie 265 . In grupa A poate fi inclusa si bratara descoperitA recent la Izvoru Frumos Uud. Mehedinti)266. Ea apartine variantei A3 sau A4. Grupa B - Ghelinta 267 este reprezentata de bnltarile cu palmete realizate exclusiv prin stantare. Bl - cuprinde bratarile din tezaurele de la Coldau 268 , Ghelinta 269 si dintr-o localitate necunoscuta din Transilvania (se gaseste in Muzeul National Maghiar)270. B2 - varianta aceasta este reprezentata de piese avand palmete asemanatoare dar de dimensiuni diferite. Se cunosc doua exemplare provenind din localitati necunoscute din Transilvar.ia (Muzeul Cluj)271 si Romania (Muzeul National Belgrad)272 B3 - cuprinde cele doua palmete de marimi diferite care ornamenteaza 0 bratara aflata in Muzeul National Belgrad 273 . B4 - varianta reprezentata de 0 bratara din tezaurul de la Rociu 274 . B5 - bratara din tezaurul de la Senereus 275 care are similitudini cu varianta Al prin perlarea nervurii mediane. Bratara de la Malak Porovec (Bulgaria) apartine probabil grupei B276. Grupa C - Coada Malului 277 consta in bratari cu palmete ornamentate prin incizii executate manual, stanta avand rolul de a delimita conturul ovoidal sau triunghiular al campului palmetei. Cl - cuprinde bratarile din tezaurele de la Coada Malului 278 , Peteni 279 (alt exemplar decat cel apaninand variantei A4) Si dintr-o localitate necunoscuta din Transilvania (Muzeul National Maghiar)280. C2 - bratara dintr-o localitate necunoscuta (Muzeul National Belgrad)28J avand palmeta de dimensiuni mai mario F. Medelet a mai definit inca doua grupe (D Si E)282 dar acestea nu au fost ornamentate prin stant are si nu ma voi opri asupra lor. Decorul de pe verigile spiralice de mici dimensiuni a fost realizat cu stante asem{matoare. Din punct de vedere cronologic, artefactele in discutie au fost incadrate in grupele mijlocie Si tarzie ale tezaure10r de argint dacice 283 . Acest fapt asigura 0 datare pentru utilizarea stantelor din al doilea sfert/jumatatea sec. I i.e.n. pana la inceputul/prima jumatate a sec. I e.n. In sfarsit, pentru a incheia prezentarea diferitelor tip uri de stan~e utilizate in orfevreria dacica, este de amintit 0 bratara de bronz dintr-un mOlmant descoperit la Vrsac-At (Jugoslavia)284. Complexul respectiv a fost atribuit scordiscilor. Ritul de inmonnantare (incineratia) Si depunerea oaselor arse Si a inventarului funerar intrun vas-borcan dacic permite avansarea ipotezei ca monnantul apanine unui dacoget. Bratara amintita ar putea constitui un exemplar care imita spiralele de argint 285 . Capetele lalite ale piesei de la Vrsac-At sunt omamentate cu rozete realizate prin stantare (fig. 29/7). Datarea complexului: a doua jumatate a sec. II prima jumatate a sec. I Le.n. In ceea ce priveste modalitatea tehnica de utilizare a uneltelor in discutie, F. Medelet afinna ca stantarea la rece, fara a fi imposibila, este mai putin probabila. Reincalzirea argintului asigura 0 stantare mai usoara 286 si prelungea probabil durata de utilizare a stantelor. Filierele serveau la obtinerea unor flre de sanna din bronz sau argint. Acestea din urma au fost insa confectionate mai ales prin ciocanire. Stabilitatea fllierelor in 74 75 timpul utilizarii era asigurata prill flxarea in lemn a capatului mai ingust. Orificiile au de obicei 0 forma conica. 1. Glodariu si E. Iaroslavschi au atras atentia asupra calirii diferentiate a pieselor in discutie (partea activa cunoscand 0 calire m,li puternica), ceea ce constituie 0 performanta remarcabila a mesterilor faurari 287 . In functie de caracteristicile morfologice, filierele au fast imp~.rtite in doua tip uri: tipul I - filiere simple, avand grosimea egala pe toata suprafat-a corpului (fig. 24/6): tipul II - filiere cu corpul prevazut cu 0 santuire longitudinala in care s··au practicat orificiile (fig. 26/7-8). Singurul exemplar apartinand tipullli I a fost descoperit la Gradistea de MlInte 288 , in timp ce filiere de tipul II provin din celatea dacica de la Costesti 289 Si de la Gradistea de Munte (doua exemplare. dintre care unul descoperit in atelierul din punctul "Caprareata")290. Fonna acestor filiere nu s-a modificat in secolele urmatoare, dupa cum 0 dovedeste exempJarl.l1 de la Bandul de Campie (jud. Mures)291. Datarea exemplarelor dacice: sec. I i.e.n. - I e.n. Filierele au fast utilizate Si in aIte zone europene. fiind confeclionaL' dup aceleasi principii. S-a presupus ca piesele dacice au fost mspir:lte de cele dinllifclj· 1I1 grecesc Si celtic 292 . Analogii apropiate pentru filiereJe din Dacia au fast descoperite la Stare Hradisko Si Sanzeno29~. IV.3.6. Alte instrumente ~i materiale Printre instrumentele si materialele folosite in atelierele de prelucr"re a bronzului Si a metalelor pretioase s-au numarat Si 0 serie de obiecte pensabile in timp. Marirea diametrelor pieselor inelare era efectuata probabil ell ajuloml unor obiecte tronconice din lemn lustruit, similare eelor folosite Si de unii bijutieri din zilele noastre. Podoabele tubulare erau realizate prin utilizarea unor "miezuri" din lut, rasini, ceara sau smoala 294 . 0 bratara realizata din tabla de argint deseoperita in eetatea daeica de la Banita (aflata in Muzeul din Deva) mai pastreaza inca in interior parti ale unui "miez" de ra~ina sau smoala295 . Este de amintit Si deseoperirea unei bueati de smoala intr-un complex din asezarea de la Ocnita 296 , databil in sec. I e.n. Aceste "miezuri" asigurau integritatea in timp a podoabelor tubulare sau executate din foi de metal. In legatura eu omamentarea centurilor de tabla de la inceputul Hallstatt-ului, M. Rusu presupunea aplicarea pe plaea de bronz a unui strat subtire de ceara pe care se inciza deeorul dorit dupa care acesta era realizat cu un dorn prin ciocanire 297 . Nu ar fi exclus ea acest proeedeu sa fi fost aplicat Si in cazul unor artefacte dacice. La omamentarea unor piese din Dacia prezentand decor au repousse au fost utilizate probabil si "matrite" de lemn avand motivele realizate in relief298. Aeeste "matrite" erau eonstituite probabil din suporturi din lemn de esenta moale (tei) 76 avand curbura realizata prin cioplire. Detaliile prin baterea pe aceste "matrite" se obtineau cu punctatorul. De asemenea, reamintesc faptul ca aurirea pieselor de argint se realiza prin amal!!amare. amestecul de aur Si mercur fiind intins pe al1efactele respective cu ajuto~1 unor pensule 299 NOTE I. 1. Ramin. La technique miniere et Illt~taIIllrgiqlle des Anciens. Collections Latomus. 153. Bruxelles. 1<)77. p. 179. 2. Ibidem; 1. Marechal. in DiclioIln:,ire arciJeoiogiqllc des tecillliques, II, Paris. 1964, s. v. metallurgie. p. 688. 3. J. Ramin. op. cit .. p. I SO-l Ill. 4. M. RUSll. Mctiliu:gi;l bronzului di;; TriiJ',ih;;ni:i 1:1 iJ]cepumi Halls/all-ului. tez21 de doctorat. la5i. 1972. IllSS .. p. 29-.3.+. 5. Vezi supra. cap. 111.1 .. nota 12. 6. 1. H. Cri$an. ZiriclaF;l. Arad. 1978. p. 86. A lltorii analizei aratau C,l: " ... procentul de 5 % (Sn - n.n.) nimas nu trehuie interpretat ca un aliaj de 90% cupru $i 5% staniu, ci doar 0 cantitate accidentahl rilll1asa dintr-o cantitate iniliala mai mare de staniu. Prezenla unei cantitati mai ridicate de Zn ... po ate fi atribuiUl prezen\ei acestuia in minereul originar din care s-a extras cuprul..." 7. E. Stoicovici, l. Winkler. in ActalliIN. VIII. 1971. p. 477 -4 79. 8. V. SarOu. in lstros. Vi. 1992. p. 382. 9. C. Daicoviciu si colab .. in SCIV. VI. 1955. 1-2. p. 209. 10. V. Sarbu. op. cit.. p. 38. pI. V/6. VIlI!3. 11. $1. Ferenczi. in H. Daicoviciu, $1. Ferenczi. r. Glodariu. CetfJti Si asezari dacice in sudvestui TnUlsiivaniei. I. Bucure~li. 1989, p. 48-49. 12. J. Man~chal, op. cit., p. 669-670 (nota 2). 13. M. Perno!. In La vaisselle tardo-repllblicaine en broIlze. Dijon. 1991. p. 133. 14. M. Pernot, 1. Dubos. loP. Guillaumet. in Techniques ,Ultiques clu bronze. Faire un vase - {aire un casque - !:tire llne fibule, Dijon. 1988. p. 67 -70. 15. M. Konrad. in Germania. 72.1994.1. p. 221-223. 16. 1. MaH~chal. op. cit .. p. 670 (nota 2); M. Konrad. op. cit., p. 222-223, n. 16. 17. K. GUnther, Siedlllng unci \V erkstiitten von Feinschmieden der iilteren R omischen Kaiserzeit bei \Varbllrg-Dasebllrg. M iinster. 1990. passim. 18. C. Daicoviciu si colab .. op. cit.. p. 207 -211; L Glodariu, in Actes dll ITe Congres lnl. de Thracoiogie. II. Bucuresti. 19S0. p. 8'+-85. 19. Inedit. Inf. M. Barbu. 20. C. Daicoviciu si colab .. op. cit., p. 209 (nota 9). 21. V. Leahu. in CAB, II. 1965. p. 58. fig. 36 - bordeiul8. 22. A. Rustoiu. in Ephemeris Napocensis, II. 1992. p. 50. nI. 8, fig. 1/7. 23. r. H. Crisan, op. cil.. p. 85. pI. 116/1-5.117/1-6 (nota 6). 77 T ,I Ji t, I" 24. Idem, in ActaMN. VI, 1969, p. 99-100, fig. 4/l. 25. D. ~erbanescu, in S. Morintz, D. ~erbanescu, in Thraco-Dacica, VI, 1985, p. 22, fig. 3/3. 26. V. Capitanu, in Carpica, XX, 1989, p. 104; V. Kotigorosko, in Thraco-Dacica, XII, 1991. p. 127, fig. 6/32. 27. Mentionez Iingourile descoperite in atelierele de la Gradi~tea de Munte ~i Catelu Nou, precum ~i pe cele provenind din asezarile de la Brad, Pope~ti ~i Racatau: C. Daicoviciu ~i coiab., op. cit., p. 209 (nota 9); V. Leahu, op. cit., p. 58 (nota 21); S. CociS, in Sargetia, XVI-XVII, 1982-1983, p. 139-14l. 28. r. H. Crisan, Ziridava, Arad, 1978, pI. 117/7; W. M. Werner, in SCIYA, 35,1984,4, p. 357; idem, EiseIlzeitliche TreIlseIl an der uIltereIl ulld mittierell DOIlau, PBF, XVI/4, Miinchen, 1988, p. 50, nr. 179. 29. F. Medelet, in ActaMN, 32/1, 1995, p. 96, fig. 2/3. 30. A. Rustoiu, op. cit., p. 49-51 (nota 22). 31. I. H. Cri~an. in ActaMN, VI, 1969, p. 95, pI. II/4, III/7-8; idem, in Ziridava, Arad, 1978. p. 85, pI. 116/6-7. 32. C. Daicovieiu. Celatea dacica de la Piatra Ro~ie, Bucure~ti, 1954. p. 70. 81, pI. XIV /6-7. 33. V. Moga, in ActaMN. XVI, 1979, p. 516-517, pl. III (dreapta - jos). 34. N. Lupu, Tili~ca. A~ezarile arheologice de pe CataIlas, Bucure~ti, 1989, p. 41, pI. 15/18. 35. I. Mielea, R. Florescu, Geto-dacii, Bucuresti, 1980, p. 47, nr. 214. 36. D. Berciu $i colab., in Thraco-Dacica, IV, 1983, p. 111, fig. 2/5. 37. M. Turcu, Geto-dacii dill Ciimpia MUIlteIliei, Bucuresti, 1979, p. 98, 202, pI. VII/l. 38. AI. Vulpe, M. Gheorghita. in Cercetiiri arheologice, IV, 1981, p. 59, pI. 1/4. 39. K. Darnay, in A rchErt, XXVI, 1906, p. 420; l.-P. Guillaumet, Les fibules de Bibracte. TechIlique et typologie. Dijon, 1984, pI. 54. 40. E. Hudeczek, in Griechische ulld romische Statuettell ulld GrossbroIlzeIl, Akten der 9. Internationalen Tagung tiber antike Bronzen, Wien, 1986, p. 341-345. care prezinta numeroase tip are ~i "modele" din bronz Si mai ales plumb. "Tiparul" de la Magdalensberg, considerat de l.-P. Guillaumet, op. Gil., pI. 57/1 ca fiind utilizat pentm confectionarea "modelelor" din ceara pierduta, a fost folosit mai degraba in aplicarea metodei din N apoca romana. 4l. Sapaturi S. Cocis 1993. Materiale inedite, tn curs de prelucrare ~i publicare. 0 prezentare sumara la S. Cocis. in ActaMN, 32/L 1995, p. 384, 387 Si idem. in Ephemeris Napocellsis, V, 1995, p. 93-10l. 42. I. Glodariu, in ActaMN, V, 1968, p. 415. 43. N. Chidiosan, Iv. Ordentlich, in Crisia, III, 1973, p. 97-98. 44. Idem, op. cit., p. 97-107. 45. r. Glodariu, op. cit., p. 409-418. 46. K. Horedt, C. Seraphin. Die priihistorische Allsiediung auf dem "\Vietenben!. bei Sighisoara-Schiissburg, Bonn, 1971. p. 81, fig. 64/16. Un exemplar inedit in Muzeul din Sighisoara. 47.1. Glodariu. V. Moga, Cetatea dacica de la Capiilna, Bucuresti, 1989, p. Ill, fig. 96/4. 48. K. Horedt, in Dacia, N.S .. XII, 1973, p. 151. 49. D. Bereiu, Buridava dacica, Bucuresti, 1981, p. 126, pI. 107/10. 50. ~. Sanie, P. ~adurschi, in Cercetari istorice, s.n., VIr. 1976, p. 83-90, fig. 3. 51. F. Medelet, Au sujet d 'ulle grande spirale dacique en argent du Musee National de Belgrade, Caietele Banatica. Re~ita, 1993, p. 14. 52. D. Popescu. in Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 52, fig. 9/2, 10/3; idem, in Inventaria Archaeologica. fasc. 5. Bucure~ti, 1968, R19b. 53. Idem, in Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 38, fig. 1/5,3/1,3; idem, in Inventaria Archaeologica. fase. 5. Bucure~ti, 1968, R22c/5, R22d/9-Il. 54. N. Fettich, in Acta Arch. Acad. Scient. Hung .. III. 1953, pI. XXXVII/I-la. La aceasta se mai adauga un torques realizat probabil in aceeasi tehnica: idem, op. cit.. pI. XXXIII/l-la. 55. Este yorba de tezaurele de la Poiana-Gorj, Dersca, Bare, Tekija, $.a. In legatura cu posibilitatea definirii unui al patmiea orizont de tezaure dacice databil la sfar~itul se. I e.n. si inceputul veacului urmator, vezi F. Medelet, op. cit., p. 15. I. Popovic, in Antique Silver from Serbia. Beograd, 1994, p. 92, introduce termenul de "tezaure balcano-dunarene" pentru a defini acela~i orizont. 56. I. Glodariu, op. cit .. p. 415 (nota 42). 57. E. Chirila, K. Chidiosan, in ActaMN. II, 1965, p. 117; E. Chirila, G. Mihaescu, Tezaurul monetar de la Caprioru. Contributii la studiul cronologiei Si circulatiei tetradrahmelor Macedoniei Prima Si Insulei Thasos, Targoviste, 1969, p. 39; E. Chirila, V. Lucacel, Ein dakischer Miinzhort aus Nordwestsiebenbiirgen, Zalau, 1970, p. 8-9; idem, in ActaMP. I, 1977, p. 65: E. Chirila, M. Barbu, in Ziridava, X, 1978, p. 64-65; idem, in Ziridava, XII, 1980, p. 98: idem, in Ziridava, XII, 1980, p. 129; E. Chirila, E. Chifor, in ActaMP, III. 1979, p. 68-71: E. Chirila. AI. V. Matei, in ActaMP, X, 1986, p. 99; $,a. 58. C. Preda, Monedele geto-dacilor, Bucure~ti, 1973, p. 368. 59. E. Stoicovici, F. Stoicovici, in ActaMN, IX, 1972, p. 375-382; idem, in ActaMN, X. 1973, p. 541-543. 60. N. Chidio~an, Iv. Ordentlich, op. cit., p. 97-98 (nota 43). 61. E. Chirila, I. Chifor, op. cit., p. 68-69 (nota 57). 62. E. Stoicovici, in ActaMN, XII, 1975, p. 93-94. Tehnica de realizare a unor podoabe cu miez de cupm si inveli~ de argint de buna calitate a fost aplicata ~i in alte zone europene. Ea este documentata, spre exemplu, in Moesia pe parcursul sec. I-II e.n.: L. RusevaSlokovska, Roman Jewellery, Sofia, 1991, p. 131, cat. 70-71 63. E. Chirila, M. Barbu, in Ziridava, X, 1978, p. 64-65; idem, in ActaMP, III, 1979, p. 83-85. 64. I. Glodariu, Relatii comerciale ale Daciei cu lumea elenistica Si romana, Cluj, 1974, p. 97; V. Mihailescu-Barliba, Dacia rasariteana in sec. VI - I i.e.n. Economie Si moneda, Iasi, 1990, p. 93; F. Medelet, op. cit., p. 8 (nota 51). 65. N. Lupu; op. cit., p. 80-84 (nota 34). 66. I. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu, in Ephemeris Napocensis, II. 1992, p. 57-68. 67. Idem, op. cit., p. 63; F. Medelet, op. cit., p. 24, nr. 3. 68. E. Stoicovici. I. Winkler, in ActaMN, VIII, 1971. p. 448-449. 69. R. Vulpe ~i colab., in SCIY, I, 1950, p. 48, 50; I. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu, op. cit., p. 63; F. Medelet, op. cit., p. 24, nr. 7. 70. F. Medelet, op. cit., p. 24, nr. 1. 71. N. Lupu, op. cit., p. 54, 100-102 (nota 34). 72. I. Glodariu. E. Iaroslavschi, A. Rusu, op. cit., p. 57-68 (nota 66). 78 79 73. F. Medelet, op. cit., p. 8 (nota 51). 74.1. Glodariu, V. Moga, in Ephemeris Napocensis, IV, 1994, p. 33-48. 75. S. Coci~, in Sargetia, XVI-XVII, 1982-1983, p. 142. 76. Ibidem. 77. V. Sarbu, in [stros, VI, 1992, p. 41-42. 78. Vezi supra, cap. IV. 1.1. 79. V. Leahu, in CAB. II, 1965. p. 58. 80. C. Daicoviciu ~i colab .. in SC[V, VI. 1955,1-2, p. 207-211; 1. Glodariu, E. Iaroslavschi. Civilizaria fierului la daci. Cluj-Napoca, 1979, p. 21-22, 38-39; I. Ferenczi. in Sargetia. XIV. 1979. p. 98; H. Daicovieiu. 1. Glodariu, in H. Daicoviciu, ~t. Ferenczi. I. Glodariu. Cetati $i asezari dacice in sud-vestul Transilvaniei, 1, Bucuresti, 1989, p. 154, 194; S. Co cis. op. cit .. p. 140 (nota 75). 81. Vezi supra, nota 72. 82. V. Siirbu, op. cit., p. 37-40, 372-383. (nota 77); idem, Dava getica de la Gradistea, judo Braila. I, Braila. 1996. p. 41-42. 83.1. H. Crisan, in ActaMN, VI, 1969. p. 93-106; idem, Ziridava, Arad, 1978. p. 84-97. 84. Potrivit parerii lui F. Medelet (comunicare prezentata la simpozionul dedicat memoriei lui H. Daicoviciu, Cluj-Napoca, octombrie, 1994), este posibil ca a$ezarea de la Pecica sa fi avut inca un nivel dacic, suprapus ultimului nivel surprins eu oeazia sapaturilor. Aeest nivel ipotetie a putut fi distrus de neeropola medievala ~i luerarile agrieole, ne mai fiind identifieat. In aceasta situatie nivelul eu atelierul ar putea fi datat la sfiirsitul sec. I Le.n. Si in prima jumatate a sec. I e.n. 85. G. Trohani, D. ~erbaneseu, in Muzeul National, II, 1975, p. 281; D. ~erbaneseu, in S. Morintz, D. ~erbanescu, in Thraco-Dacica, VI, 1985, p. 22. 86. M. Barbu. P. Hurezan, in Ziridava, XIV, 1982, p. 51-52; informatii M. Barbu. 87. Gh. Calotoiu. in Symposia Thracologiea, 6, 1988, p. 81; Gh. Calotoiu, I. Moeioi. V. Marinoiu, Marturii arheologice in Gorj, Tg. Jiu, 1987, p. 67 -68. 88. N. Chidio~an, in Crisia, VII. 1977, p. 27-43. 89. V. Kotigorosko, Tinuturile Tisei superioare in veacurile III i.e.n. - IV e.n .. Bibliotheca Thracologiea. XL Bueuresti. 1995, p. 78-79, fig. 39-42. 90. S. Sanie, in SCIVA. 40, 1989. 1. p. 91-95; idem, in Arheologia Moldovei, XII, 1988, p. 101-102. 91. O. Floca, in M. Maerea, O. Floca, N. Lupu, 1. Berciu, Cetati dacice din sudul Transilvaniei, Bueuresti, 1966, p. 33, fig. 13; A. Rustoiu, in Ephemeris Napocensis, II. 1992, p. 49-56. 92. I. Glodariu, V. Moga, Cetatea dacica de la Capalna, Bueuresti, 1989, p .. 98-99, 103. 108. 115. 93. S. CociS, op. cit., p. 140 (nota 75); 1. Glodariu, E. Iaroslavsehi, op. cit.. p. 98, 101-102. L Glodariu. in ActaMN. XXI, 1984. p. 65, nr. 5/0; A. Rustoiu. in ActaMN. 26-30. 19891993. Ill. p. 251-252; G. Florea, in Ephemeris Napocensis, II. 1992. p. 39-41. 94. V. Moga. in ActaMN. XVI, 1979, p. 516-517 Si informatii V. Moga. 95. C. Daicoviciu. Cetatea dacica de la Piatra ROsie. Bueuresti. 1954, p. 70, 81. 96. R. Vulpe si colab., in SCIV. 1,1950, p. 48-50; idem, in SCIV, II, 1951. 1. p. 203; idem. in SCIV. Ill, 1952. p. 198; idem, in Dacia. N.S., I, 1957, p. 148-149. 97. Informatii S. Teodor. 98. R. Vulpe ~i colab., in SC[V. VI, 1955, 1-2, p. 247, 256; M. Turcu, Geto-dacii din Ciimpia Munteniei, Bucuresti, 1979, p. 98, 202, pI. VII/I; AI. Vulpe, M. Gheorghita, in Cercetari Arheologice. IV, 1981. p. 59, pI. 1/4. 99. N. Lupu. op. cit., p. 41. 52-54. 72-73 (nota 34). 100. S. CociS. op. cit., p. 139 (nota 75). 101. Cronica cercetarilor arheologice. Campania 1993. Satu Mare, mai 1994, p. 8, nr. 15 Si info P. Damian. Este vorba de 0 constructie in care au fost descoperite 6 creuzete. Datare: sec. II-I Le.n. 102. Gh. Constantinescu. in StComFocsani, I. 1978, p. 21. fig. 5; S. CociS. op. cit., p. 140. 103. S. Sanie,~. Sanie. in Cercetari istorice. IV. 1973. p. 90, fig. 8/10. 104. S. CociS. loc.cit. lOS. D. Berciu. Buridava dacica, Bucuresti. 1981. p. 30. 40. 60; D. Berciu Si eolab., in Thraco-Dacica. IV. 1983. p. Ill. 106. S. CociS. op. cit .. p. 141. 107. V. Capitanu, in Cilpica, XX, 1989, p. 104. 108. K. Horedt. C. Seraphin, Die praiJislOrisciJe Ansiedlung auf dem Wietenberg bei Sighisoara - Schassburg. Bonn, 1971. p. 47, 78, fig. 13/18-19,61/10-11. 109. C. Preda, Geto-dacii din bazillul Oltului inferior. Dava de la SpraneeIlata, Bucure~ti. 1986. p. 61, 97. 110. Inedite. Inf. H. Pop. In cetatea dacica de la ~imleu Silvaniei a fost descoperit recent Si un atelier monetar. EI se afla in curs de cercetare. Din inventar fac parte 0 moneda republicana romana rebutata (realizata prin turn are !) Si ciiteva fragmente de creuzete. Cercetarea integral a a atelierului ~i publicarea lui va aduce precizari esentiale in problema atelierelor de orfevrerie din Dacia preromana. 0 prezentare preliminara a atelierului la H. Pop. I. Bejinariu, Expozitia "Traci si daci la $imleu Silvaniei': Zalau. 1995, p. 6, 15, pI. 16. 111. L. Marghitan, Tezaure de argint dacice. Catalog, Bucuresti, 1976, p. 17-18. 112. Inf. M. Guma. 113. M. Rusu, O. Bandula, MormaIltul unei capetenii ce1tice de 1a Ciumesti, Baia Mare. 1970, p. 11-12, fig. 3. 114. V. Ursachi, Zargidava, p. 122-123. 115. Idem, in MemAnt, XII-XIV. 1980-1982 (1986), p. 114. 116. V. Siirbu. Credinte si praclici funerare, religioase si magice in 1umea geto-dacilor, Galati, 1993. p. 31-36. 117. A. Rustoiu, AI. Com~a. C. Lisovschi-Chele~anu, in Ephemeris Napocensis, III, 1993. p. 85, fig. 7/2. 118. V. Siirbu, in Istros, IV. 1985, p. 90-92, fig. 3. 119. I. Miclea. R. Florescu. Geto-dacii. Bucuresti. 1980, p. 47, nr. 213-214; F. Martu, in Studii si artie ole de istorie. V. 1963. p. 21. 120. D. V. Rosetti, in SC[V. XI, 1960,2, p. 392-394, fig. 3/3. 121. I. Glodariu, in Acles du lIe Congr. lIlt. de Thracologie, II, Bucure~ti, 1980, p. 89, fig. 5/4. 122. F. Costea, in Cumidava, IV, 1970, p. 22, fig. 25/13-14. 123. Idem, in AclaMN, XXIV-XXV, 1987-1988, p. 107-109. 80 81 124. S. Coci~, op. cit.. p. 142 (nota 75); V. Sarbu, op. cit.. p. 42 (nota 118); A. Rustoiu, in Ephemeris Npocensis. II, 1992, p. 54. 125. S. Cocis. loc. cit.: V. Sarbu. loc. cit.: P.Alexandrescu, in Dacia. N.S .. XXVII. 1983. p. 51. n. 25; M. Babe~. in SCIYA. 44,1993,2. p. 131; F. Medelel. in Acta MN. 32.1995. l. p. 97: $.a. 126. Vezi supra. cap. IV.1.3. 127. N. Fettich, in Acta Arch. Acad. Scient. Hung., III. 1953. p. 128-132. pL XVI. De altfel. falerele din tezaurul de la Surcea prezinta si urme de reparatii. 128. C. Preda, in SCIY, VIII. 1957. 1-4, p. 113-124. 129. Vezi supra, cap. IV.1.3. 130. 1. H. Crisan. Materiale dacice din necropola Si asezarea de la Ciumesti Si problema raporturi/or dintre daci si celti in Transilvania. Baia Mare. 1966. passim; VL Zirra, in The Celts in Central Europe. Szekesfehervar, 1975. p. 47-64; 1. Nemeti, in Symposia Thracologica. 8, 1990. p. 50-56. 131. C. Preda. Monedelegeto-dacilor. Bucure~ti, 1973. p. 77. 81. 132. Vezi supra. not:1 90. 1.13. Vezi supra. nota 83. 134. V. Leahu. op. cil., p. 61. fig. 38/6 (nota 79); M. Turcu, op. cit., p. 103, pl. XXXVII2 (nota 98). M. Babes. in SCIYA. 30, 1979.4, p. 646 nu este de acord cu aceasta interpretare. iar 1. H. Crisan, Spiritllaiitatea geto-daci10r. Repere istorice, Bucuresti, 1986, p. 220 afirnla ca "ne gasim. foarte probabil. in fata unei $tampile, un produs autohton ~i nu de import': Problema functionalitatii piesei de la Cafelu Nou s-a aflat ~i in atentia lui I'\. Conovici, in SCIYA. 32, 1981, 4, p. 574-576, cu ocazia publicarii unui fragment ceramic cu decor in relief (Ibidem. fig. 3a-b). Bolul respectiv este ornamentat prin imprimarea in pasta moale a vasuJui, inainte de ardere, a unei monede thasiene ~i a unei ~tante reprezentand 0 figura feminina. Personajul se apropie din punct de vedere iconografic de imaginea de pe $tanta de la Catelu Nou. Ornamentarea vaselor ceramice cu ajutorul unor artefacte (monede, piese de podoaba) sau cu ~tante de bijutieri - desi, mai rani - nu este singulara. Astfel, la Popesti $i Snagov au fost descoperite boluri omamentate cu monede dacice (N. Conovoci. op. cit., p. 575). iar la Seuthopolis vase avand imprimate conturul unor fibule tracice Si inele de tampla de tip "omega" (F. Medelet, in StComCaransebes, II, 1977. p. 295). De asemenea. stante utilizate la omamentarea bratarilor dacice de argint au fost irnprimate pe vase descoperitc la Cozia (jud. Hunedoara) si Popesti. Faptul a fost interpretat ca "element ornamental': "semn de mester': "simbol apotropaic sau magic" (F. Medelet. loc. cit.; idem, in In memoriam C. Daicoviciu. Cluj, 1974. p. 236; idem, Au sujel d 'une grande spira/e .... p. 13 - cu hibliografia). Nu este cazul aici de a intra in amimunte in aceasta problema. Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca stanta de la Calelu Nou nu constituie 0 unealta de olar. Ea a apaninut unui me~ter orfevrier ~i a putut fi. eventual, reutilizata in alte scopuri. De altfel. stanla de la Radovanu a fost descoperita in mod evident intr-un atelier de orfevrerit, fapt care nu necesita alte comentarii. 135. D. ~erbanescu. lac. cit (nota 85). 136. l. Stanga. in Symposia 7hraco10gica, 9, 1992, p. 151-154, fig. 1; M. Babe~, op. cit., p. 125-134. fig. 1,3/1 (nota 125). 137. Descoperiri ined,ite aflate in Muzeul din Vraca. Inf. N. Torbov. 82 i L, 138. M. Tonkova, in Helis. III. Culture and Religion in Northeastern Thrace, Sofia. 1994, p. 175. 181. f i g . ! . . . . 139. Der thrakische Si/berschatz aus Rogozen, Bu1ganen, Bonn - Mamz - Frelburg Munchen - Hamburg, 1988-1989. cat. 42,101-103. 140. Ibidem, cat. 99-100. 141. M. Tonkova, op. cit., p. 181. 142. P. Alexandrescu, op. cit., p. 47, fig. 1 (nota 125); M.Babes, op. cit., p. 131, fig. 6 (nota 125). 143. Piese inedite. Inf. S. Teodor. 144. Cassius Dio. LXVII, 7, 1. 4. 145. Cassius Dio. LXVIII. 9. 1. 5-6. . 146. 1. Glodariu. Relarii comerciaie ale Daciei eu 1umea e1enislica si ramana, ClUJ, 1974. / . T p.126-132. \47. V. Capitanll. in Relations Thraco - IIlyro - HeIlemques, Actes du XIVe Symp. Nat. de Thracologie - Baile Herculane. sept. 1992, Bucuresti. 1994. p. 336-337. fig. 3. . 148. V. Ursachi. op. cit., p. 111 (nota 115). 149.1. Glodariu, Arhitectura dacilor - civila Si mi1ilara (sec. II i.e.n. - I e.n.), CluJ-Napoca. 1983, p. 123-124. In legatura cu aceasta problema I. Glodariu arata ca: " ... participarea spe.ali etilor ei tehnicienilor din cetatile grecesti pontice la lucrarile din M. Ora~tiei este in afara Cl ~ ~ I' I I oricarei indoieli Si se dateaza, foarte probabil, din vremea cand Burebista stapanea Itora u occidental al Pontului Euxin. Este de presupus, asadar, ca sub conducerea Si ill buna parte prm participarea efectiva la lucrari a grecilor .au f~s.t ri~ica~e ~iduri!e de p~ Cet~tuia de la Costesti si ale tumurilor de la Tilisca. Dupa dlspantla dill vlata a Bureb~st,a SI dez~em­ brarea stapanirii sale nu credem ca se mai poate vorbi de 0 particlpare maSlva a grecllor la lucrarile din M. Orastiei si din tinuturile intracarpatice': (op. cit., p. 124). 150. 1. Glodariu, E. Iaroslavschi. Civilizaria fieru1ui 1a daci. Cluj-N apoca. 1979, p. 96-97: 151. A. Bejan. in SCIVA, 34. 1983,4, p. 355-356; L. Margitan, Banatul in lumwa arheologiei, III. Timisoara, 1985, p. 105. 152. 1. Glodariu, E. Iaroslavschi, op. cit., p. 42-43. 153. Inedit. Inf. S. Cocis. 154. D. ~erbanescu, op. cit., p. 22, fig. 3/4 (nota 85). 155. 1. Glodariu, E. Iaroslavschi. op. cit., p. 57, fig. 22/3. 156. Idem. op. cit., p. 57. fig. 22/1-2; I. Berciu, AI. Popa, H. Daicoviciu. in Cellicum, XII. 1965, fig. 26/11-12. 157.1. Glodariu, in 1. Glodariu. V. Moga, op. cit., p. 102, fig. 87/11 (nota 92). 158. Recipientele utilizate pentru topirea Si tumarea cositoru.lui nu trebuie c?nfundate cu vasele ell maner din fier care au avut 0 functionalitate caSI1lca (a se ved.ea ~n acest sen.~ M. Feugere. in Germania. 64. 1986. 1. p. 173-179). Lingurile de tum at dill fIer au peretll A !Ul . ' mai grosi. 159. V. Leahu, op. cit., p. 58, fig. 37/8 (nota 79); M. Turcu, op. CIt., p. 101,195, fig. 13/3 (nota 98). 160. V. Mooa, in ActaMN, XVI. 1979. p. 516-517, pI. III. 161. Catalo;ul expoziriei "Civilizatia geto-dacilor din bazinu1 Siretu1ui': Galati - Bacau Roman - Tecuci - Braila, 1977. nr. 341-342. 83 162. P. Gherghe, Gh. Calotoiu, in Materiaie-PIoiesti (1983), Bucure~ti, 1992, p. 160, fig. 5ilO. 163. Lucrarea citata la nota 161. nr. 334. 164. CalaIogui expozitiei "CiviIizatia geto-daciior din bazinui SiretuIui': Buzau - Roman _ Chi~inau - Galati - Braila - Bacau - Tecuci - Focsani. 1992, nr. 318. 165. V. Crisan, ~t. Ferenczi, in ActaMN, 31/1, p. 386, pI. VIII/21; M. Valea. L. Marghitan, in Sargetia, VI, 1969. p. 513. 166. Gh. Constantinescu. in StComFoqani, I, 1978, p. 21. fig. 5 (Cfmdesti) Si V. Sirbu. Dava getica de Ia Gradistea, judo BriliIa, I. Braila. 1996, p. 36. pI. 123/17 (Gradi~tea). 167. D. van Endert, Die Bronzefunde aus dem Oppidum von Manching, Die Ausgrabungen in Manching, Bd. 13, Stuttgart, 1991. p. 59-60. 168. E. Michon, in Ch. Daremberg, E. Saglio. E. Pottier, Dictionnaire des Antiquites Grecques et Romaines. III, 2. 1904, S.V. Libra. p. 1222-1229. 169.1'\. Franken, in Bonner Jahrbucher. 193, 1993. p. 69-120. 170. M. TUTCU, op. cit.. p. 101.202. pI. VIII/la-c (nota 98). 171. D. Berciu. Burida\'a dacica. Bucuresti, 1981. pI. 95/8 (considerata "cheutoare de caseta"). 172. N. Franken. op. cit.. p. 100-102. 173. V. Sarbu. op. cit.. p. 38. pI. V /1. VIII/ 3 (nota 77). 174. 1. Glodariu. E. Iaroslavschi. op. cit.. p. 55 (nota 150). 175. Idem. op. cit.. p. 42-57 (unelte de faurarie). p. 96-103 (unelte de orfevrerie). 176. Idem, op. cit.. p. 44. 177. I. H. Crisan. in ActaMN. VI, 1969. p. 96. nr. 4. pI. III6, IV/7.9; idem. in Ziridava. Arad. 1978. p. 86. 178. I. Glodariu. E. laroslavschi. op. cit.. p. 44 (sunt mentionate exemplarele de la Pialra Neamt - Batca Doamnei. Craiva. Gradistea de Munte, Moigrad. Pecica. Tilisca). 179. N. Lupu. Tilisca. AsezariIe arheoiogice de pe Catanas. Bucuresti. 1989, p. 53, 72, pI. 18/2. 180. I. Glodariu, E. laroslavschi. op. cit.. p. 44; K. Darnay, in ArchErt, XXVI, 1906. p. 424. fig. 17; F. Moosleitner. E. Ubanek, in Germania, 69,1991,1, p. 70-71. 181. I. Glodariu, E. laroslavschi, op. cit., p. 99, fig. 54/23. 182. K Lupu, op. cit.. p. 53, 72. pI. 18/9. 183. A. Duvauchelle. Les outils en fer du Musee Romain d '.4. venches, Bulletin de J'Association pro Aventico. 32. 1990, p. 8, nr. 3. 184. Doua exemplare provin din sapaturi mai vechi: I. G1odariu. E. laroslavschi. op. cit., p. 99. fig. 54/19. 22. AI treilea exemplar a fost descoperit In 1990 cu prilejul sapaturilor de pe terasa a X-a (suprafata 2; inedit). C. Daicoviciu si colab .. in scrv. VI. 1955, 1-2, p. 209 mentioneaza descoperirea pe .. terasa cu atelierele metalurgice" de la Gradi$lea de MUllle a unei "nicovale de fier in forma unui piron". I. Glodariu. E. laroslavschi. op. cit.. p. 10 J presupun ca ar putea fi de acelasi tip. 185. D. V. Rosetti. in SCIV. XI. 1960,2. p. 392, fig. 3/3. 186. I. Glodariu. E. Iaroslavschi. op. cit.. p. 100; A. Duvauchelle. op. cit., p. 8. nr. (nota 183). 84 187. K. Damay, op. cit.. p. 424. fig. 18 (nota 180); I. G1odariu, E. Iaroslavschi, op. cit., p. 100. 188. I. Glodariu. E. Iaroslavschi.loc. cit 189. Idem. op. cit., p. 100, fig. 54/20-21. 190. Idem, op. cit., p. 100, fig. 54/18; I. Glodariu. in ActaMN. XII, 1975. p. Ill, nr. 25, fig. 10/2. idem. in Actes du Ile Congr. lnt. de Thracologie, II. Bucure~ti. 1980, p. 89. fig. 5/4. 191. I. Glodariu, E. Iaroslavschi, op. cit., p. 100; C. Daicoviciu. Cetatea dacica de Ia Piatra Rosie. Bucuresti. 1954, p. 78. pI. XII/I. 192. I. Glodariu. E. Iaroslavschi, loc.cit. 193.1. Glodariu. in I. Glodariu. V. Moga, op. cit., p. 98, fig. 80/2 (nota 92). 194. I. Glodariu, E. Iaroslavschi. op. cit., p. 100, fig. 54/9-14. 195. A. Rustoiu. in Ephemeris Napocensis. II. 1992. p. 50, nr. 10, fig. 2/5. 196. V. Sarbu, op. cit., p. 38. pI. V/7 (nota 118). 197. I. Glodariu. E. Iaroslavschi. op. cit., p. 100-101, fig. 54/15-17. 198. L. Marghitan, Tezaure de argint dacice. Catalog, Bucuresti. 1976, p. 17-18, fig. 2. 199. F. Medelet. in ActaMN, 32.1995, I. p. 95, fig. 1/3a-c Si inf. M. Guma. 200. Un exemplar mentionat de I. Glodariu. E. Iaroslavschi. op. cit., p. 101. In legatura cu piesele respective info I. Glodariu Si E. Iaroslavschi. 201. J. Todorovic, Praistorijska Karaburma, I, Beograd, 1972. p. 82, pI. XXXIV - Grob 113 202. F. Medelet. in ActaMN, 32/1, 1995. p. 95, fig. 1/1. 203.1. H. Crisan, in ActaMN. VI, 1969, p. 96, nr. 7; idem, Ziridava, Arad, 1978, p. 87; S. Teodor, in Dacia,KS .. XXIV. 1980, p. 137, nr. 29, 33, fig. 5/1-2. 204. I. Glodariu. E. Iaroslavschi, op. cit., p. 97 (nota 150). 205. Idem, op. cit.. p. 97-98. 206. I. Glodariu. in I. Glodariu, V. Moga, op. cit., p. 98-99, fig. 80/3 (nota 92). 207. I. Glodariu. E. Iaroslavschi, op. cit., p. 46, 98. 208. Idem, op. cit.. p. 98. 209. S. Sanie, in SCIVA. 40, 1989. 1, p. 93; idem, in Arheologia Moldovei. XII, 1988. p. 102. pl. XXIX/8. 210. V. Capitanu. in Carpica, XVII, 1985, p. 50, fig. 2/16 (considerat "ciocan - tesla"). 211. K. Horedt, C. Seraphin. op. cit., p. 84, fig. 67/16 (nota 108). 212. I. Glodariu, E. Iaroslavschi, op. cit., p. 98. 213. V. Dautova-Rusevljian, O. Brukner, Gomolava. The roman period, 3, Novi Sad, 1992. p. 142, pI. 30/158. 214. I. Glodariu, E. Iaroslavschi, op. cit., p. 98. 215. Idem, op. cit.. p. 98-99; N. Lupu, op. cit., p. 53, 72, pI. 20/8 (nota 179). 216. I. G1odariu. E. Iaroslavschi. op. cit.. p. 99; I. Glodariu. in I. Glodariu. V.Moga. op. cit.. p. 98. fig. 80/1 (nota 92). 217. I. Glodariu. E. Iaroslavschi. op. cit.. p. 99. 218. V. Capitanu. op. cit., p. 50, fig. 2/12.17 (nota 210); V. Ursachi, Zargidava, p. 122. pI. 5/9. 219. N. Lupu. op. cit.. p. 72. fig. 18/3 (nota 179). 220. I. G1odariu. E. Iaroslavschi. op. cit., p. 101. 85 221. K. Horedt. C. Seraphin, op. cit., p. 84, fig. 66/23 (nota 108). 222. D. Berciu, op. cit., p. 43, pI. 35/7 (nota 171). 223.1. Glodariu, E. Iaroslavschi. op. cit., p. 101; I. Glodariu, in I. Glodariu, V. Moga, op. cit.. p. 99, fig. 80/5. 224. V. Capitanu, op. cit.. p. 48, fig. 6/1 (considerata "foarfece de vie'). 225. I. Glodariu. E. Iaroslavschi, op. cit., p. 53 (nota 150). 226. Idem. op. cit.. p. 54. 227. Ibidem. 228. Ibidem. 229. Ibidem. 230. Ibidem. 231. Ibidem; N. Lupu. op. cit.. p.72. pI. 21/5 (nota 179). 232. V. Capitanu. op. cit., p. 50 (nota 210). 233. S. Sanie. in ArheoJogia Moldovei. XII, 1988, p. 102, pI. XXIX/I. 7. 234. I. Glodariu, in 1. Glodariu, V. Moga, op. cit.. p. 96, fig. 76/9. 77/8, 9. 235.1. Glodariu, E. Iaroslavschi, op. cit., p. 54. 236. Ibidem. 237. Ibidem. 238. Ibidem. 239. N. Lupu, op. cit.. p. 72-73, pI. 17/9 (nota 179). 240. V. Sarbu. op. cit., p. 39, pI. V/2. (nota 77). 241. I. Glodariu. E. Iaroslavschi, op. cit.. p. 54-55. 242. I. H. Crisan. in ActaMN, VI. 1969, pI. VI/4; idem, Ziridava, Arad. 1978, pI. 121/4, 10. 243. Idem. in ActaMN. VI. 1969. p. 96, nr. 6, pI. VI/1-3, 5-8, 10; idem, Ziridava, Arad. 1978, p. 86-87, pI. 121/1-3,5-8,16. 244. V. Sarbu. op. cit., p. 38, pI. V/5 (nota 77). 245. S. Sanie. in SCIVA, 40,1989, 1, p. 93-94, fig. 1/8; idem, in ArheoJogia Moldovei, XII. 1988. p. 102. 246. N. Lupu, op.cit, p. 73. pI. 19/12 - in legenda figurii se afirma ca este de fier. Prin forma si dimensiuni pare a fi insa exemplarul de bronz mentionat in textul lucrarii (nota 179). 247. Inedit. Informatii Si desen S. Teodor. 248. K. Horedt, C. Seraphin, op. cit., p. 78, fig. 61/12 (nota 108). 249. D. Bereiu, op. cit., pI. 102/5. 250. D. $erbanescu, op. cit .• p. 22 (nota 85). 251. M. Tonkova, op.cit. p. 182-183. fig. 29. 252. V. Sarbu. op. cit .. p. 38, pI. V/3 (nota 77). 253. Vezi supra. notele 134-135. 254. F. Medelel. in In memoriam C.Daicoviciu. Cluj. 1974. p. 229-241; idem. StComCaransebes. II, 1977, p. 277-297. 255. Idem. op. cit.. p. 291. 256. Idem, op. cit., p. 285-286, nr. 10. 257. Idem, op. cit., p. 287, nr. 17. 258. Idem. op. cit.. p. 285, nr. 9. 259. Idem, op. cit.. p. 287, nr. 15. 260. Idem. op. cit., p. 280-282, nr. 1. 261. Idem. op. cit.. p. 289, nr. 20. 262. Idem. op. cit., p. 282-284, nr. 6. 263. Idem. op. cit.. p. 285, nr. 7. 264. Idem. op. cit.. p. 286. nr. 12. 265. Idem. op. cit., p. 286, nr. 11. 266. M. Davidescu, in Symposia Thracologica, 6, 1988. p. 112. nr. L I. Stanga. in Symposia ThracoJogica. 9. 1992. p. 154. fig. 2 - sus. 267. F. Medelet. op. cit .. p. 291. 268. Idem, op. cit., p. 282, nr. 5. 269. Idem. op. cit.. p. 285, nr. 8. 270. Idem. op. cit .. p. 289. nL 21. 271. Idem, op. cit .. p. 287-289. nr. 18. 272. Idem. op. cit., p. 289-290, nr. 22. 273. Idem, op. cit .. p. 290. nr. 23. 274. Idem. op. cit.. p. 286-287. nr. 14. 275. Idem, op. cit.. p. 287. nr. 16. 276. Idem, Au sujet d 'une grande spirale ... , p. 27, nL 13 (cu bibliografia) 277. Idem. in StComCaransebes, II, 1977, p. 294. 278. Idem, op. cit., p. 282, nr. 4. 279. Idem. op. cit., p. 286, nL 13. 280. Idem, op. cit.. p. 289, nr. 19. 281. Idem, op. cit .• p. 290. nr. 24. F. Medelet a identificat recent locul de provenienta al bratarii. Este yorba de localitatea Velika Vrbica din zona Kraina. aflata la sud de Dunare: idem, Au sujet d 'une grande spirale ... , p. 5. 282. Idem. in StComCaransebes, II, 1977. p. 294. 283. K. Horedt. in Dacia. N.S .. XVII, 1973, p. 132, tabel I; F. Medelet, Au sujet d 'une grande spirale .... p. 15 arata, ca in tezaurul de la Oradea I nu se aflau fibule eu noduri asa cum credea K. Horedt. Ele au apartinut tezaurului Oradea II. Si deci includerea tezaurului Oradea I in grupa timpurie nu este justificata. 284. B. Jovanovic. in Starinar, XXIV-XXV, 1973-1974, p. 18-31. 285. F. Medelet, in Symposia Thracologica, 9, 1992, p. 226; idem. Au sujet d 'une grande spirale ... , p. 7. 286. Idem, op. cit., p. 13. 287.1. Glodariu. E. Iaroslavschi, op. cit.. p. 101-102 (nota 150). 288. Idem. op. cit.. p. 102. fig. 54/5. 289. Idem. op. cit.. p. 102. fig. 54/6. 290. Idem, op. cit., p. 102, fig. 54/7-8. 291. M. Rusu. O. Bandula, MormantuJ unei capetenii celtice de Ja Ciumesti, Baia Mare, 1970, p. 11-12, fig. 3; J. Henning, in SaalbJahrb, 46.1991. p. 80, nr. 3 (cu bibliografia mai veche). 86 87 292.1. G1odariu. E. Iaroslavschi. op. cit.. p. 102. 293. G. Jacobi. in Germania. 57. 1979, 1-2. p. 111-115, fig. 1/1-2. 4. 294. M. Gramatopol. Artele miniaturale in antichitate. Bucure~ti. 1991, p. 145. 295. O. Floca, in M. Macrea. O. Floca. N. Lupu, 1. Berciu, Cetati dacice din sudu1 Transilvaniei, Bucure~ti, 1966. p. 31. fig. 12. 296. D. Berciu, op. cit., p. 95. pI. 48/4. 297. M. Rusu, Metalurgia bronzullli din Transilvania 1a fncepllllli Hallstatt-ll111i, teza de doctoral. IaSi. 1972. mss., p. 47. 298. De remarcat ca placile de argint ornamentate din tezaurul de la Lupu nu au fost executate pe matrite: 1. Glodariu, V. Moga, in Ephemeris Napocensis. IV, 1994. p. 42. 299. M. Gramatopol. op. cit.. p. 150-151 (nota 294). V. PRODUSE DE BRONZ V.l. OBIECTE DE PODOABA ~I DE VESTIMENTATIE V.I.1. Colane Piesele care vor fi prezentate in cele ce urmeaza au fost denumite in antichitate torques, tennenul referindu-se la inceput doar la cele torsionate, dar generalizandu-se apoi si la cele netorsionate. In literatura de specialitate gennana sunt desemnate ca Haisringe, iar in cea romaneasca drept colane, cohere ori cohere rigide. Pentru a Ie deosebi de alte tipuri de podoabe purtate la gat (de exemplu lanturi), am preferat utilizarea denumirii de colane 1 Acesle piese au cunoscut 0 perioada de utilizare indelungata. In sec. I Le.n. I e.n., in Dacia, ele au fost execlltale in special din argint (fig. 31). In istoriografia secoluilli nostru au existat mai multe tentative de incadrare tipologica a exemplarelor de argint 2 . Din punct de vedere tehnologic ele au fost impaI1ite ultima data astfel 3 : Tiplll A: colane din bara simpla netorsionata, specifice sfarsitului sec. II Le.n. si primei jumatati a sec. I Le.n., unele exemplare pumnd fi utilizate Si mai mrziu. Tiplll B: colane obtinute din mai multe sanne sau bare rasucite, databile in sec. I Le.n. Tiplll C: colane realizate dintr-o singura bara torsionata. Acestea sunt cele mai numeroase si acopera practic intreaga perioada a sec. I Le.n. - I e.n. Tehnologia de fabricatie este similara celei utilizate la confectionarea bratarilor de argint de tip 6 (vezi infra): bara avea initial 0 sectiune patrata; inainte de torsionare, bara era incizata adanc pe mijlocul celor patru laturi cu ajutorul unei diHti; unna torsionarea barei care dobandea aspectul unei piese realizate din mai multe fire impletite4 . Aceasta precizare nu exclude existenta unor piese realizate din mai multe fire rasucite (incadrate in tipul anterior). Tipul D: colane din bara turnata Si martelata, datate la sfarsitul sec. I Le.n. Si pe parcursul sec. I e.n. Tip111 E: co lane avand corpul realizat din sarme infasurate pe 0 bara. Singurele exemplare descoperite provin de la $eica Mica. Tip111 F: colane avand corpul realizat sub forma unei benzi din tabla de argint, datate in sec. I Le.n. Si in prima jumatate a sec. I e.n. ~ Colanele din argint sunt frecvente in Transilvania Si la sud de Carpati. In Moldova ele apar sporadic, in zona respectiva tezaurele ftind rare. Este semnificativ in acest sens ca torquesul de la Tarpesti (jud. Neamt)5 isi gaseste analogii stilistice in exemplarele de la Sanger (jud. Mures)6 si in doua localitati necunoscute 89 de obste: cai buni, anne minunate. alfunuri ~i colane'~ Pasajul citat valoarea de obiect de prestigiu a colanelor pentru 0 zon~ invecinatA Daciei. tn ceea ce prive~te arta figurativa, reprezentarile trebuie interpretate de asemenea cu prudent~. Pe falera cu imagine feminin~ de la Galice l7 , pe cele dou~ flbule-falere de la B ucure~ti -Herastrau 18 ~i pe 0 faler~ de la J akimovo 19, personajele feminine par sa poarte la gat unul sau mai multe colane. Aceea~i impresie este sugerata si de imaginile de caIm-eti de pe falelde de la Galice 20 ~i Surcea21 . Aceste reprezentari pot constitui indicii ale existentei unor semnificatii sociale si rituale ale podoabelor in discutie. Daca ele au constituit un semn distinctiv al aristocratiei dacice Si al castei de preoti, atunci ne putem explica raritatea pieselor de bronz ~i marele numar al exemplarelor de argint. Este semnificativ ~i faptul ca acestea din urma au fost descoperite in special in tezaure, cele provenind din a~ezari ~i cetati flind reduse numeric. de altul, ci ~i din Transilvania 7. Colanul de la Tarpe~ti constituie - foarte probabil - un import din zona intra-carpatica. Exemplarele din bronz sunt extrem de putine, in comparatie cu piesele din argint. Din punct de vedere tipologic ele se pot incadra astfel: Tipul 1: colane realizate dintr-o bara simpla de bronz, circulara in sectiune (corespund tipului A din grupa artefactelor de argint). Secunoaste un singur exemplar provenind din asezarea de la Cuciulata (jud. Sibiu - fig. 32/1)8. Capetele se termina eu cate un earlig. Diametrul interior aJ piesei este de 9 cm. Poate fi datata, in funetie de context, la sfar~itul sec. I Le.n. ~i ineeputul veacului unnator. Este posibil ca exemplarul de la Medisorul Mare (jud. Harghita)9, datat in Latene-ul mijlociu (poate la sfiirsitul aeestei faze), sa apartina aceluia~i tip. Tipul 2: eolane realizate din mai mlllte sanne rasucite (corespunde tipului B din grupa colanelor de argint). Un fragment care a apartinut probabil unui astfel de colan a fost descoperit in :1:)ezarea de la Ra.catau (fig. 32/4)10. Ltmgimea pastrata este de 4.5 cm. TipuJ 3: colane realizate dintr-o bara de bronz torsionata (corespunde tipului C din grupa tezaurelor de argint). Spre deosebire de piesele din argint, colanele din bronz au fost realizate probabil prin turnare, de~i nici torsionarea nu poate fi exclusa total. Un colan fragmentar incadrabil in acest tip ~i avand capetele libere. a fost descoperit la Racatau (jud. Bacau - fig. 32/3)11. Mai multe exemplare (eel putin doua), avand eapetele libere sau tenninate in carlige de prindere (7), au fost gasite in asezarea de la Ocnita (jud. Viilcea - fig. 32/2)12. In sfar~it, 0 piesa avand capetele aplatizate ~i sistem de inchidere format dintr-un ciirlig si 0 veriga, provine din cetatea dacica de la Craiva (jud. Alba - fig. 32/5)13. Datarea intregului tip: sec. I Le.n. - I e.n. A~a cum am mai afirmat, colanele de bronz nu sunt numeroase. Aceasta situatie s-ar putea datora semnificatiei podoabelor respective. M. Rusu, referinduse Ia exemplarele preistorice, afinna ca ele reprezentau semne de distinctie sociala, fapt ce ar expJica pe de 0 parte tezaurizarea lor (cum este cazul depozitului hallstattian de la Coldau). iar pe de alta parte ar lamuri de ce numarul colanelor este re~ativ redus in comparatie cu alte piese de podoaba 14 . In lumea antica. obiectele in discutie au constituit la diferite populatii (ceHi, gennani, persi etc.) simboluri ale unui statut social deosebit, dupa CUll indica 0 serie de izvoare Jiterare Si unele reprezentari figurate. Totodata, asocierea colanelor Cll 0 serie de reprezenUui de divinita1i (mai ales in zonele locuite de celti) sugereaza ~i existenta unor semnificatii rituale 15 . In ceea ce priveste spatiul dacic, nu exista consemnari ale autoriJor antici cu privire la portu! acestor podoabe. Cu multi ani in unna 16 s-a atras atentia asupra unui pasaj din Tacitus (Gennania, XV, 2) in care se relateaza ca: "Ei (germanij) se bucura mai ales de darurile popoareJor vecine, care Ie trimit nu numai de unul sau tn afara de colanele din bara de argint sau bronz, in Dacia au fost utilizate ~i piese avand 0 fonna aparte. Este cazul asa-numitelor "co lane articulate': numite uneori - impropriu - co lane sau bratari cu "~amiera" 22. Aceste piese de bronz au fost executate prin tumare sub fonna unor bare masive de bronz avand unul din capete subtiat, iar celaIalt scobit in interior. Cele doua extremitati se asamblau prin imbucare, erau perforate transversal ~i un cui asigura inchiderea lor. Din punct de vedere morfologic ele sunt unitare ca aspect (fig. 34-36). Exista mici diferente in ceea ce prive~te fonna capatului subtiat. Acesta este de fonna conica, cilindrica sau a~chiat (subtiat pe lungime, astfel incat secti,unea este semicirculara). Majoritatea exemplarelor cunoscute provin din spatiul nord- si nord-vest balcanic (fig. 33). Pe teritoriul Romaniei au fost descoperite in asezarile de la Carlomane$1.i (jud. Buzau)23, Radovanu (jud. CaIarasi - fig. 34/2)24 ~i VHidiceasca (fig. 34/1)25. Spre vest ele se intalnesc in asezari si necropole scordisce, apoi in zonele central-europene (Moravia, Boemia, Austria, sudul Gennaniei), ajungand pan~ in Elvetia ~i Franta (vezi lista descoperirilor ~i harta de raspandire - fig. 33). Unii cercetatori 26 au incadrat aceste piese in randul br~t~rilor cu Steckverschluss, specifice Latene-ului timpuriu. Obiectele respective prezint~ ins~ o alt~ morfologie Si cunosc 0 r~spandire si 0 cronologie diferit~. D. Bo:tic a remarcat faptul c~ exemplarele "articulate" apartin Latene-ului tarziu ~i nu sunt mai timpurii, a~a cum s-a presupus initi,aI 27 . Cuno~tem astazi un numar mare de contexte arheologice care pennit 0 datare precis~ a pieselor in discutie. Astfel, colanul din 90 91 evidentiaz~ inc~ odat~ * mormantul de la Komarevo (Bulgaria)28 apartine celei de a doua jumfHati a sec. II ~i primei jumatati a sec. I Le.n., complexul respectiv fiind specific purtatorilor grupului Padea-Panaghiurski Kolonii. Mormantul de la Zemun-Gardos 29 , la fel ca cel de la Belgrad-Karabunna (M 16)30, se incadreaza in sec. I Le.n. Exemplarele din a~ezarile de la Carlomane~ti, Radovanu ~i Vladiceasca au fost descoperite in nivele arheologice sau locuinte datate la sfar~itul sec. II Le.n. ~i prima jumatate ori intregul secol I Le.n. 0 incadrare asemanatoare este sugerata de piesele gasite intr-o serie de oppida celtice: Hrtkovci-Gomolava 31 , Stradonitz32, Manching 33 . In sfar~it, datarile cele mai tarzii sunt oferite de ciiteva colane provenind din contexte romane din a doua jumatate a sec. I Le.n. ~i poate inceputul sec. I e.n. Este yorba de exemplarele de la Magdalensberg34, Besan~on35 ~i eventual Caceres el Viej 0 36. In concluzie, majoritatea "colanelor articulate" pot fi datate la sfar~itul sec. II i.e.n. Si pe parcursul sec. I Le.n. Exista insa ~i un grup res trans de piese mai timpurii. Acestea au fost descoperite exclusiv pe teritoriul actual al Bulgariei. Mentionez un exemplar descoperit in tumulullII de la Seuthopoli s37 ~i alte doua piese din asezarea respectiva 38 (databile in sec. IV ~i la incr~putul sec. III Le.n.), un colan dintr-un mormant tumular cu camera mortuara de la Kaloianov0 39 (datat pe baza inventarului funerar in sec. IV Le.n.) ~i altul gasit intr-un tumul similar de la Zellenikov040. Cronologia acestui grup timpuriu sugereaza faptul ca originea mtefactelor in discutie se afla in zona baicanica, de unde s-au propagat mai tiirziu spre vest. Pe de alta parte, ele ridica si unele probleme de functionalitate. M. Cicikova ~i apoi E. Kesyakova 41 au atras atentia asupra faptului ca in tumulul de la Seuthopolis ~i in cel de la Zellenikovo verigile au fost descoperite in apropierea scheletelor de cai ingropati odata cu defunctii. De aceea, cercetatoarele bulgare presupuneau - idee preluata ~i de M.. Domaradzki 42 - ca obiecteIe respective constituie piese de harnasament. Ipoteza mentionata pare a fi sustinuta Si de prezenta unor artefacte de acest gen in mOlminte mai tarzii (Komarevo, Zemun-Gardos, Belgrad-Karaburma) in care s-au gasit Si zabale. S-ar putea explica astfel perioada indelungata de utilizare (din sec. IV Le.n. pana in sec. I Le.n.). Trebuie subliniat si faptul ca unele podoabe sau piese de vestimentatie (centurile cu astragale, de exemplu) au fost folosite perioade mai indelungate situatie care ar putea fi valabila si pentru "colanele articulate': Majoritatea cercetatorilor au interpretat aceste piese ca bratari (mai ales in cazul exemplarelor fragment are ) sau colane. Cele intregi au diametre care depasesc 10 cm. unele ajungand la 12,5 cm (Belgrad-Karaburma, M. 16), 13 cm (Manching), 16 cm (Komarevo) sau 21 cm (Zemun-Gardos). Dimensiunile mentionate sugereaza ca - in cazul in care se accepta ca este yorba de piese de port _ obiectele respective au fost purtate la gat. Avand in vedere fragilitatea acestor arte- 92 facte, este greu de crezut ca eIe au constituit intr-adevar piese de hamasament. Se adauga constatarea ca depozitul format din 5 exemplare descoperit la Manching conduce spre 0 interpretare similara celei atribuite de M. Rusu 43 depozitului hallstattian de la Coldau: obiecte de prestigiu. In acelasi sens, M. Feugere considera aceste colane ca atribute specifice zeilor, eroilor si - prin extensie - reprezentantilor privilegiati ai clasei dominante din societatea celtica. Cercetatorul francez afirma ca 0 dovada a acestei ipoteze 0 constituie descoperirea exemplarului de la Besan~on in zona "casei conducatorului"din situl respectiv 44 . Revenind la exemplarele descoperite pe teritoriul Romaniei, trebuie subliniat faptul ca ele au fost utilizate la sfiirsitul sec. II si pe parcursul sec. I Le.n. Si ca provin numai din zona sud-carpatica. Aceasta situatie, impreuna cu numarul lor redus indica faptul ca sunt piese "importate': fiind vehiculate probabil de purtatorii grupului Padea-Panaghiurski Kolonii. V.1.2. Bratari Tipul 1: bnltari din bara masiva avand capetele libere. Din punct de vedere morfologic este yorba de piese inelare realizate dintr-o bara de metal (bronz sau argint), capetele fiind libere, simple sau ornamentate cu motive zoomorfe ori geometrice. Se disting unnatoarele variante: 1a - bratari avand capetele distantate una de alta (fig. 38/2,3,5). 1b - bratari avand capetele petrecute una pe langa cealalta (fig. 38/9). Referindu-se la piesele de argint, K. Horedt 45 a incadrat exemplarele cu extremitatiIe distantate in variantele D1a Si Dlb, in timp ce bratarile cu capete petrecute au fost incluse in variantele D2a si D2b. In esenta insa ambeIe variante formeaza - tehnologic vorbind - un singur tip. BratArile in discutie au fost realizate din bare confectionate prin turnare sau martelare (ceIe de argint). Extremitatile au fost omamentate folosindu-se daltite Si punctatoare. Decorul consta, in special, in reprezentarea capului de sarpe mai muIt sau mai putin stiliz,at. In situatii rare se constata $i existenta altor reprezentari zoomorfe. Uneori schematismul reprezentarilor este atat de accentuat, incat este Qreu de apreciat daca ne aflam in fata unor omamente zoomorfe sau este yorba de ;imple reprezentari geometrice. In acest sens amintesc faptul ca ornamentul "in bradut" incadrat de linii incizate in "X" de pe 0 bratara de argint de la Sanna~ag46 (tip la) este identic celui realizat pe 0 bratara de la Cehei 47 si pe un exemplar provenind dintr-o loealitate nee uno scuta din Transilvania48 (tip Ib). Acelasi ornament geometric a fost executat in eombinatie eu reprezentarea capului de sarpe pe o bnltara din tezaurul de la Sacalasau Nou 49 . Aeeste observatii sunt de natura sa sugereze 0 eventuaHi legatura intre cele doua motive ornametale (fig. 39/1a-e). 93 . De regula corpul bratarilor nu este ornamental. Exista insa cazuri (e?,emplarul de argint din cetatea de la Divici 50 ~i exemplare de bronz de la !ili.sca) 1) .in care se constata omamentarea corpului bratarilor prin siruri de puncte mClzate dlSpuse transversal (fig. 39/3, 5). . . . . .. Exemplarele de tip 1 se intalnesc pe tot tentonul Daelel, fand fr.ecvente at~t in asezari si cetati dacice din sec. I Le.n. - I e.n., ciit Si in tezaure (fIg. 37) .. Dm punct de vedere eronologic ele au fost utilizate 0 perioada indel.un~ata. P:mtre exemplarele anterioare Latene-ului tarziu din zona carpato-danublana mentlOnez exemplarele din necropolele indigene de la Constanta-Sud 52 Si Telita 53 (sec. IV-III Le.n.) si pe cele din asezarile de la Bunesti-Averesti 54 si Satu Nou- Valea lui Voicu 55 (sec. III-II Le.n.). Ele se mentin Si dupa cucerirea Daeiei, atat in afara provinciei 56 , cat Si in interiorul ei 57 . A Tipul 2: bratari eu eapete petreeute $i infa.$Urale. Bratarile incluse in acest tip au - in general - diametre cuprinse intre 5 ~l 8 em, deosebindu-se prin dimensiuni de verigile mai mici care prezinta aceeasi morfologie. Au fost confectionate de cele mai multe ori din sarme sau bare de bronz si andnt. Din ~unct de vedere morfologic se disting mai multe variante: . 2a - bratari realizate din sarme sau bare avand capetele petrecute SI infa~urate, formand un numar mai mare sau mai mic de spire (tip Horedt D3a filI.41). ~ 2b - bratari realizate in acela~i fel ca precedentele, cu deosebirea ca inainte de realizarea infasurarilor pe corpul piesei, au fost executate doua "ochiuri" (tip Horedt D3b - fig. 42/1-3). 2e - bratari care prezinta un man~on in zona mediana a curburii (fig. 42/5). 2d - bratari realizate prin infa~urarea circulara dubla a corpuJui bran'trii (fig. 42/4). Exemplarele de tip 2a ~i 2b cunosc 0 raspandire foarte larga. Ele au aparut in spatiu1 mediteraneean la sfar~itul sec. II Le.n. ~i in sec. I i.e.n. De aici ele s-au raspandit in Europa continentala fiind utilizate de-a lungul mileniului I al ere! noastre 58 . 0 serie de piese de argint sau din aur, descoperite in spatiul celtic, in tezaure sau izolat, au fost considerate ca fiind importuri sudice. Este cazul exem· plarelor de la Lauterach 59 si Schalunen 60 . Piesa din ultima locali!ate mcnlionata a fost confectionata din aur. Analiza metalografica a evidential [aptul c3. aurul respectiv nu se incadreaza in grupurile central-europene ale acelei perioade, de unde concIuzia ca bratara ar putea proveni din zona mediteraneeana 6 i. Peninsula balcanica s-a situat in aria de rii.spandire a bratarilor de aces! tip62. In cadrul tezaurelor de argint dacice eIe sunt prezente pe toata perioada sec. I Le.n. I e.n., fiind - se pare - mai frecvente in grupa tftrzie a tezaurclor respective. A 94 Exemplare din bronz au fost descoperite in asezarile de la Brad 63 , Racatau (fig. 41/2-3, 42/1 )64, Poiana-Galati 65 , Pope~ti66, ~imleu Silvaniei 67 etc., acoperind intregul teritoriu al Daciei (fig. 40). Varianta 2c este reprezentata doar prin doua exemplare provenind de la Costesti (fig. 42/5)68, iar varianta 2d printr-o singura piesa descoperita in aceea~i cetate (fig. 42/4)69. Bril\ttrile de tip 2c si 2d pot reprezenta - avand in vedere numarul lor mic - forme accidentale. Insa exemplare apropiate morfologic sunt ~talnite in mediul scordisc 70, fapt care sugereaza 0 dalare numai in sec. I Le.n. In ansamblu, bratarile de tip 2 au fost utilizate intens in sec. I i.e.n. - I e.n., fiind cunoscute in intreaga Dacie. Tipul 3: bra{ari eu omamenfe $nurate (tip $imleu Silvaniei). Acest tip de bratari constituie un gmp de artefacte specifice unei arii mai larlIi central- Si central-est europene. Variantele intalnite in Dacia prezinta 0 serie de ~caracteristici morfologice care Ie diferentiaza de exemplarele din alte zone (fig. 43). Piesele dacice pot fi desemnate ca "bratari de tip ~imleu Silvaniei" deoarece din localitatea respectiva provin primele descoperiri de acest gen ~i sunt cel mai des citate in literatura de specialitate 71. In functiede particularitatile morfologice, bratarile in discutie se impart in !rei variante: 3a - bratari alcatuite din trei segmente unite intre ele prin inele. Fiecare segment este confection at dintr-un fragment de sarma rotunda, pe care sunt aplicate in ul1l2:hi de 120 alte trei salme torsionate, realizate prin tumare, de unde ~i aspectul de '";'~nur" (Ringe mit sehnurartiger Verzierung). Acestea din urma sunt sudate de inelele de lelIatura fOlmand niste noduri. Bratari apartinand acestei variante au fost descoperite 1a Cuciulata Uud. Bra~ov)72, Tili~ca Uud. Sibiu - fig. 45/4)73, ~imleu Silvaniei Uud. Salaj - fig. 44/1) - 2 exemplare 74 , Lasy (Polonia - fig. 45/2)75. Alte doua bratari fragmentare, apartinand aceleia~i variante, au fost descoperite la Ocnita Uud. Valcea - fig. 45/1)76 Si Pecica Uud. Arad - fig. 45/3)77. Un exemplar descoperit in cetatea dacica de la Costesti Uud. Hunedoara - fig. 44/2)78, desi nu prezinta aspect "~nurat': apartine aceleia~i variante. Este yorba de 0 piesa cu defecte de turnare, fiind probabil realizata intr-un atelier de prelucrare a bronzului din cetatea dacica de la Coste~ti. Observatia tocmai mentionata ilustreaza faptul ca astfel de piese au fost confectionate in Dacia. 3b - bratari realizate in acelasi mod ca precedentele, deosebirea constiind in aplicarea pe mijlocul fiecarui segment a dite unui grup de trei noduri asemanatoare celor de pe verigile de legatura. Un exemplar apartinand acestei variante a fost descoperit la Gradi~tea de Munte 79. Un exemplar identic provine de la Lalendorf (Gennania - fig. 44/3)so. Este deosebit de semnificativ faptul ca diametrele celor doua piese sunt identice: 9,3 cm. 95 3c - bratari avand trei segmente compuse doar din cate doua bare tum ate ~i torsionate. Aceste bare sunt arcuite, iar intre ele se atH, pe fiecare segment, cate un ornament vegetal. Varianta 3c este reprezentata de 0 singura bratara descoperita la Pope"ti Uud. Giurgiu - fig. 44/4)81. In legatura cu morfologia pieselor mai trebuie adaugat faptul ca diametrele lor oscileaza intre 9 si 10 cm. doar un exemplar de la ~imleu Silvaniei fiind mai mic. iar cel de la Popesti mai mare (12,3 cm). Prototipurile bra~arilor snurate Latene tarzii se afla in piese datate in Latene C. Mentionez in acest sens un exemplar de la Hostyn (Moravia)82 ~i altul din necropola de la lenisuv Ujezd (Boemia)83. In regiunile central-europene au aparut in Latene-ul tfirziu (in special in subfaza D 1) 0 serie de verigi apropiate morfologic de piesele din Dacia. Astfel, in a~ezarea de la Boritov (Moravia - fig. 45/5)84 a fost descoperit un exemplar prezentand un ornament asemanator cu eel specific variantei 3b. Deosebirea consta in faptul ca bralara de la Boritov a fost executata dintr-o singura bucata de metal ~i nu prezinta inele de legatura. 0 alta bratara provenind din oppidum-ul celtic de la Stare Hradisko (fig. 45/6)85 este asemanatoare ca aspect cu piesa de la Pope~ti (varianta 3c), dar a fost executata din patru segmante, iar in locul ornamentului vegetal, din partea central a a fiecarui segment, se afla 0 veriga de bronz. In ceea ce prive~te cronologia bratarilor din Dacia, 0 parte dintre piesele descoperite nu ofera indicii sigure de datare pentru ca nu se cunoa~te contextul in care au fost gasite. Bratara de la Cuciulata provine dintr-o colectie particulara. Asezarea dacica cercetata in aceea~i localitate a fost datata in ultimele decenii ale sec. I Le.n. ~i pe toata durata sec. I e.n. 86 Nu ~tim cu certitudine daca bratara provine din a~ezare sau din alta parte. Bratara de la Costesti a fost descoperita in cetatea dacica din punctul "Cetatuie': Aceasta a functionat in sec. I Le.n. - I e.n. 87 Nu se cunoaste contextul de descoperire nici pentru exempiarul de la Gradi~tea de Munte. Cercetarile din ultimii ani desfa~urate in capitala Daciei preromane au stabilit ca majoritatea constructiilor de acolo au fost edificate din a doua jumatate a sec. I Le.n. Si mai ales pe durata sec. I e.n. 88 Indicii mai sigure pentru datare sunt oferite de bratarile descoperite la Pecica, Ocnila si Tilisca. Bratara de la Pecic a a fost descoperitil. in cladirea 2 aflata In ultimul nivel al asezarii dacice, nive! care lsi sfarseste existenta la inceputul sec. II e.n. 89 In sfiirsit. este po sibil ca bralara de la Lalendorf sa fi facut parte din inven~arul unui mormant - cercetat de H.Keiling - datat in perioada imperiala timpurie92. In acest caz, piesa respect iva confirma inca 0 data cronologia intregului grup de artefacle: a doua jumatate a sec. I Le.n. - sec. I e.n. De asemenea, exemplarele din Dacia constituie - spre deosebire de piesele central-europene datate in Latene D 1 cele mai tarzii manifestari ale acestui tip de bratari. In ceea ce priveste modul de utilizare, diametrele relativ mari ale bratarilor de tip "~imleu Silvaniei" sugereaza purtarea lor pe brate. Arta figurativa este in masura sa sugereze posibilitatea utilizarii unor astfel de bra~ari in lumea dacica. Mai multe bratari se afla pe bratele personajului fern in in de pe 0 falera de argint de la Galice 93 . Aceeasi situatie 0 intfilnim pe 0 falera de la Jakimov0 94 . Pe placuta figurata dill tezaurul de la Saliste Uud. Alba) unul dintre cele doua personaje poarta astfel de podoabe pe brate. Insa pe aceeasi placuta se pot observa piese asemanatoare pc incheietura piciorului 95 . De aceea nu trebuie exclusa nici ipoteza ca aceste artefacte au fost utilizate ca "inele de glezna': In sprijinul aceleiasi idei mentionez o statuie triumfala a imparatului Hadrian 96 , unde se observa pe picior 0 bratara asemanatoare piesei incadrate in varianta 3c de la Popesti. Fragmentul de bratara de la Ocnita a fost descoperit in niyelul II a1 asezarii daco-getice. In acela~i nivel au fost gasite fibule romane datate la sfarsitul sec. I I.e.n. Sl pe toat'a dura t a sec. I e.n. 90 Bratara de la Tilisca a fost descoperita in locuinta 21 din cetatea dacica cercetata acol0. Aceasta locuinta facea parte din ultimul nivel dacic datat in a doua jumatate a sec. I Le.n. Si pe toata durata sec. I e.n.9 1 Tipul 4: brij(ilri avand aspectul unor colane (tip "torques"). Asa cum s-a putut remarca in subcapitolul anterior (V.I. 1), in repertoriul podoabelor de argint din Latene-ul tarziu se afla numeroase colane realizate din bare ori sanne impletite. Aceleasi tehnologii au fost utilizate si pentru realizarea unor piese similare dar avand diametre mai mici, fapt care sugereaza ca este yorba de bratari (daca nu cumva ele au constituit colane miniaturale). Exemplare din argint de acest fel au fost descoperite in a~ezarile de la Arpa~u de Sus (jud. Sibiu)97, Harman (jud. Brasov)98 ~i in tezaurele de la ~aes Uud. Sibiu - fig. 47/2-3)99 si Bare (Serbia)100. Exemplarele din bronz sunt, de asemenea, reduse numeric. 0 bratara a fost descoperita la ~imleu Silvaniei (jud. Salaj) in 1948, impreuna cu alte obiecte de podoaba din argint Si bronz. precum Si cu denari romani emisi intre anii 99 ~i 2 Le.n. Bratara este realizata dintr-o sarma de bronz simpla avand capetele indoite sub forma unor carlige. La capete se afla cate 0 sarma subtire rasucita in fonna de spirala. Diametrul exterior este de 8,3 X 7,8 cm, iar grosimea sarmei este de 0,4 cm 10 I. FibuIele puternic profilate descoperite impreuna cu piesa mentionata asigura datarea la inceputul sau in prima jumatate a sec. I e.n. o bratara asemanatoare. dar avand un capat in forma de carlig, iar celaiaIt indoit in fonna de "ochi'; a fost descoperita la Media~ (fig. 47/1). Diametrul ei este de 6 cm, iar grosimea sarmei de 0,25 cm lO2 . In sfar~it, un fragment de bratara, obtinuta probabil prin turn are, a fost descoperit in tumulul 2 de la Popesti, datat in sec. I Le.n. 103 96 97 A • , Ii Alte exemplare, fragmentare, realizate din sanne rasucite sau turn ate, provin de la Liubcova si Craiva (inedite; info M. Guma Si V. Moga - fig. 47/5-8). La fel ca in cazul colanelor, numarul bratarilor de bronz este foarte redus si de aceea situatia s-ar putea explica prin faptul ca atM colanele, cat si bratarile de tip asemanator au avut un rol de distinctie sociala. De aceea, ele nu au fost transpuse in bronz pe scara larga. Tipul 5: brarari spiTaiice. spre ideea apartenentei dacice l13 . Datarea mormantului: a doua jumatate a sec. II Le.n. - prima jumatate a sec. I l.e.n. Bratara de bronz despre care este yorba s-a pastrat fragmentar. Ea a fost spiralica si avea capetele latite Si ornamentate cu rozete stantate. Probabil ca ne aflam - dupa cum presupune F. Medelet l14 - in fata singurului exemplar de bronz care imita bratarile spiralice de argint cu palmete. Din punct de vedere cronologic, bratarile de tip 5a Si 5b sunt mai timpurii (putand fi utilizate 0 perioada indelungata), in timp ce exemplarele din argint de tip 5c sunt specifice grupei mijlocii Si celei tarzii a tezaurelor dacice 115, fapt care indica 0 datare in a doua jumatate a sec. I Le.n. Si in prima jumatate a sec. I e.n. In ceea ce priveste modul de utilizare, trebuie amintit Si faptul ca F. Medelet, luand in discutie dimensiunile mari Si caracteristicile elastice ale spiralelor de argint, presupunea folosirea artefactelor respective ca obiecte de podoaba pentru picior l16 . In sfiirsit, mai trebuie mention at faptul ca exemplarele spiralice, realizate in special din argint, nu au constituit obiecte de podoaba specifice majoritatii populatiei daco-getice. Bratarile de acest tip au fost executate dintr-o bara de metal Si, de obicei, au extremitatile ornamentate. Exemplarele din bronz nu sunt numeroase. Cele de argint au foat subimpartite in trei variante: 5a - bratari cu capetele neornamentate (lip Horedt D5a). 5b - bratari cu capete ornamentate cu motive zoomorfe (tip Horedt D5b). 5c - braHlri ornamentate prin stantare (tip Horedt D5c). Exemplarele de tip Sa au fost considerate de F. Medelet ca piese netenninate, de capetele libere urmand a fi sudate terminatiile cu palmete (sprcifice variantei 5c) care se executau separat 104. Totusi exista unele piese din bronz, avand capetele neornamentate, care ar putea fi incadrate intr-o astfel de varianta. Bratarile de tip 5b sunt documentate doar in tezaurul de la Bucuresti-Herastr au 105 . Piese asemanatoare, executate din metale pretioase sau din bronz, au fost utilizate in secolele anterioare l06 . Pe de alta parte, ornamentele intalnite pe exemplarele de la Bucuresti-Herastrau sunt prezente si pe bratarile din bronz din tezaurul de la Jakimovo 107. De asemenea, analogii morfologice Si stilistice se pot identifica Si in mediul scordisc lOS. In sfarsit, exemplarele variantei 5c au fost analizate tipologic de F. Medelet care a schitat 0 subimpartire in functie de fonna stanfelor utilizate la executarea palmetelor (vezi capitolul IY.3.5). In ceea ce priveste bratarile spiralice din bronz databile in Latene-ul tarziu. mentionez doua exemplare ce pot fi incadrate in varianta 5a. Primul a fost descoperit la Poiana-Galati si a fost executat din sanna de bronz (fig. 48/7) 109. AI doilea provine din cetatea de la Craiva, fiind confeqionat din bara de bronz llO . Bratarile mentionate au diametre mici ceea ce indica purtarea lor pe antebrate sau laincheietura mainilor. In contextul bratarilor spiralice de bronz trebuie mentionata si 0 piesa de la Vrsac-At (fig. 29/7) III. Ea provine dintr-un monnant de incineratie. Oasele arse (apartinand probabil unei femei) Si restul inventarului funerar au fost depuse intr-un vas-borcan dacic lucrat cu mana si ornamentat cu brau alveolar Si butoni. In uma se aflau ciiteva perle de bronz deteriorate de foc, fragmentele unui lant de bronz si ale unuia de fieI', doua fibule de fier fragmentare, cinci fibule de bronz de schema Latene C si 0 bratara de argint (vezi infra tipul 7). Mormantul a fost atribuit scordiscilor l12 , insa elementele de ritual funerar indeamna mai degraba Acest tip de bratari constituie 0 aparitie insolita in repertoriul pieselor dacice l17 . K. Horedt Ie-a incadrat in tipul D4 al bratarilor de argint dacice. N. Chidiosan si Iv. Ordentlich liS au revenit asupra problemelor de tehnologie Si tipologie, definind existenta a doua variante: 6a - bratari realizate dintr-o singura bara de metal avand sectiunea patrata. Inaintea torsionarii, bara a fost incizata adanc prin mijiocul celor patru fete, cu ajutorul unei dalti. Acest procedeu tehnologic a fost utilizat Si in cazul colanelor de argint de tip C. Capetele au fost realizate in fonna de "ochi" sau "potcoava", fiind apJatizate prin procedeul baterii la cald si ornamentate cu cercuri si puncte incizate. Exemplare de acest fel au fost descoperite in tezaurele de la Dragesti (jud. Bihor)119, Cerbal Uud. Hunedoara)120 Si Tilisca Uud. Sibiu - fig. 47/10)121. Spre deosebire de aceste piese, cele doua bratari din tezaurul de la Saracsau (fig. 47/9) prezinta un segment central sub forma de banda (bara fiind aplatizata prin ciocanire)122, iar cele de la Bistrita, realizate doar din doua "segmente': au capetele terminate in butoni conici 123. 98 99 * Pentru completarea repertoriului tipologic al bratarilor utilizate in Dacia preromana este necesara analizarea pe scurt a exemplarelor de argint care nu au cunoscut replici in bronz, precum Si a pieselor celtice descoperite in contexte dacice. Tipui 6: bratari avand corpul realizat din doua sau trei segmenre torsionate. 6b - bratari realizate din sarme rasucite. Singurul exemplar cunoscut provine din tezaurul de la Oradea-Sere (Oradea III)124, piesa asemanatoare - morfologic cu cele de la B istrita. Diametrele mici ale acestor bratari indica faptul ca erau purtate pe antebrate sau la incheietura mainilor. De asemenea, "perechile" din tezaurele de la Saracsau, Bistrita ~i Tili~ca documenteaza utilizarea lor pe ambele maini. Bratarile de tip 6 sunt raspandite numai in Transilvania (fig. 46). Piesele de acest gen constituie probabil creatii originale locale. Asocierea cu fibule cu noduri (~i intr-un singur caz cu cele cu scut rombic) indica 0 datare in sec. I i.e.n. si mai ales in prima jumatate a veacului respectiv. Exemplarul de la Vrsac-At a fost datat in a doua jumatate a sec. II Le.n. prima jumatate a sec. I Le.n. Bratara de la Banita poate fi datata - in functie de context - in sec. I Le.n. Tipul 8: brafari avand eorpul realizat dintr-o banda de argint $i eapetele libere tenninate in butoni eoniei (tip Horedt D 1d). Au fost descoperite doar doua exemplare pereche (diametrul este de 3,5 em) in tezaurul de la Saracsau Uud. Alba - fig. 48/3)132. In acela~i tezaur se aflau mai multe fibule cu noduri ~i una cu scut rombic, indicand 0 datare in sec. I Le.n. Analizand inventarul tezaurului mention at, F. Medelet este de parere ca . d e cop iI l33 ,ap f t care el contine piese apartmand unUl costum de matur SI aI unUla ar explica si dimensiunile mici ale bratarilor respective. Orie:inea bratarilor de tip 8 se afla in lumea celtica. Prototipuri ale acestor piese pot ~fi intalnite in necropola de la Piscolt Uud. Satu Mare) unde au fost · b ronz 134 . descoperite exemplare executate d m • Tipul 7: briWlri tubulare avand eapetele om am en tate zoomorf In acest tip a fost incadrata 0 bratara deseoperita in eetatea daciea de la Banita Uud. Hunedoara - fig. 48/1, 11611). Ea a fost realizata prin eioeanire. pe un miez de ra~ina sau smoala, dintr-o tabla de argint care a fost indoita in a~a fel incat eorpul bratarii a primit 0 fonna tubulara. In zona mediana corpul piesei este trapezoidal in sectiune. Capetele bratarii sunt trompetifonne ~i au fost astupate eu cate 0 plaeuta de argint. Omamentarea extremitatilor consta in doua pereehi de proeminente realizate in relief. Aeeste proeminente sunt decorate la randul lor cu linii incizate. Acelea~i linii incizate, dispuse in zig-zag ~i marginite de alte linii ~i punete, se intalnesc ~i pe capetele bratarii. Piesa a fost publicata pentru prima data de O. Floca 125 . K. Horedt a inclus-o in tipul DIe al bratarilor de argint l26 . Dupa parerea profesorului clujean, apartenenta bratarii de la Banita la grupul podoabelor dacice este asigurata de faptul ca a fost descoperita intr-o cetate dacica, iar extremiHitile sunt executate prin ~tantare la fel ea marile spirale de argint. Insa dupa cum s-a putut observa, bratara de la Banita nu este omamentata prin ~tantare cum credea K. Horedt. Alti cercetatori au presupus ca piesa respectiva apartine sec. V e.n. sau sec. V-VI e.n. 127 , unii dintre ei opinand ~i ca tehnica de realizare si omamentare "reprezinta mai degraba 0 particularitate locala in sudul Daciei" ]28. Ultimul cercetator care dateaza bratara in sec. V e.n. - preluand fidel afIImatiile anterioare este ~t. Ferenczi l29 . Pentru incadrarea cronologica in Latene-ul tarziu pledeaza tehnica de realizare a piesei, dar mai ales analogia aproape exacta din mormantul de la Vrsac-At (fig. 48/2, 116/2-3)130, pomenit in legatura cu bratarile spiralice. Apropierea tehnologica ~i morfologica dintre bratara de la Banita Si eea de la Vrsac-At a fost scapata din vedere de majoritatea cerceHHorilor. Recent, F. Medelet a sesizat similitudinile dintre cele doua piese131. De~i unele amanunte decorative sunt diferite, tehnica de realizare ~i ideea artistica de ornamentare este aceeasi ca in cazul bratarii de la Banita. Ambele piese erau purtate probabil pe incheietura mainii. 100 : I " li A ' • * Bratiirile de tip celtic descoperite in asezari Si cetati dacice nu sunt numeroase si utilizarea lor a fost cu totul accidentala. Ele nu au influentat moda populat iei locale. Existenta lor, chiar Si sporadica, necesita insa 0 "fixare"in cadrul schemei tipologice propuse pentru artefactele de acest gen. Tipul 9: bratari eu semiove mario Din cetatea dacica de la Craiva Uud. Alba) provine un exemplar incadrabil in acest tip (fig. 48/4)135. Piese similare sunt frecvente in monnintele celtice datate in Latene-ul mijlociu din Transilvania Si din zonele central-europene 136 . W. Kramer afmna ca bratarile cu semiove mari incheie evolutia acestui gen de podoabe. Ele sunt specifice bazinului carp atic , Iipsind cu desavarsir.e din zon~ celtic a ~cciden­ tala137. In general, cercetatorii sunt de acord ca bratiinle cu semlOve mar~ au fos~ utilizate mai ales in Latene-ul mijlociu si ca dispar la inceputul Latene-ulUl tiirziu 138. Exemplarul de la Craiva constituie un reper cronologic important pentru statiunea respectiva. Prezenta lui poate fi explicata prin faptul ca cetatea de la Craiva si-a inceput existenta la un orizont cronologic la care c~ltii ~e mai aflau. inca in Transilvania sau nu cu mult timp dupa disparitia acestora. Sltuatla nu este smgulara. Amintesc in acest sens ca in asezarea dacica de la Sighisoara - Wietenberg a fost descoperita 0 zabala celtica specifica Latene-ului mijlociu 139, de$i complexul 140 arheologic apartine fazei tarzii a celei de a doua vfuste a fierului . 101 TipullO: bratari cu capete trompetifonne. In cadrul acestui tip este documentat, de asemenea, un singur exemplar. El a fost deseoperit la Ocnita in nivelul II (fig. 48/5)141. Este confectionat din bara de bronz cu capetele ingrosate conic ("trompetifonne') Si omamentate cu nervuri transversale. Potrivil contextului de descoperire, bratara in discutie ar trebui incadrata in 14) A 1 "I . .d . sec. I e.n. - na Ogl1 e plesel e la Ocmta trimit insa spre 0 datare muIt mai timpurie (sec. IV-III i.e.n.)143. Este yorba in acest caz, fie de 0 utilizare mai indelungata a bratarii respective (cum se intampla si cu aIte artefacte folosite, in unele eazuri, Si dupa ce au iesit din moda), fie de 0 piesa aflata in pozitie secundara. Tipul11: brarari spiralice de tip celtic. asezarea getica de la Tinosu a fost descoperita 0 bratara de bronz fragmentara avand capatul pastrat ornamentat cu un buton in forma de bulb (fig. 48/6)144. Bratari avand capete asemanatoare si aceleasi dimensiuni sunt frecventc in mediul celtic central- si vest-european. Printre deseoperirile mal apropiate de spatiul daco-getic se numara exemplarele din necropole Si oppida aflate in Boemia si Moravia 145 . In Piesa de la Tinosu se incadreaza in prima varianta a bratarilor de acest tip. Ele au fost datate in Latene-ul mijlociu si la inceputul Latene-ului tarziu 146. ~xemplarul ~de.la Tinosu constituie un import din spatiul central-european si poate fl datat la sfarSltul sec. II i.e.n. Si inceputul veacului urmator. la Balanesti (fig. 51/11-12)147. Piesele respective sunt omamentate cu butoni de mici dimensiuni, iar capetele sunt petrecute unul pe langa celalalt, spre deosebire de restul exemplarelor care au extremitatile distantate. Raportul dintre piesele de argint si cele de bronz este ega!. Cerceii de tip 1 se intalnesc in marile asezari de pe S iret (Poian a 148, Racatau - fig. 51/4149, Brad - fig. 51/2-3 15 °), in Transilvania (Meresti fig. 51/5 151 , Sighi~oara - fig. 51/8 152 , Zetea l53 , $imleu Silvaniei - fig. 51/6-7 154 ) Si la sud de Carpati155 (atat in asezari, cat si in tezaure). Originea cerceilor cu butoni conici ar putea fi cautata in verigile avand 0 morfologi~ asemanatoare, datate in Hallstatt-ul tarziu 156. Pe de alta parte, nu exista elemente de legatura si continuitate pe parcursul celei de a doua varste a fierului Si, de aceea, nu ar fi exclus ca cerceii de tip 1 sa fi fost "redescoperiti" in Latene-ul tarziu. Fonna lor simpla face plauzibila aceasta ipoteza. Din punct de vedere cronologic, cerceii omamentati cu butoni conici apar in grupa mijlocie si In cea tarzie a tezaurelor de argint dacice l57 . De asemenea, descoperirile din a~ezari si cetati indica 0 datare in a doua jumatate a sec. I Le.n. si pe parcursul sec. I e.n. Aceasta incadrare cronologica este confinnata si de exemplarul descoperit la Radomir (Bulgaria)158 intr-o asezare romana. Tipul 2: cereei eu omamente zoomorfe (tip Horedt E5b). Exemplar~le in~adrate in tipul 1 sunt - in general·· unitare din punet de vedere morfologlc. EXlsta Insa si exeeptii, ca in cazul a doi cercei din tezaurul de Cercei realizati dintr-o singura bucata de metal (bronz sau argint) avand un capat ascutit sau prevazut cu un buton mic pentru fix are in ureche, iar celalalt capat u~or latit si aplatizat, de obicei ornamentat cu un motiv zoomorf (cap de lup san de sarpe - fig. 51/13-20, 52/1). In unele cazuri (Racatau I59 ) capatul aplatizat este ornamentat cu motive geometrice, daca nu cumva este yorba tot de reprezentari zoomorfe stilizate (fig. 52/2-3). De asemenea, exista piese neomamentate (Liubcova 160 - fig. 51/16), insa aspectul general este specific acestui tip. Corpul cerceilor de tip 2 este in general torsion at, dar exista si exemplare avand corpul simplu. Procentul pieselor de bronz in comparatie cu cele de argint este de cca.80%. Cerceii de tip 2 se intalnesc in numar mare in a~ezarile de pe Siret (peste 80% din totalul exemplarelor repertoriate) de unde probabil s-au raspandit spre vest si sud-vest in Muntenia, Transilvania si Banat (fig. 50). Prototipurile cerceilor de tip 2 sunt constituite probabil de artefactele simiIare din Iumea elenistica. Este yorba in special de cercei cu corp torsionat si 0 extremitate ornamentata cu capete de lei l61 . Cerceii daco-getici au un aspect asemanator, ornamentul grecesc fiind inlocuit cu un motiv specific spatiului carpato-dunarean: capul de lup sau de Sarpe. Frecventa acestor ornamente in lumea dacica nu mai trebuie sa fie subliniata 162. De altfel, un exemplu elocvent pentru "mecanismul" de geneza al unor artefacte locale care au preluat elemente straine il 102 103 V.1.3. Cercei . I~ cad~l ac.estei categorii de obiecte au fost incluse piesele de podoabii Wlhzate dlll argll1t Sl bronz care au fost purtate prinse de urechi. Ele se deosebesc m~rfologic si functional de inelele de bucHt (tampla) care au fost pUltate in par. Ut~hzar~a altefactelor in discutie ca cercei este sugerata de forma acestor piese, ele a.vand cate un capat ascutit pentru fixare in ureche. De asemenea, podoabe similare ~l ~u. acee~s.i functionalitate au fost descoperite in mediul greco-roman, fapt care mdlca 0 utlhzare asemtmatoare si in Jumea daco-getica. Tipul 1: cercei eu butoni conici (tip Horedt E5a). Cerceii de acest. tip au fost realizati dintr-o singura bucaUt de metal, prin 1umare sau ciocanire (cei de argint), fiind circulari in seqiune si prezentand un capat. asculit, iar celalalt ornamentat cu un buton conic. In unele cazuri, caratui ascutlt este prevazut la randul sau eu un buton de mici dimcnsiuni avand rolul de fixare in ureehe (fjg. 51/1-10). constituie fibulele-lingurita cu omamente zoomorfe. Capetele de lupi care decorau fibulele putemic profilate specifice zonei est-alpine au fost preluate ~i transpuse pe fibulele-lingurita pentru ca ornamentele respective nu erau straine spiritualitatii dacice l63 . Cerceii de tip 2 pot fi incadrati cronologic pe parcursul sec. I e.n. Absenta lor din tezaurele de argint dacice ar putea, eventual, sa sugereze 0 datare numai in a doua jumatate a sec. I e.n. ~i la incepmul sec. II e.n. Unele exemplare au continuat sa fie utilizate ~i mai tarziu, dupa cum sugereaza 0 piesa de argint descoperitii in necropola cat-pica de la Barboasa-Galanesti (jud. Bacau)l64 Din punct de vedere cronologic, cerceii de tip 3b pot fi datati pe parcursul sec. I e.n. Trebuie mentionat si faptul ca unele piese au ramas in uz Si mai tarziu, dupa cum 0 demonstreaza exemplarul de argint descoperit in necropola din sec. II-III de la Soporu de Campie l76 . V.l.4. Verigi ~i inele Printre piesele de bronz, argint Si aur descoperite in Dacia se numara 0 serie de obiecte inelare de mici dimensiuni. In unele cazuri functionalitatea lor este certa. In alte situatii insa ea este contl'oversata, diversi cercetatori propunand utilizari diferite pentru acelea$i tipuri de artefacte. Verigile si inelele de constructie simpla au cunoscut utilizari mUltiple, dupa cum sugereaza contextele de descoperire din diferite situri ori asocierile functionale cu alte tipuri de piese. In cele ce unneaza vor fi abordate tipologic toate aceste obiecte inelare, mentionandu-se modul sau modalitatile posibile de utilizare pentru fiecare categorie. Tipul 3: eereei eu sistem de inehidere format dintr-un cfirlig Si 0 buelfi. In funqie de particularitatile morfologice, cerceii de acest tip se impart in doua variante. 3a - cercei realizati dintr-un fir de metal (bronz sau argint) avand un capat indoit sub f0n11a unci bucle si infasurat apoi de corpul piesei. iar celalalt capilt indoit in fonna de dirlig (fig. 52/4) - tip Horedt E5c. Exemplal'ele de acest tip sunt numel'oase in lumea greco-romana 165 de unde s-au raspandit in special in zonele locuite de san11ati (unii cercetatori numindu-i chiar "cercei de tip sannatic" 166), dar Si in spatiul dacic. Fonna simpla nu exclude posibilitatea confectionarii lor de catre populatiile locale din diverse regiuni. In Dacia prel'omana cerceii de tip 3a nu sunt numerosi. Mentionez exemplarul de argint din tezaurul de la Vedea (fig. 52/4)167, ornamentat Si cu sfere de argint (a doua jumatate a sec. I i.e.n. - inceputul sec. I e.n.) Si piesa de bronz din cetatea de la Piatra ~oimului168 (databil probabil in sec. I e.n.). Cerceii de acest tip se vor mentine in uz ~i in secolele unnatoare 169 . 3b - cercei realizati dintr-un singur fir de metal, la fel ca exemplarele variantei precedente, deosebirea constand in faptul ca bucla de prindere este prelungita, iar sarma de bronz sau argint a fost rasucita sub fonna unor spirale inlantuite. Capatul libel' este indo it sub forma unui carlig. Corpul cerceilor de tip 3 b este simplu sau torsionat (fig. 52/5-7). Piesele de tip 3b nu sunt - deocamdata - numeroase, majoritatea exemplarelor fiind descoperite la Racatau (fig. 52/6-7) 170. Alte artefacte similare au fost descoperite la Popesti (jud. Giurgiu)171, Craiva (jud. Alba)l72 si intr-un monnant sarmatic de la Szolnok (Ungaria - fig. 52/5)173. Cerceii de tip 3b evolueaza din exemplarele tipului anterior. Omamentele spiralice prin care aceste obiecte se individualizeaza. decoreaza ~i alte genuri de artefacte. Astfel, in Latene-ul timpuriu Si mijlociu ele sunt prezente pe 0 serie de fibule central-europene 174, iar Ja inceputul erei noi apar la unele verigi eu capete petrecute Si infasurate nord si est-europene I75 . Se pare ca omamentarea unor cercei prin acest procedeu este specifica spatiului dacic. Tipul 1: verigi Si inele simple. Acest tip cuprinde piese inelare executate in special din bronz, avand functionalitati multiple. Din punet de vedere morfologic Si utilitar se pot distinge doua variante: 1a - verigi simple din bronz (fig. 52/8-27), avand sectiuni circulare sau poligonale ~i diametre cuprinse in general intre 0,5 - 3 cm (exista insa Si piese cu diametre mai mari). 1b - verigi din bronz sau argin t, circulare in sectiune sau aplatizate, uti liz ate probabil ca inele de deget (fig. 52/28-30). Exemplarele de tip 1a sunt aproape nelipsite din majoritatea cetatilor si asezarilor dacice l77 . Ele au fost executate prin turnare in tipare monovalve sau bivalve, dupa cum demonstreaza numeroasele piese de acest fel descoperite intr-o serie de ateliere. Verigile simple de bronz - a$a cum s-a mai remarcat 178 - stau la baza evolutiei tipologice a verigilor cu noduri, cunoscand Si 0 functionalitate similara. Ele au putut fi utilizate drept catarame ori ca verigi montate pe centuri pentru a atama diferite obiecte sau ornamente. De asemenea, este po sibil ca obiecte de acest tip sa fi fost folosite ca piese de harnasament. Nu poate fi exc1usa total nici posibilitatea ca unele dintre aceste verigi sa fi constituit inele de deget. In sfarsit, mentionez si faptul ca 0 serie de verigi simple au intrat in componenta unor piese complexe, cum este cazul bratarilor de tip 3. Din punet de vedere al raspandirii $i cronologiei, verigile de tip la sunt prezente practic in intreaga Europa, pe 0 lunga perioada de tinlpl79. In Dacia preromana ele sunt datate pe toata perioada sec. I Le.n. - I e.n. 104 105 r!' Tipul 1b este reprezentat de un numar redus de piese. Mentionez un inel de argint avand sectiune semicirculara descoperit in cetatea de la Capalna (jud. Alba) 180, inelele din banda de argint din aceeasi cetate l81 si din tezaurul de la Vedea 182, precum si inelele de argint din tezaurul de la Coldau 183 Si Stupini (jud. Bistrita-Nasaud) 184. Toate aceste piese lSi gasesc analogii, mai muIt sau mai putin exacte, printre inelele din lumea roman a 185. In functie de contextele de descoperire, pot fi datate in a doua jumatate a sec. I Le.n. si pe parcursul veacului urmator. Tipul 2: verigi eu noduri. Piesele care constituie acest tip (fig. 54-57) au fost interpretate ca provenind din lumea celtica. Exemplarele descoperite in Dacia preromana au fost analizate, relativ recent, de catre I. Glodariu care a precizat atat aspectele tipologice, cat si cele vizand cronologia si functionalitatea aI1efacteior respective I86 . Din punet de vedere tipologic, 1. Glodariu distingea urmatoarele grupe: 2a - piese pe al caror inel nodurile sunt dispuse la distante mari, fie cate una (subvarianta 2al), fie grupate cate trei sau - mai rar - patru (subvarianta 2a2) _ Glodariu, tip I. 2b - piese cu grupuri de noduri dispuse distantat (la intervale uniforme sau aproape uniforme) pe ineI. Nodurile sunt in grupuri de trei (subvarianta 2bl), neunifonne (subvarianta 2b2) sau neunifonne si cu peduncul (subvarianta 2b3) _ Glodariu, tip II. 2e - piese cu sir continuu de noduri pe inel (subvarianta 2eI), cu siruri triple continue (subvarianta 2c2) si cu siruri in care grupurile de trei noduri altemeaza cu altele de doua noduri sau doua plus unul (subvarianta 2c3) - Glodariu, tip III. 2d - piese cu numar inegal si dispunere inegala a nodurilor (subvarianta 2d 1) si in forma de catarama fara spin (subvarianta 2d2) - Glodariu, tip IV. Verigile cu noduri sunt frecvente in intregul spatiu locuit de geto-daci, dar par sa fie mai numeroase in Transilvania (fig. 53). De asemenea, ele se intalnesc ~i in lumea celtica central-europeana 187 , dar mai ales in zonele locuite de scordiscil88. Referindu-se la raspandirea si originea verigilor cu noduri din Dacia preromana, 1.Glodariu preciza faptul ca exemplarele daco-getice sunt extrem de numeroase si este grell de crezut ca au fost preluate din spatiul celtic. Existenta la Olbia a llnor tipare pentru confectoinat astfel de verigi (fig. 58/1-2) si producerea lor in centre grecesti nord-pontice sugereaza ca piesele in discutie s-au raspandit din mediul elenistic in lumea celtica si in cea dacica 189. Pe de alta parte, odaU\ ell preluarea artefactelor respective, ele au fost eonfectionate si intr-o serie de ateliere autohtone, dupa cum 0 dovedesc exemplarele cu defecte de tumare din eetatile dacice de la Costesti 190 si Capalna 191. Verigile cu noduri si-au facut aparitia inca in Hallstatt-ul final, fiind utilizate pana in Latene-ul D, uneori chiar si mai tarziu. Exemplarele din Dacia preroman~i 106 au fost datate, in functie de provenienta lor, pe toata durata sec. I Le.n. - I e.n.I92 Exista insa si exemplare cu 0 cronologie mai restransa: sec. I Le.n. (SighisoaraWietenberg 193 , Popestil94, Plea$ov 195 , Tilisca 196 etc.). Pe parcursul sec. I e.n. verigile cu noduri se raresc treptat. Cea mai tiirzie descoperire 0 constituie veriga din necropola carpica de la Moldoveni (jud. Neamt) 197. In ceea ee priveste functionalitatea verigilor cu noduri, ele au fost desemnate - in functie de diametru - fie ca "bratari': fie ca "inele", desi in unele cazuri dimensiunile sunt prea mici sau prea mari pentru a fi considerate astfel. Analizand descoperirile din monnintele hallstattiene tarzii, ca si unele contexte arheologice Latene tarzii (asocierea verigilor cu paftale Latene tarzii la Poiana, SighisoaraWietenberg si Zmaievca in lumea scordisca; prezenta unor verigi in sanctuarele de la Capalna~ Si Costesti), 1. Glodariu opineaza ca este yorba de "piese destinate unor intrebuintari multiple: in loc de catarame, verigi montate pe centura pentru a atama de ea diferite obiecte sau omamente (un fel de "brelocuri"), ca si piese pentru SllSpendarea ofrandelor in temple" (fig. 58/3-5) 198. Mai precizez faptul ca verigile c~ noduri puteau fi utilizate si ca piese de hamasament, asa cum 0 demonstreaza exemplarul de la Brezovo (Bulgaria) datat in sec. IV Le.n., care a fost fixat pe 0 zabala l99 . Tipul 3: verigi eu eapete petreeute $i infa$urate. Verigile de acest tip prezinta, in general, 0 morfologie similara bratarilor de tip 2, avand insa dimensiuni mult mai mici. Au fost executate din bronz, argint si aur. Ele pot fi impa11ite in patru variante: 3a - verigi simple cu capete petrecute si infasurate (tip Horedt E2a) fig. 59/1-18. ~ 3b - verigi care prezinta doua "ochiuri" realizate inainte de infasurarea capetelor (tip Horedt E2b) - fig. 59/19-20. 3e - verigi care prezinta un singur "ochi" spiralic - fig. 59/21. 3d - verigi ornamentate cu doua randuri de spirale inlantuite similare celor care decoreaza cerceii de tip 4 - fig. 59/22. Verigile de tip 3a si 3b - la fel ca bratarile de tip 2a si 2b - au cunoscut 0 larga raspa~dire atilt in timp, cat ~i in spatiu. Ele au fost utilizate in scopu~i diver~e. Astfel, exemplarele din grupa timpurie si cea mijlocie a tezaurelor de ar~~nt d~clce (pe parcursul sec. I Le.n.), au servit la inchiderea unor lanturi: de ele fand flx~te uneori ~i pandantive-cui 200 . De asemenea, din verigi de acest t~p au fost ~onfectl~­ nate lanturi-coliere si centuri ca cele de la Tilisca, Clipicestl, Recas Sl probabtl poiana (jud. Gorj)20 I. Din a doua jumatate a sec. I Le.n. se Inmu]tcsc verigile utilizate independent de alte artefacte. Ele au fost descoperite in unele tezaure, dar si in asezari si cetati dacice. In sanctuarul circular din a~ezarea de la Pecica (jud. Arad), langa vatra de 107 .... foe centralt, a fost gasit un exemplar din aur (fig. 1/3)202. Piese din argint provin din a~ezarile de la Popesti (jud. Giurgiu)203, Sprancenata (jud. O1t - fig. 59/17)204, Sighi~oara - Wietenberg (jud. Mure~)205, Racatau (jud. Baeau)206, Poiana (jud. Galati - fig. 59/2-10, 16)207. Exemplare similare din bronz au fost descoperite la Bazdfma (jud. Dolj - fig. 59/18)208, Racatau (jud. Bacau- fig. 59/11-15)209, Tinosu (jud. Prahova)21O, Poiana (jud. Galati)211. De unele verigi de argint sau de bronz atarna pandantive de forme diverse (tezaurele de la Poiana-Gorj212 ~i Tekija 213 , a~ezarile de la Raeatau - fig. 86/7-10, 40 214 , Poiana-Galati 215 , Brad fig. 86/34-38 216 , Oenita - fig. 86/21-31217, Meresti - fig. 86/32-33 218 etc.), fapt ce i-a determinat pe unii eercetatori sa presupuna ca este yorba de eercei 219 . In cazul in care se accepta functionalitatea mentionata este greu de explicat modul in care ace~ti "cercei" erau fixati in urechi, dat fiind faptul ca extremitatile sunt infasurate pe corpul pieselor. Verigile cu capete petrecute Si infasurate de tip 3a si 3b au putut fi utilizate si ca inele de bucia, dupa cum pare sa sugereze descoperirea unor astfel de piese in gropile .continand schelete umane de la Brad (jud. Bacau)220. De asemenea, in ciuda obiectiilor care s-au adus 221 , este posibil ca verigile in discutie sa fi fost utilizate si ca inele de deget. Aceasta ultima functionalitate este atribuita majoritatii exemplarelor descoperite in mediul roman 222 . Verigile de tip 3c si 3d sunt deosebit de rare in Dacia preromana. Un exemplar de bronz a fost descoperit in cetatea dacica de la ~imleu Silvaniei (tip 3c - fig. 59/21 )223, iar altul in asezarea de la Gradistea - judo Braila (tip 3d - fig. 59/22)224. Ambele verigi constituie probabil impolturi din lumea romana unde astfel de piese sunt frecvente 225 . Au fost utilizate, potrivit analogiilor, ca inele de deget. Piese din bronz au fost descoperite la Satu Nou - Valea lui Voicu (jud. Constanta - fig. 60/2)237, Capalna 238 si Divici (inedit; descoperita in 1995 fig. 60/1), toate de tip 4a si la Pecica (jud. Arad - fig. 60/9)239 si Popesti (fig. 60/10)240 de tip 4b. Exemplarele de tip 4c au fost executate numai din argint. Din punct de vedere cronologic, verigile cele mai timpurii (prima jumatate a sec. I i.e.n.) sunt cele de la Satu Nou Si Tili~ca, in timp ce majoritatea pieselor pot fi datate in a doua jumatate a sec. I Le.n. si pe parcursul veacului urmAtor. Unele vAerigi de tip 4 (in special varianta 4b) au putut fi utilizate ca podoabe pentru deget. In acest sens, pentru exemplarul de la Pecica, exista analogii tipologice si functionale in lumea greco-romana241 . Majoritatea pieselor de acest fel dupa cum presupunea Si F. Medelet - "probabil ca au servit... la impodobirea coafurii feminine. De altfel, reprezentarile feminine de la Popesti Si Lupu au parul impletit in cozi, ceea ce ar putea constitui un argument suplimentar in sprijinul afirmatiei de mai sus" 242. Acelasi cercetator remarca insa ca spirala fixata pe lantul de argint de la Cojocna indica utilizarea unor astfel de obiecte Si in alte scopuri243. Tipul 4: verigi spiralice. Verigile spiral ice cunosc 0 morfologie asemanatoare cu a "bratarilor" de mari dumensiuni (tip 5). Diametrele lor sunt cuprinse intre 1,5 si 3 cm. Sunt realizate din bronz Si mai ales argint. Se disting urmatoarele variante: 4a - verigi spiralice simple (tip Horedt E4a) - fig. 60/1-8, 15-16. 4b - verigi spiralice prezentand la capete ornamente zoomorfe (serpi) fig. 60/9-11. 4c - verigi avand capetele omamentate cu palmete stan tate (tip Horedt E4b) - fig. 60/12-14. Majoritatea exemplarelor au fost executate din argint. Astfel de piese provin din tezaurele dacice de la Bare (Serbia)226, Balmesti (jud. Olt - fig. 60/15-16)227, Cerbal (jud. Hunedoara)228, Cojocna (jud. Cluj)229, Remetea Mare (jud. Tunis - fig. 60/6, 13)230, Salistea (jud. Alba)231, Saracsau (jud. Alba)232, precum si din asezarile sau cetatile de la Capalna (jud. Alba - fig. 60/3-5)233, Popesti (jud. Giurgiu - fig. 60/11, 14)234, Sprancenata (jud. Olt - fig. 60/12)235 ~i Tilisca (jud. Sibiu - fig. 60/78)236. Tipul 5; inele de tip greco-roman. Intr-o serie de a~ezari Si cetati din Dacia au fost descoperite si inele provenind din lumea greco-romana. Din punct de vedere tipologic ele se impart in mai multe variante: 5a - inele cu capete libere rasucite in spirala (fig. 60/17). 5b - inele dezvoltate vertical, partea superioara fiind latita si omamentata (fig. 1/4). 5c - inele dezvoltate orizontal, partea superioara fiind inaltata de corpul piesei si omamentata (fig. 60/18). 5d - inele omamentate cu pietre sau elemente in fonna de perle (fig. 60/19). Toate aceste tipuri de inele constituie imporluri din lumea greco-romana unde iSi gasesc analogii exacte 244 . In Dacia astfel de piese sunt rare. Tipul 5a este constituit de un singur exemplar de bronz descoperit la Poiana (jud. Galati fig. 60/17)245. Tipul 5b este reprezentat de inelul de aur ornamental cu camee provenind tot de la Poiana (fig. 1/4)246. Piese de bronz de tip 5c au fost gasite la Poiana 247 si Tilisca (jud. Sibiu - fig. 60/18)248, in timp ce exemplare de tip 5d provin de la Popesti (jud. Giurgiu)249 si Ocnita (2 exemplare - fig. 60/19)250. Alte inele greco-romane carora nu Ii se poate preciza inca tipul, au fost mentionate la Brad (jud. Bacau), Racatau (jud. Bacau)251 si Poiana (jud. Galati)252, in ultima statiune [iind semnalate cele mai multe artefacte de acest fel din intreaga Dacie. Inelele de tip 5a, 5c si 5d cunosc 0 utilizare indelungata, in timp ce exemplarele de tip Sb, de origine elenistica, au fost folosite pana in sec. I e.n. In functie de contextele de descoperire, exemplarele din Dacia pot fi datate in a doua jumatate a sec. I Le.n. Si mai ales pe parcursul sec. I e.n. 108 109 ~'! In ceea ce prive$te semnificatia acestor inele, trebuie subliniat faptul ca ele au fost descoperite in cetati $i a$ezari din care provin numeroase alte importuri greco-romane, ceea ce indica patrunderea lor in Dacia ca obiecte destinate schimburilor comerciale. Inelul de aur de la Poiana ridica insa unele probleme de interpretare. In lumea romana inelele de aur au constituit simboluri de noblete, in perioada republicana fiind purtate de senatori, iar in perioada imperiala timpurie acest drept (jus aurei anUll) fiind extins $i asupra ordinului equestru, in functie de situatia financiara a persoaneior respective 253 . In aceste conditii - de$i ideea nu poate fi exclusa total - este greu de crezut ca inelul de la Poiana constituie un simplu obiect de import. Piesa respectiva a putut ajunge in a$ezarea de pe Siret prin intermediul unei persoane venite din Imperiu care avea dreptul de a purta un astfel de inel ori poate constitui 0 prada de razboi obtinuta in unna unei incursiuni militare la sud de Dunare. V.1.S. Lanturi - coliere ~i centuri In I'andul pieselor de podoaba sau cu destinatie vestimentara se numara $i lanturile-coliere omamentale sau centurile executate din argint $i bronz. Ele sunt frecvente in special in tezaure Si morminte, fiind prezente insa si in unele cetati $i asezari dacice. Din. punct de vedere tipologic Si functional aceste piese cunosc 0 mare diversitate. Pentru a oferi 0 imagine global a asupra acestor artefacte, ele vor fi prezentate in totalitate, chiar daca unele sunt executate numai din argint Si nu se cunosc. deocamdata. replici in bronz. veacului respectiv, dupa care numarul lor scade treptat. Cel mai tarziu exemplar (inceputul sec. I e.n.) este cel din tezaurul de la Vedea 268 . Tipul 2: lanturi din zale impletite sau in forma de "coada de vulpe""Fuchsschwanzketten"(tip Horedt B2). Sunt realizate in special din argint, zalele fiind stranse una de alta. fapt care ofera aspectul unei impletituri. Au fost purtate, de asemenea, la gat (fig. 62/3-4, 63/3.64/1-2). Lanturile de tip 2 sunt specifice ariei mediteraneene 269 , de unde au fost inspirate si exemplarele dacice. Pe teritoriul Romaniei ele sunt raspandite in specialla sud de bazinul Tiimavelor, in valea Mure~ului si la sud de Carpati (fig. 61). PieseIe aflate Ia nord de aceasta zona (lantul din tezaurul de la Oradea m 270 ) constituie probabil importuri in regiunile respective. Exemplarul de argint din tezaurul de la Vedea este prevazut cu terminatii ornamentate zoomorf ~i in filigran, fapt care ar putea sugera ca nu este vorba de 0 piesa 10caIa, ci de un import sudic (fig. 62/4)271. De asemenea, un lant din bronz de tip 2 a fost descoperit in asezarea de la Poiana (jud. GaIati)272. De el sunt atamate pandantive in forma de inima, piese frecvente in lumea romana 273 , fapt care indica ~i zona de provenienta a exemplarului respectiv. Lanturile de. argint din zale impletite se asociaza cu fibule cu seut rombic Si antropomorf (in tezaurele de la Balanesti274 , Coada Malului 275 , Remetea Mare 276 , Salistea 277 ) Si cu fibule-lingurita (tezaurele de la Vedea 278 , Senereus 279 , ~eica Mica 280 ), indiciind 0 perioada de maxima utilizare in a doua jumatate a sec. I Le.n. Si prima jumatate a sec. I e.n. EIe iSi fae aparitia inca din prima jumatate a sec. I i.e.n., dupa cum sugereaza exemplarul asociat cu fibule cu noduri din tezaurul de la Oradea III. Lantul de bronz cu pandantive in fonna de inima de la Poiana (jud. Galati) trebuie datal Ia sfarsitul sec. I e.n. Si inceputul veacului urmator. Tipull: lanturi din zale pliate (tip Horedt B 1). Aceste lanturi sunt realizate exclusiv din argint, din zale de sarma indoite in forma de "8", pliate la mijloc si prinse una de alta. Capetele lanturilor sunt pI'evazute de obicei cu man$oane de tabUI. Inchiderea este realizata cu 0 veriga (in cele mai multe cazuri cu capete petrecute Si infasurate) de care atama uneori pandantive de diferite fOlme. Lanturile de tip 1 erau purtate la gat (fig. 62/1-2, 63/1-2). Piesele in discutie sunt r2.spibdite pe arii mai largi 254 , fiind preluate probabil din zona mediteraneeana. In D:tcia (fig. 61) eIe se intalnesc mai ales in tezaurele din Transilvania, la sud de Carpati fiind rare (un exemplar in tezaurul de la Vedea 255 - fig. 63/1 - Si altul din aur la Popesti256 - fig. 2/2). Exista doar doua cazuri in care lanturile din zale pliate au fost descoperite impreuna cu lanturi de tip 2 (tezaurele de la Vedea Si Oradea III257). Asocierea cu fibule cu noduri (in tezaurele de la PO$aga 258 , Moigrad 259 , Cojocna260 , Medias 261 , Oradea m 262 , Cehei 263 , Tili$ca264 ) $i cu fibule cu scut rombic (in tezaurele de la Cerba1 265 , Cadea 266 , ~aes267), asigura 0 datare a lanturilor de tip 1 in sec. I Le.n., majoritatea fiind utilizate in prima jumatate a Tipul 3: lanturi realizate din verigi cu capete petrecute $i infa$urate (tip Horedt B3). Lanturile de acest tip sunt reprezentate pana acum de un singur exemplar. Este yorba de lantul de argint de la Recas (jud. TimiS) de care atama pandantive in forma de toporas, fapt care I-a determinat pe K. Horedt sa-I atribuie orfevreriei dacice, desi piesa respectiva a fost datata (pe baza monedelor din acelasi tezaur) in sec. III e.n.28J Exemplarului de Ia Reeas i se adauga probabil "lantuI" din tezaurul de la Poiana (jud. Gorj - fig. 65-66). Este yorba de 12 verigi cu capete petrecute $i infasurate avand dimensiuni miei. De una dintre aceste verigi este prinsa 0 alta veriga simpla realizata dintr-o sarma de argint indoita circular282 . Avand in vedere acest detaliu, nu ar fi exclus ca toate aceste piese sa fi format un lant, legaturile 110 111 ~ . .Y \ -,.;. :t,::I\,'· , -,": J ' ; dintre verigi fiind asigurate prin inele simple de felul celui mentionat. lnterpretarea in acest sens a verigilor de la Poiana (jud. Gorj) ar explica si prezenta in acelasi tezaur a pandantivelor romboidale Si a unui pandantiv-toporas. Datarea "lantului" de la Poiana (jud. Gorj): a doua jumatate a sec. I e.n. pieselor respective Si Ie-au adaptat, constituind tipuri noi. Exemplarele din Dacia cunosc doua variante tipologice si functionale: 4a - lanturi din zale de sanne rasucite prinse una de capatul celeilalte. Au fost confectionate numai din argint (fig. 69, 70/1-2, 5). 4b - lanturi realizate din zale de sanne rasucite prinse una de alta eu ajutorul unor verigi cu capete petrecute si infasurate. Au fost realizate din argint Si bronz (fig. 70/4, 119/3). Lanturile de tip 4a au cunoscut utilizari multiple. Ele puteau fi folosite drept coliere (Cetateni 296 ) ori purtate pe piept prinse de colane (Tasad - fig. 69 297 ) sau de fibule (Kladovo - fig. 70/1 298 ). Sunt raspandite in special in Transilvania (in tezaurele de la Cerbal 299 , Oradea 1300 , Salistea30I , ~aes302, in cetatea de la ~imleu Silvaniei 303 si in asezarea de la Tasad 304) dar si la sud Si rasarit de Carpati (Klad ov0 305. Cetateni 306 , Racat[m 307 ). Se asociaza in special cu fibule cu noduri Si fibule eu scut rombic, fapt care asigura 0 datare In sec. 1 Le.n. Lanturile de tip 4b au fost utilizate probabil ca centuri. Ele cunosc 0 raspandire sudiea (fig. 67). In monnintele tumulare de incineratie de la Altimir (nord-vestul Bulgariei) au fost descoperite doua astfel de centuri fragmentare din bronz 308 . Complexele respective apartin grupului Padea-Panaghiurski Kolonii Si au fost atribuite unoI' luptatori. Ele pot fi datate, pe baza inventarului funeral' (fibule de tip Jarak, fibula cu port-agrafam fonna de cadru, pafta Latene tarzie) in sec. 1 Le.n. (po ate numai in prima jumatate a veacului respectiv). Este semnificativ si faptul ca una din centurile de la Altimir pastreaza ca element de legatura intre verigi Si 0 tabla indo ita, fapt care aminteste de piesele de tip 6 (vezi infra). Tot la sud de Dunare, la Gomi Dabnik (reg. Pleven - fig. 113/2-3), intr-un mormant tumular au fost descoperite, alaturi de 0 fibula cu noduri, doua pandantive de argint prinse de un fragment de lant de tip 4b 309 . Din inventarul monnantului mai facea parte un "lant de argint" care s-a pierdut in momentul descoperirii. Este posibil sa fie yorba de restul lantului la care au fost atasate pandantivele. Datarea intregului complex: prima jumatate a sec. 1 l.e.n. In sfarsit reamintesc lantul-centura de al'gint de la Clipicesti (jud. Vrancea)31 0, asociat cu 0 fibula cu noduri si datat in prima jumatate a sec. I i.e.n. Tipul 4: lanruri realizate din zale de sarme rasucite. Elementele componente ale lanturilor de tip 4 au fost interpretate in ultimele decenii in mod diferit. K.Horedt a integrat piesele respective in randul pandantivelor de argint, numindu-le "pandantive-surub" (Schraubenfonnige Anhanger)283. Publicarea aproape concomitenta a tezaurului de la Clipicesti (jud. Vrancea), care contine a si un lant din zale de sarme rasucite 284 , nu a mai permis profesorului clujean sa revina pe larg asupra acestei interpretari. Totusi el a precizat ca "pandantivele"respective pot constitui elemente de lanturi, piese similare confectionate din fier fiind utilizate si in lumea scordisca 285 . N. Chidiosan aprecia ca lanturile-pandantive puteau fi adaptate in diferite zone specificului local. Astfel, exemplarul de la Tasad a fost atasat unui colan de argint, cel de la Cetateni a fost utilizat ca lant propriu-zis, la Clipicesti a fost asociat cu verigi, in timp ce la Oradea Si Cerbal au fost utilizate ca simple pandantive286 . De curand, V. V. Zirra Si D. Spanu au considerat ca "pandantivele-surub" constituie "foarte probabil 0 varianta mai recenta a pandantivelor in fonna de bara (pandantive-cui - n.n.)"287, idee care nu poate fi acceptata. F. Medelet, revenind asupra acestei probleme, sesiza faptul ca piesele respective constituie elemente de lant, fiind similare cu piesele din bronz Si fier din lumea celtic a dunareana 288. Din punct de vedere morfologic lanturile Latene tarzii din zale de sanne impletite iSi au originea - asa cum presupuneau K. Horedt si F. Medelet - in lanturile din zona celtic a central Si est-europeana. Ele sunt realizate din sarme rasucite, prevazute la ambele capete cu "ochiuri': legaturile dintre elemente fiind asigurate prin verigi simple. In unele situatii este po sibil ca segmentele rasuci1e sa fi fost prinse unele de altele cu materiale organice care nu s-au mai pastrat. In maJoritatea cazurilor au fost utiIizate ca centuri, dupa cum indica sistemul de inchidere cu pafta. Exista insa Si exceptii: in mormantul 22 de la Nebringen, lantul se afla la gatul defunctului 289 . Lanturile-centuri de acest tip au fost descoperite in numar mare in lumea scordisea (fig. 6811-2)290, dar Si in alte zone locuite de celti 291 . In Transilvania au fos1 gasite in necropolele de la Ciumesti (fig. 68/4)292, Fiintanele (fig. 113/1 )293 si Piscolt (fig. 68/3)294, iar in Banat un exemplar de bronz in necropola de la Remetea Mare 295 . Cele mai multe piese au fost datate in Latene-ul mijlociu. Artefactele mentionate constituie prototipurile lanturilor din Dacia preromana. In Latene-ul tarziu mesterii 10caH au preluat tehnologia si morfologia Tipul 5: centuri de tip Corlate. Elementele componente ale acestor centuri sunt realizate din salIDa indoita in forma de "8", avand infasurate in zona mediana cate un manson de tabla. Elementele respective sunt prinse unele de altele prin verigi simple. Sistemul de inchidere este asigurat de 0 pafta de fonna elipsoidala. In majoritatea cazurilor, de aceste centuri atama pandantive in forma de toporas, confectionate din tabla si 112 113 I.'I!, !I ! ornamentate - la fel ca paftaua - pe margini cu impunsiHuri fine, iar in centru cu proeminente in fonna de umbo, realizate in tehnica au repousse. Centurile de tip 5 sunt executate de obicei din fier, dar nu lipsesc nici exemplarele din bronz (fig. 72). Din punct de vedere tipologic ~i morfologic, ele sunt unitare ca aspect. Fonna acestor centuri indica faptul ca originea lor se afia in piesele de fier din lumea celtic a caracteristice Latene-ului mijlociu care au zalele in foema de "8" 311. Centurile de tip 5 sunt specifice ariei grupului Padea - Panaghiurski Kolonii. fiind utilizate probabil de razboinici. Primele ~i cele mai multe exemplare sunt cele descoperite in momlintele de la Corlate (jud. Dolj)312, de unde ~i denumirea centurilor de acest tip. Alte piese de fier au fost gasite in morminte de la sudul Dunarii: Komarevo, Panaghiurski Kolonii (2 exemplare)313 ~i Stoikite314 . 0 centura fragmentara de bronz provine din a~ezarea getica de la Catelu Nou 315 , constituind probabil un import in mediul respectiv (fig. 71). Forma ~i ornamentica, pre cum Si numarullor redus, constituie argumente in favoarea atribuirii centurilor de acest tip unui singur atelier care a function at in zona Dunarii. Un exemplar de la Corlate a fost descoperit impreuna cu 0 fibula de schema Latene C2, iar piesa de la Komarevo este asociata cu un torques "at1iculat': Acest lucru indica 0 perioada de utilizare in a doua jumatate a sec. II Le.n. ~i in prima jumatate a sec. I Le.n. Absenta unor astfel de centuri din repertoriul podoabelor de argint dacice s-ar putea explica, pe de 0 pat1e, prin aria de raspandire ~i numarul redus de piese, iar pe de alta parte, prin faptul ca centurile de tip 5 au fost pU!1ate de barbati, in timp ce majoritatea podoabelor din tezaurele de argint dacice au constituit probabil complete de POJ1 feminin 316 . 'I I iI I Tipul 6: centuri de tip Ffintfinele- Tili$ca. Este yorba de centuri realizate din verigi cu capete petrecute ~i infa~urate, legate intre ele prin elemente de tabla indoita. Au fost executate numai din argint. Morfologia acestor piese exclude pUl1area lor la gat, fiind incomode pentru 0 astfel de destinatie. Pana in prezent sunt documentate doar doua. exemplare. Unul a fost descoperit la Fantanele (jud. Dolj)317, iar celalalt provine din "monnantul 1" de la Tili~ca (fig. 7311-9)318. Ultimul exemplar mentionat a fost descoperit impreuna cu fibule cu noduri, ceea ce indica 0 datare in prima jumatate a sec. I Le.n. B ucatile de tabla indo ita care asigura legaturile dintre verigi amintesc modalitatea de confeqionare a centurilor de tip 5, fapt care sugereaza un eventual transfer morfologic de la un tip la altu!. Pe de alta parte, F. Medelet presupune ca bucatile de tabla care servesc la innadirea verigilor cu capete petrecute ~i infa~urate "imita in argint un posibil model din piele"319. Tipul 7: centuri cu asrragale. Centuri realizate din segmente de bronz ornamentate cu astragale, prinse cu materiale organice de suportul de piele. Inchiderea era realizata cu ajutorul a doua catarame de forma triunghiulara, dintre care una prezinta la capat un buton circular. Centurile cu astragale au fost studiate detaliat de J. Todorovic 320 Si E. Jerem 321 care au stabilit aria de raspandire Si cronologia pieselor de acest tip. Ei au evidentiat faptul ca exemplarele din zona celto-ilira au constituit pies,' de lux purtate de femei, ca ele au aparut inca din sec. V i.e.n., au fost preluate de celti si au fost utilizate pana in Latcne-ul tarziu. 1. H. Crisan 322 a repertoriat fragmentele de centuri descoperite in Dacia, subliniind ca in spatiul intracarpatic al Romaniei ele apar numai in sec. I i.e.n. si constituie importuri. D. Bozic 323 a reluat analiza pieselor datate in epoca Latene, stabilind existenta a trei tipuri distincte. Tiplll Osijek este specific Latene-ului timpuriu si mijlociu. Elementele centurii prezinta cate trei bucle, spatiul dintre ele fiind ornamentat cu linii orizontale. Catarama are 0 fonna triunghiulara Iii se sprijina pe 0 placa rectangulara 324 . Tipul Belgrad este caracteristic in special Latene-ului tarziu. Segmentele centurii prezinta cate patru bucle, iar spatiul dintre ele este ornamentat cu linii oblice. Catarama triunghiulara este legata de placa rectangulara de baza prin doua elemente circulare (intreaga piesa este tumata intr-un singur tipar). Centurile de acest tip provin - in general - din necropolele si asezarile scordisce situate pe cursuI Dunarii, intre Tisa Si Morava (Surduk, Novi Banovci, Zemun, SurCin, BelgradKarabunna, Belgrad-Rospi ClIprija, Kostolac)325. Tipul Dunaszekcso apartine, de asemenea, Latene-ului tarziu. Elementele centurii prezinta cate cinci sau chiar sase bucle, spatiul dintre ele fiind ornamentat cu linii oblice. Catarama triunghiulara se spijina pe 0 placa rectangulara, fiind asemanatoare eu piesele tipului Osijek. Majoritatea acestor centuri au fost gasite tot in zona Dunarii, la nord de Drava (Regoly, Szarazd-Regoly, Lengyel, Dunaszekeso, Dalj), unele exemplare ajungand spre sud pana in spatiul SCOl"disc (Novi Banovci), iar spre nord pan a in Moravia (Stare Hradisko)326, Ucraina Transcarpatica (Malaja Kopanija 327 , Zemplin 328 ) ~i in aria culturii Puchov 329 . Difuzillnea tipului Dllnaszekcso este mult mai larg'1. decat cea a tipului Belgrad. Aceasla constatare esle confinnatil de raspanclirea spre r~,sarit a centurilor cu aslragale. PieseJe din Dacia, care au putut fi determinate, apartin in totalitate tipului Dunaszekcso. ClI 0 singunl exceptie, ele au fost descoperite in spatiul intracarpatic (fig. 71). Exemplarul cel m,;i complet a fost gasit intamplator in secolut trectlt la Cri~eni Uud. Hunedoara - fig. 73/15)330. EI pastreaz~l atat elemente eu astraeate ale centurii, cat ~i sistemul de incbidere. La Ocnita a fost deseoperita 0 cataram~ (fig. 73/14)331, iar la Capalna (fig. 73/10-11)-'-'2, Costesti 333 si Pecica 114 115 1,,·,Cn' I!! '," l,i,": ,I,' "", ' , I ',1 " I,: ! L (fiQ. 73/12)334 doar elemente ale centurii. Alte piese provin din colectii particulare di; seeolul trecut, descop~ririle fiind localizate 1a Sebe~ (colectia Mauksch)335 ~i Sibiu-Gusterita (colectia Aekner - fig. 73/13)336. Centurile eu astragale deseoperite pe teritoriul Daciei eonstituie importuri din zona Dunarii pannoniee. 0 piesa de bronz din cetatea de la Capalna337 , de forma segmentelor eenturilor cu astragale, dar de dimensiuni mult mai mari ~i fara perfora(ii, ar putea reprezenta 0 tentativa nereu~ita de imitare a pieselor in discutie. Exemplarele din Dacia pot fi datate ill sec. I Le.n., in unele cazuri (Capalna, Costesti. Ocnita, Pecica) aceasta incadrare fiind asigurata si prin contextele de descoperire. Nu se cunosc inca piese mai timpurii. Ele ar putea sa apara in zona Banatuilli unde legaiurile populatiei locale Cll spatiul celto-ilir s-au manifestat cu mai lllulta vigoare. Tiplll 8: ccnlllri de piele Cll gamitllri din tabla de branz. Centurile de aeest tip au fost executate din piele, pe sup0!1ul respeetiv fiind fixate gamituri de bronz de fonna unor placute rectangulare sau r01l1bice b01l1bate, 1l1arginile fiind bordate eu verigi. In cazurile ill care garniturile 1l1entionate au fost descoperite izolat, ele nu au atras atentia arheologilor. Modul de utilizare a fost evidentiat eu ocazia analizarii paftalelor Latene tarzii placate cu tabla de bronz (fig. 79)338. Astfel de centuri au fost descoperite la Sighisoara-Wietenberg Uud. Mure~)339, Poiana (jud. Galati)340, Orlea (jud. 0It)341, Gradistea (jud. Braila)342, Divici Uud. Caras-Severin)343, Craiva (jud. Alba)344 in mediul dacic, la Borose~ti345 si Poienesti 346 ill 1l1ediul bastarnic si la Overzi6i ill aria cultlilii Zarubinti347. Asocierea acestor centuri cu paftale Latene tarzii indica 0 datare ill sec. I Le.n. Pandantive alumrite eu un buton la capat apar in lumea eelto-genllanica inca din sec. I 1.(;.n. 35 ] EI; Val' fj preluate de romani, cunoscand 0 utilizare larga in provinciile dunarene 352 . Exemplarul .de l~ Poiana i~i gase~te analogii in pandantivele de pe centurile norico-pannolllce ~I poate fi datat pe. parc~rs~l s~c. I e.n: Pandantivele de la Brad au intrat ill componenta unoI' centun de tIp dlfent. TOtUSI analogiile din acelasi spatiu, chiar daca nu sunt identice, indica 0 datare tot in sec. I e.n. . .. f' 74/'10) Alte elemente de centuri romane au fost descopente la Tlh~ca ( Ig. _: Este yorba de 0 balama care mai pastreaza garniturile din tabla de bronz ale. unel centuri de tip norico-pannonic 353 . De asemenea, in ~etat~a daci~a, de la Cr~Iva a fost descoperita, alaturi de 0 catarama (la care VOl mal. revelll .m subcapI~ol~l urmator), 0 garnitur2. de bronz ajurata apar~inand unel centun de ace.laSI tIP (fig. 74/19)354. In sfarsit. in cadrul acele~a$i categorii ,d~ _a~efacte, men~l~nez 0 aplica de [onna eliptica bomb~ta, pastrata tragmentar, gaslt~ 111 cetatea daClc.a de,la Simleu Silvaniei (fig. 74/18)3)5. Centurile de la care prov1l1 toate aceste plese dU fost datate pe parcursul sec. I e.n. 356 V.1.6. Catarame ~i paftale Cataramele si paftalele sunt piese componente ale unoI' centuri. In~ unele cazur~ ele au fost descoperite [mpreuna cu centurile carora Ie-au fost destinate. In aIte C~ZU~-I illsa mai ales cand este v~rba de centuri sau curele din piele fara alte ganl1t~n, cata;-an1ele Si paftalele au fost descopelite izolat. De aceea, ~ste ne.cesara 0 insener~ tipologica Si cronologica a acestor artefacte, de~i unele dm.tre plefcle car~ VOl' fl pre zen tate ill continuare au fost deja mentionate cand am vorblt despre centun. Tiplll 9: centuri $i elemente de centuri ramane. Printre piesele de centura descoperite in unele a~ezari dacice se nU1l1ara si 0 serie de elemente provenind de la centuri de tip roman. Majoritatea apartin sau constituie variante ale unoI' cent uri de tip norico-pannonic. In asezarea daco-getica de la Poiana Uud. Galati) a fost descoperit un pandantiv din bronz, avand capatul liber realizat sub fonna unui buton, iar cealaltil extremitate despicata pentru a fi fixatft pe centura de piele cu ajutorul unui nit348. Alte trei pandantive aseI1l[tI1atoare au fost deseoperite [n tumulul III de la Brad (fig. 74/15- 17)349. Ele se aflau pe rugul funerar Si au fost treeute prin foc. Alaturi de aeeste pandantive, au mai fost recuperate 0 serie de piese de bronz care au apanin ut probabil aeeleiasi centuri (fig. 74/1-14)350. Este v~rba de nituri semisferice sau erestate, de verigi prevazute eu nituri de prindere pe curea (unele fiind placate eu foaie de argint), 0 aplica de bronz ornamentata cu 0 perla de sticla si eu 0 foita de argint, aplici rectangulare etc. Tiplll 1: eatarame eu limba. .. . _. Cataramele cu limba sunt piese asemanatoare celor utIlrzate ~I astazI, a caror morfologie nu s-a 1110dificat esential de-a lungul. timpulu! fiind sm:ple. ~i ~ra~tice. Ele erau prinse fie direct de cureaua de piele, fIe erau fIxate cu llltun pnn mtermediul unor garnituri metalice (fig. 75/1-4). . .. Exe111plare din fier sau bronz au fost descoper~te l~ ~eclca Uu~. Ara? fig. 75/2-4)357, Ocnita Uud. Valcea - fig. 75/1)358, Crasam Uud. lalo111Ita), Bazdana (jud. Dolj)359 etc. 116 117 v Tipul 2: eatarame reetangulare eu spin. . Cataramele de acest tip au 0 forma dreptunghmlara sau patrata. Pe mIJlocul uneia dintre laturi (in cazul celor dreptunghiulare, pe una din laturile scurte) se ~fl~ un "spin" de prindere, illdoit spre exterio~. Piesele d~ tip 2 sunt executate de obicel din fieI', dar nu lipsesc nici exemplarele dm bronz (fIg. 75/5-7). v _ , .. . EI.e au fost ~tiJizate atilt ca piese de harna$ament, dit $i ca piese de vestimentatle. Pnma functlOnalitate mentionata este sugerata de prezenta unei astfel d catarame din fier intr-o groapa cu un schelet de cal de la Zimnicea360 . Asociere: cataramelor de tip 2 cu piese de harna$ament mai este semnalata in tumulul nr. 4 d la Pope$ti 361 $i intr-un tumul de la Altimir (nord-vestul Bulgariei)362. Utilizare: cataramelor de tip 2 ca piese de vestimentatie este confirmatade descoperirea unui astfel de exemplar in mormantul nr. 92 de la Belgrad-Karabunna. datat in sec I .i.e.n.~63 catarama similara provine din cetatea de la Craiva (jud. Alba)364. Alt~ plese dm fler sau bronz au fost descoperite la CapaJna365 , Craiva 366 , Tilisca367 etc. . Cataramele de tip 2, avand 0 forma simpla si fiind in primul rand piese utiIltare. au cunoscut 0 uti liz are indelungata, fiind prezente pe toata durata sec . I'I.e.n. _ I e.n. ? IiI, 'I: II::," ~ ,i-i ii,' " i' Tipul 3: catarame in fonna de lira. .Cat~ra.mele in fonna de lira sunt formate din doua parti turnate impreuna. Una dl~ partl at:e ~asp~ct de tra~.ez, cu un spin (uneori modelat sub forma unui cap de pasare acvatIca) fIXat pe mlJlocul laturii lungi. Laturile scurte sunt arcuite iar capete!e lor prelungite, ascutite Si rasfrante spre exterior. A doua parte a catar;mei e~te clrculara. Corpul este, in sectiune, de forma rombica, ovala sau rotunda (fig. 75/8-15). Un exemplar a fost descoperit la Aiton (jud. Cluj - fig. 75/12) intr-un mormant de incineratie in groapa. Printre oasele calcinate au mai fost gasite - alaturi de catarama - fragmentele unei fibule de bronz care nu a mai putut fi detenninata368. . .Majoritatea exemplarelor provin din cetati Si asezari dacice (fig. 77). 0 catarama ~treaga a fost gasita in locuinta 21 de la Tilisca (jud. Sibiu - fig. 75/8)369. Alte PI~S~ fragmentare au fost descoperite la Bazdana (jud. Dolj - fig. 75/11)370, Coste~tI (j~~3 H.une~oara)~71, Craiv.a (j~d. Alba - fig. 75/~)372, ?cnita (jud. VaJcea _ fig. 7:>/13) Sl POlana (jud. Galati - fig. 75/14)374. Mat trebUle amintite eatarama de l~ Muzeul Banatului din Timisoara (colectia Pongracz - fig. 75/15)375 Si eea de la Llptovska Mara I (fig. 75/10)376, in aria culturii Puchov. Functionalitatea acestor obiecte nu a fost preeizata cu destula exactitate. Cataramele d.e la Bazdana Si Tilisca au fost considerate piese de harnasament. E.xemplarul dm mormantul de la Aiton exclude aceasta posibilitate si indica faptul ea este yorba de un element de vestimentatie. Din punct de vedere functional cata~amele in. fon~a de lira par a fi asemanatoare celor de tip norieo-pannonic c~ u~ smgur spm - tIpul Garbsch G 1377 - putand fi presupusa 0 utilizare similara (fl~. 76/2). Insa, in timp ce in eomponenta centurilor norico-pannonice intrau 0 sene de alte elemente eu rol functional Si ornamental, calaramele in forma de lira au fost descoperite izolat, ceea ce sugereaza existenta unor modalitati de utilizare diferite (fig. 76/1)378. in ceea ce priveste originea acestui gen de catarame, parerile exprimate sunt foarte diverse. N. Lupu incadra piesa de la Tilisca printre obiectele de import din lumea romana 379 . Discutand despre exemplarul descoperit la Liptovska Mara, K. Pieta afirma ca el reprezinta un exemplar tipic de forma de tranzitie de la cataramele inelare din epoca Larene la cele de tip norico-pannonic 380. in sfarsit, in legatura cu piesa de la Aiton se presupunea ca este yorba de "0 varianta aparte a tipului de catarama norico-pannonic"381 . . Pentru lamurirea problemei este necesara mai intai stabilirea cronologiei acestui tip de catarame. Exemplarului de la Poiana si celui de la Muzeul timisorean nu Ii se cunoaste contextul de descoperire. Piesa de la Liptovska Mara nu a putut fi datata mai precis, iar cele de la Craiva Si Bazdana provin din nivele incadrate in sec. I i.e.n. - I e.n. Cea mai clara descoperire - din punct de vedere cronologic este cea de la TiliSca. Locuinta in care a fost descoperita catarama apartine ultimei faze dacice. Aceasta a fost datata de la mijlocul sec. I Le.n., pana la cucerirea romana382 . Exemplarul de la Ocnita a fost descoperit intr-un nivel din care mai provin 0 serie de materiale arheologice dacice sau de import (fibule-lingurita cu ornamente zoom:orfe383 , fibule romane384 etc.) care asigura 0 datare pe parcursul sec. I e.n. Prin unnare, in cazul in care cataramele in fonna de lira au fost descoperite in complexe inchise, ele se dateaza in a doua jumatate a sec. I i.e.n. Si pe parcursul sec. I e.n. Cu toate ca descoperirile de pana acum nu pot furniza 0 incadrare cronologica mai restransa, se poate observa ca piesele in discutie sunt contemporane pe o anum ita secventa temporala en exemplarele norico-pannonice. tn ciuda acestui fapt nu se poate sustine cil artefactele dacice constituie variante ale celor vestice. Argumentele sunt oferite de forma deosebita a celor doua tipuri de catarame, de accesoriile prezente intr-un caz si absente in celalalt caz, ca Si de posibilitatile functionale care pot fi, de asemenea, diferite. Nu poate fi exclusa total posibilitatea ca exemplarele norico-pannonice sa fi influentat aparitia pieselor dacice. In acest caz, limita cronologica initiala ar putea fi "urcata"pana la sfarsitul sec. I Le.n. sau inceputul sec. I e.n. Cataramele in fonna de lira se concentreazlt numeric doar in spatiul locuit de daco-geti si de aceea trebuie interpretate ca 0 creatie vestimentara autohtona. Exemplarul descoperit in aria culturii Puchov constituie probabil un import din Dacia. Tipul 4: calarame de lip norico-pannonic. Atunci cand am prezentat centurile ~i elementele de centuri fomane descoperite in Dacia preromana, am evidentiat faptul crt intr-o serie de cetati si asezari au fost descoperite parti ale unor piese de tip norico-pannonic. Numarul cataramelor care serve au la inchiderea unor astfel de centuri este redus in comparatie cu al celorlalte elemente descrise. 118 119 Din cetatea dacica de la Craiva provine 0 astfel de catarama de bronz de tip norico-pannonic (fig. 74/21). Ea are 0 forma dreptunghiulara, pe una din laturile lungi aflandu-se doi "spini" de inchidere, indoiti ,sub fonna un or capete de pasari acvatice 385 . Din punct de vedere morfologic, piesa de la Craiva se incadreaza in tipul Garbsch G2a 386 . Piese similare sunt documentate in Pannonia. Noricum Si in zonele locuite de gennani. Au fost datate la inceputul sec. I e.n. Un alt exemplar, fragmentar, a fost descoperit la Malaja Kopanija, pe Tisa superioara 387 . Apartine tipului Garbsch Gla si este datat in epoca lui Augustus 388 . Tipul 5: paftale elipsoidale de tip Corlate. Paftalele de acest tip au fost descoperite impreuna cu centuri de tip 5. Morfologia, raspandirea Si cronologia paftalelor elipsoidale au fost discutate cand am prezentat centurile de tip 5, astfel ca nu voi mai insista asupra lor. Tipul 6: paftale din fier placate eu tabla de branz. Paftale de acest tip au fost gasite in numeroase cetati Si asezari dacice (fig. 78). Studiul lui M. Babes din 1983 ramane cea mai detaliata analiza a artefactelor in discutie, descoperirile ulterioare nemodificand fundamental concluziile cercetatorului bucurestean 389 . In cele ce urmeaza voi rezuma observatiile lui M. Babes, completand lista descoperirilor cu unele piese identificate in ultimii ani. Paftalele de tip 6 se compun din doua parti: placa propriu-zisa avand laturile lungi mai mult sau mai putin arcuite si ingustate spre carligul de prindere (acesta din unna fiind prevazut la capat cu un buton); piesa de fixare, prin nituire, la curea. Legatura dintre cele doua parti era asigurata printr-o balama. Aceste placi realizate din fier erau acoperite cu foite subtiri din bronz (intr-un singur caz, atestat la Carlomanesti, aceasta foaie este tot din fier) omamentate in tehnica au repousse cu motive £eometrice (benzi striate, nervuri paralele, semicercuri dubie, cercuri cu umbo e;c.), mai rar antropomorfe (0 pafta de la Popesti Si probabil una de la Poiana-Galati). In cele mai multe cazuri, foaia subtire de bronz era flXata pe placa de fier Drin rabatarea marginilor lungi ale celei din unna. In unele situatii (piese de la Pop;sti, Sighisoara, Zidovar) cele doua elemente erau fixate una de alta cu ajutomI unei rame In fonna de jgheab, executata din fier sau bronz (fig. 79-84). Potrivit sistemului de realizare al balamalei, paftalele de acest tip au fost impartite in doua variante: 6a - paftale cu balama alcatuita din trei urechi tubulare: una centrala, realizata din aceeasi bucata de metal ca Si placa, si doua laterale fOllllate prin decuparea garniturii de fix are pe centura. Paftaua si centura sunt prinse una de alta printr-un ax de fier care strabate urechile tubulare Si este prevazut la capete cu butoni de fix are. Lungimea acestor piese masoara peste 1.9 cm (Babes, tip I) fig. 79-80, 81/5, 83/4. 120 6b - paftale cu balama realizata prin indoirea paftalei pe toata latimea ei, prin tubul astfel fonnat fiind introdusa 0 za de sarma de fier care se fixa d~ g~mit~­ ra metalica de pe curea. Dimensiunile sunt mai reduse fata de cele ale pnmel vanante (Babes, tip II) - fig. 82/3-5,83/3,5,84/5. In legatura cu modul de utilizare mai trebuie precizat faptul ca paftalele de tip 6 erau utilizate la centuri de piele prevazute cu gamituri si omamente metal ice (vezi supra centuri de tip 8), in timp ce sistemul de inchidere era asigurat prin verigi simple sau cu noduri (vezi verigi de tip 1 Si 2). Paftalele de tip 6 sunt documentate alit in zona sudica a Daciei, cat si in spatiul intracarpatic (mai ales intre bazinul Tarnavelor Si Carpatii Meridionali fig. 78). M. Babes, analizand piesele de acest fel dintr·o regiune mai larga, surprinde existenta a trei grupe de descoperiri. La sud-vest de Dacia se contureaza 0 grupa celto-ilira (sau iliro-scordisca) prin concentrarea in acea zona a paftalelor de tip Donji Lam~nci (fi~. ~5/1-~). Ele se caracterizeaza prin balamale identice cu ale paftalelor de tIp 6a Sl pnn eXlstenta unor omamente asemanatoare cu cele de pe piesele dacice. La rasarit de Carpati a fost evidentiata 0 grupa bastamica, paftalele respective avand balamaua cu za din sarma de fier la fel ca exemplarele dacice de tip 6b (fig. 85/3-4). In aceste conditii - conchide M. Babes - paftalele de tip 6a din gmpa getodacica iSi au originea in paftalele din zona iliro-scordisca, de unde au fost preluate atat modul de realizare al balamalelor, cat Si unele elemente omamentale. Paftalele de tip 6b din Dacia au fost inspirate din lumea bas~~mica, fap~ demon~trat de sistemul de executie al balamalelor Si de unele accesorn ale centunlor de plele. Din punct de vedere cronologic, paftalele geto-dacice - la fel c~ cele ~liro­ scordisce si cele bastarnice - apartin Latene-ului tarziu. Exemplarele dm DaCIa au fost gasite in asezari avand documentate nivele de locuire consistente datan? d~n sec. I Le.n. Aceasta incadrare este confirmata Si de exemplarele descopente 111 complexe inchise (Chirnogi 390 , Carlomanesti 391 , Ocni~a392, Gradistea. - judo Braila393 ). Deci, perioada de maxima utilizare, cand centunle cu paftale de tl~ 6 a~ fost la moda, poate fi fixata pe parcursul sec. I Le.n. Cu toate acestea, ex~sta ~l exemplare care au fost folosite un timp mai indelun~at. ~stfel, i~ cetatea daclca de la Capalna394 a fost descoperit un exemplar databll - 111 functle de context - la inceputul sec. II e.n. (!). V .1.7. Pandantive Pandantivele reprezinta piese miniaturale care au intrat in componenta unoI' artefacte complexe avand 1'01 ornamental. In unele cazuri pandanti~ele au fost investite cu virtuti magice. Interpretarea semnificatiei diferitelor ti~ur~ de pan.dan~ tive este mai dificila. In cele ce urmeaza voi incerca sa ilustrez prmclpalele tlpun 121 de pandantive din Dacia preromana, cronologia lor, precum ~i modul ill care au fost utilizate. Tipull: pandantive cruciforme. Pandantivele de tip 1 au fost executate din bronz ~i au aspectul un or bare subtiri prevazute la un capat cu 0 veriga, iar la extremitatea opusa cu doua brate dispuse ill cruce. Aceste brate sunt u~or ingr~~a~e la ca~~te (fig: 86/1-2).. . Astfel de pandantive au fost descopente m a~ezanle daClce de la Slgh1~oara~ Wietenberg Uud. Mure~)395, ~eica Mica Uud. Sibi~)396, ~etateni Uud. Arge~)397 ~I iinde<ti Uud. Vrancea)398. Alte piese aproplate, dm punct de vedere morfo" ., T" poat e C logic, de exemplarele din Dacia au fost gasite in as~~an dm zona . ~sel supe. 399 Cea mai relevanta descoperire pentru stablhrea cronologlel pandannoare . 400 "1 l' 1 . tivelor crucifonne este cea de la Contesti Uud. Arges) . In aproplerea .. acu U1 U1 Barca" situat in raza localitatii mention ate, a fost identificata 0 zon~ cu un.ne de arsura de pe suprafata careia au fost recuperate, pe :iing~ un p"and~nt1v .cruClf01:m.' fragmente ceramice, oase de animale incinerate, varf~n ,de sag~tl, cutIte de f~eI, fibule de schema Latene mijlociu, 0 drahma dyrrhachlana etc. Flbulele resp~ct1ve au fost datate in a doua jumatate a sec. II i.e.n. Si in prima jumatate a sec. I 1.e.n., illcadrare care poate fi atribuita ~i pandantivelor crucifol1ne. " . , Originea pieselor de tip 1 se afla ill p~ndanti:e de centur~ ?m lumea ce!tlca dunareana datate ill Latene-ul mijlociu 401 . In DaCla au fost utllizate probabll ca A intacta ~i deci este improbabil ca in cazul respectiv sa fi existat cinci pandantivecui. Cu toate acestea, numarul mare de exemple care ilustreaza succesiunea numerica amintita trebuie retinuta, chiar daca pentru moment semnificatiile acestei situatii sunt mai greu de deslusit. Majoritatea pandantivelor-cui au intrat in componenta un or tezaure descoperite in Transilvania. La sud de Carpati sunt documentate doar in tezaurul de la Vedea ~i in a~ezarea de la Pleasov (fig. 88). Exemplarele descoperite in a~ezari nu sunt numeroase. Piesei de la Pleasov i se adauga cele provenind din asezari}e de la Sighi~oara - Wietenberg 407 ~i Liubcova Undo Cara~-Severin)408. In tezaurele de argint dacice, pandantivele-cui se asociaza in special cn fibule eu noduri (Moigrad 409 , Cojocna 410 , Media~411, Sarmasag412, Oradea m413, Tili~ca414), mai rar cn fibule cu scut rombic (Salistea 415 , Cerbal 416 ) si illtr-un singur caz cu fibule-lingurita (Vedea417 ). Aceste asocieri indica 0 perioada de utilizare maxima ill prima jumatate a sec. I Le.n., dupa care din a doua jumatate a veacului respeetiv numarullor se rareste treptat, pentru a disparea la inceputul sec. I e.n. Tipul 3: pan dan tive din bara profilata. • Alba) sunt realizate din bronz (fig. 86/3). . . . . Pandantivele de acest tip au fost agatate in cele ma! mllite cazun, pe l~ntuncoliere de argint (fig. 62/1, 63/1-2) realizate din zale pliate (tipul 1), dar ~u hpsesc 404 nici asocierile cu lanturi din zale impletite (tipul 2). K. Horedt ~I, re.cent, F. Medelet405 au rem arc at prezenta a cate unui singur pandantiv-c~i pe lantunle ,~~ la Cerbal, Moigrad, Sarma~ag, Vedea, a trei pandantive-cui ~a COJ~cna, Gu:~ Vall: Oradea I, Oradea III Si Po~aga, a cate cinci exemplare la Sah~tea Sl ~oate Tlh7ca ~~ ' piese pe lantul de la Some~ul Cald. Potrivit opiniei cercetatonlor mentlOnatl 'f a nou a . aceasta succesiune numerica de 1, 3, 5, 9 pandantive sugereaza anUl1l1te semm I'l' 406 d' t catii magice. Totu~i cele patru pandantive de pe lantul de. Ia T I I~ca , l,S rus intentionat inca din antichitate, se aflau pe veriga de inchldere care s-a pastrat Pandantivele de tip 3 au fost realizate prin turnare din bare de bronz ornamentate c~ profilaturi transversale. La unul din capete prezinta cate un orificiu de prindere. In multe cazuri pandantivele din bara profilata au fost agatate de verigi cu capete petrecute ~i infasurate (fig. 86/7-38). Acest lucru i-a determinat pe unii cercetatori sa considere ca piesele respective au fost utilizate ca cercei418 . Ipoteza este putin probabila avand ill vedere ca extremitatile verigilor sunt infasurate ~i deci nu puteau fi fixate in urechi. Pe de alta parte, intr-o groapa descoperita la Brad, continand patru schelete umane, asupra unuia dintre defuncti se aflau trei pandantive din bara profilata prinse de verigi 419 , iar ill mormantul 71 de la Cande~ti s-au gasit nu mai putin de opt exemplare similare420 . Numarul pieselor respective exclude posibilitatea purtarii lor ca cercei. Avand in vedere dispunerea pandantivelor ill morminte sau gropi continand schelete umane este de presupus utilizarea acestora ca inele de bucla la ornamentarea coafurii feminine ori purtarea lor in salbe la gat. Pandantivele de tip 3 se gasesc ill numar mare (fig. 89) in special ill zona est-earpatica (in asezarile de la Brad421 , Racatau 422 , Poiana423 , Cande~ti424, in cetatea de la Piatra Neamt-Batca Doamnei 425 ), dar Si in asezari de la sud de Carpati (Ocnita 426 ). In asezarea de la Popesti Uud. Giurgiu) a fost descoperit Si un tipar pentru confectionat astfel de piese427 . Exemplarele din cetatea de la Meresti Uud. Harghita)428 constituie probabil importuri de la rasarit de Carpati. Sporadic, pandantivele de acest tip ajung Si in zone mai ill depfutate. Mentionez in acest sens doua exemplare descoperite ill mediul sarmatic de pe teritoriul Ungariei 429 . 122 123 elemente ale unor centuri de piele. Tipul 2: pandantive-cui (tip Horedt Fla). . ' . Pandantivele-cui au fost realizate dintr-o bara subtlre de argmt (foarte rar dm bronz), circulara in sectiune, avand un capat subtiat ~i rotunjit, iar cel~lalt.' ~e asemenea subtiat, indoit sub forma unui "ochi" ~i infa~urat pe corpul plesel. In doua cazuri (Tili~ca402 ~i Pleasov 403 ) capatul liber este ornamentat cu u.n bu.ton conic (fig. 86/4-6). Un exemplar de la Plea~ov Uud. Olt) ~i altul de la Cralva Uud. In legatura cu incadrarea cronologica a pieselor in discutie, V. Ursachi preciza ca ele apar in ultimele doua nivele ale asezarilor de la Racatau, Poiana si Ocnita, fapt care indica 0 datare in sec. I Le.n. - I e.n. 430 Cu toate acestea, asocierea in unele complexe inchise a pandantivelor din bara profilata cu fibule putemic profilate de tip rasaritean (Brad 431 , Candesti 432 , Ocnita433 , Meresti 434 ) sugereaza 0 perioada de utilizare pe parcursul sec. I e.n. Prezenta pandantivelor de tip 3 in penultimele nivele de la Brad Si Racatau permite avansarea ipotezei ca ele apar in a doua jumatate sau la sfarsitul sec. I Le.n., dupa care vor fi folosite intens pe parcursul sec. I e.n. Tipul 5: pandantive-caJdfu11$a. Pandantivele de acest tip sunt realizate din tabla de fier sau bronz, au forma cilindrica, fundul drept si prezinta 0 mica toarta de prindere (fig. 86/41-47). Piesele de tip 5 sunt frecvente in asezarile dacice de pe Siret (Brad 446 , Racatau 447 , Poiana 448 ) Si in asezari Si morminte tumulare de la sud de Carpati (Ocnita 449 , Popesti450, Crasani 451 ). Din Transilvania mentionez exemplarul din cetatea dacica de la Meresti (jud. Harghita)452, care constituie probabil un import de la rasarit de Car-pati. Pandantivele-caldarusa au fost purtate probabil in salbe la gat. Pentru un astfel de mod de utilizare pledeaza descoperirea la Brad, in gropi continand schelete de copii, a unor astfel de pandantive care se aflau in zona gatului defunctilor 453 . In unele situatii pe aceeasi salba erau fixate Si alte genuri de piese: tot la Brad, alaturi de doua pandantive-caldarusa, se aflau si doua margele din pasta de sticla 454 . In urma cu peste doua decenii s-a presupus ca originea pandantivelorcaldarusa se aDa in aria culturii Przeworsk, de unde au fost preluate de carpi, sannati etc. 455 Descoperirile mai recente au evidentiat faptul ca in spatiul dacogetic aceste pandantive apar mai devreme ~i de aici se raspandesc apoi in alte zone etno-culturale456 . Cele mai timpurii exemplare cunoscute sunt cele din monnintele tumulare de la Popesti ~i Crasani, datate pe parcursul sec. I Le.n. ori numai in a doua jumatate a veacului respectiv 457 . Piesele de la Brad Si Racatau descoperite in ultimele nivele ale asezarilor respective, ca si cele asociate cu fibule putemic profilate de tip rasaritean din unele gropi rituale de la Brad, au fost datate in sec. I e.n.458 Pandantivele-caldarusa VOl' fi utilizate in continuare pe parcursul sec. II-III e.n. Tipul 4: pan dan tive-topora$. Pandantivele de acest tip au fost utilizate probabil ca amulete. Ele au fost executate din bronz, argint, fier si chiar lut. Din punct de vedere morfologic se disting doua variante: 4a - pandantive realizate din tabla de fier sau bronz, omamentate pe margini cu impunsaturi fine, iar in centru cu proeminente in forma de umbo. Au fost utilizate irnpreuna cu centuri de tip 5 - fig. 72/1-3. 4b - pandantive /ealizate din bronz, argint, fier Si lut, neornamentate, prevazute - de oblcei - cu 0 gaura de inmanusare similara cu a topoarelor obisnuite din fier (pe care Ie imita), avand rolul de prindere pe 0 veriga simpla sau cu capete petrecute Si infasurate (tip Horedt F3a) - fig. 47/3, 65/12, 86/39-40. Pandantivele de tip 4a, la fel ca Si centurile de tip Corlate din componenta carora faceau parte, sunt raspandite in aria grupului Padea-Panaghiurski Kolonii, fiind datate in a doua jumatate a sec. II Le.n. Si in prima jumatate a sec. I Le.n. Pandantivele de tip 4b se intalnesc in numar mare in asezarile de la Racatau 435 , Brad 436 , Poiana Uud. Galati)437 Si in unele asezari din Muntenia (Crasani - exemplar de lut438 ; Bucuresti-Tei 439 ). De asemenea, astfel de piese au intrat in componenta unor tezaure de argint dacice: Poiana Uud. ~orj)440, ~aes (jud. Sibiu)441, Recas (jud. Timis)442, Bare 443 Si Tekija (Serbia)444. In general, se poate observa 0 raspandire extra-carpatica a pandantivelor de tip 4b (fig. 90). Ele au fost utilizate impreuna cu bratari cu capete petrecute Si infasurate de care erau atamate fie direct, fie prin intermediul unor verigi simple ori cu capete infasurate. Astfel de bratari provin de la Racatau, ~aes, Bare si Tekija. De asemenea, pandantive-toporas au fost agatate de lantul de la Recas. In legatura cu modul de utilizare, mentionez Si faptul ca in tezaurul de la Tekija se afla un vas de argint (parera) de manerul careia atarna, prins cu 0 veriga cu capete petrecute Si infasurate, un pandantiv de tip 4b 445 . In ceea ce priveste cronologia, pandantivele-toporas de tip 4b isi fac aparitia in a doua jumatate a sec. I i.e.n. dupa cum indica asocierea unei astfel de piese cu fibule cu scut rombic in tezaurul de la ~aes. Ele vor fi utilizate pe tot parcursul sec. I e.n. Si chiar mai tarziu (tezaurul de la Recas). Tipul 6: pandantive rombice (tip Horedt F4). Sunt executate din tabla de argint de forma rombica, la un capat fiind aplatizate si prevazute cu cate un orificiu circular de prindere, iar la celalalt capat cu cate un manson circular dispus transversal pe axa pieselor. Pe margini si pe cele doua diagonale sunt omamentate cu linii in zig-zag, iar in partea centrala Si la extremitati cu cercuri imprimate (fig. 65/14-15, 66/1-6). Pandantivele rombice au fast definite de K. Horedt459 . L. Marghitan a considerat cit este v~rba de catarame ale unor centuri de piele460 . F. Medelet considera ctt piesele de acest tip puteau constitui un gen de lanturi-salbe 461 , fapt care nu poate fi exclus avand in vedere numarulmare de exemplare (opt) din tezaurul de la Poiana (jud. Gorj)462. Alte doua pand1l.ntive rombice provin din lezaurul de la Bare 463 , un exemplar fragmentar a fost descoperit in asezarea de la Sighisoara - Wietenberg 464 Si altul intr-o localitate necunoscuta din Transilvania465 . Fibulele puternic profilate din tezaurul de la Bare, precum Si denarii imperiali din acelasi tezaur (ultima emisiune de la Vespasian) Si cei de la Poiana - judo 124 125 unicate. Din tezaurul de la Poiana (jud. Gorj) facea parte si un pandantiv (tip Horedt Fl b) realizat din tabla de argint, avand una din extremitati din fir de metal indoit sub forma de "ochi"si rasucita apoi pe corpul piesei. Suprafata pandantivului a fost decorata Cll trei cercuri incizate (fig. 65/13)466. In functie de context, pandantivul respectiv se dateaza in a doua jumatate a sec. I e.n. Lantul de argint din tezaurul de la Bistrita a fost prevazut Cll un pandantiv din tabla de fonna triunghiulara cu coIturile rotunjite (tip Horedt F3b). Suprafata piesei este omamentata cu cercuri incizate467 . Datare: sec. I i.e.n. In atelierul de orfevrerie de la Pecica, au fost descoperite doua pandantive de bronz de fonna circulara si un altul, plat, in fonna literei "T" (fig. 87/1-3)468. Piesele respective, produse probabil in atelier, nu isi gasesc deocamdata analogii in Dacia. Pandantive avand aspect asemanator provin din zona vestica a Banatului (Novi Knezevac si Banatska Palanka469 ), fapt care indica, pe de 0 paIte, aria de utilizare a unor astfel de piese, iar pe de alta parte, regiunea careia ii erau destinate produsele atelierului de la Pecica470 . Un pandantiv avand 0 frecventa redusa in Dacia este cel in forma de roata, descoperit in asezarea dacica de la Sighisoara - Wietenberg (fig. 87/6)471. Analogiile din zonele central-europene 472 , indica faptul ca este yorba de 0 piesa de import. Datare: a doua jumatate a sec. II i.e.n. - sec. I i.e.n. Alte doua pandantive de argint, insolite ca fonna, au fost descoperite intr-un mormant tumular de la Gomi Dabnik (Bulgaria)473. Ele erau prinse de un lant-centura din zale de sanna rasucita (tip 4b). Pandantivele au fost realizate din tabla de an!:int de fonna lamelara. Extremitatea superioara este latita, din ea fiind taiate d;ua "fire" de metal care au fost apoi rasucite in spirala. Tot din aceeasi bucata de metal a fost realizat:'! si "urechea" de prinr1ere la centura prin indoirea tab lei spre interior. Marginile celor doua pandantive sunt omamentate cu cate un registru ~e linii oblice incizate, unnand apoi spre centru doua registre de linii in zig-zag. In smrsit, in partea superioara latita a fiecarui pandantiv se afla cate trei cercuri realizate in tehnica au repousse, sub fonna de umbo, ele fiind inconjurate de puncte incizate. Lungirnea pandantivelor este de 15 cm (fig. 113/3). Din inventarul mor- mantului facea parte si 0 fibula cu noduri care indica 0 datare in prima jumatate a sec. I Le.n. Printre piesele rare din Dacia preromana se num~ra si pandantivele zoomorfe. Un exemplar reprezentand un cal, realizat din bronz. avand detaliile morfologice redate cu realism, a fost descoperit in ultimul nive! al asezarii de la Bazdana (fig. 87/4)474. Piesa respectiva constituie un unicat in cadrul repertoriului pandantivelor din lumea daco-getica, desi reprezentarile de cabaline - red use numeric - se intalnesc si in pastica din lut 475 . Pe de alta parte, inhumarile rituale de cai din perioada celei de a doua varste a fierului descoperite pe teritoriul Romaniei reflecta 0 anumita sensibilitate pentru aceste animale 476 . Modul de realizare, precum Si functionalitatea exemplarului de la Bazdana, sunt asemanatoare cu al unor piese descoperite in spatiul celtic si datate pe toata perioada epocii Latene 477 . De aceea. nu ar fi excllls ca pandantivul de la Bazdana sa constituie un import vestic. Pe de alta paJie, astfel de reprezentari nu sunt straine nici spiritualitatii daco-getice. Piesa in discutie nu poate fi datata mai strans. Ultimul nivel de la Bazdana a fost lncadrat in sec. I Le.n. - I e.n. in cetatea dacica de la Craiva (jud. Alba) a fost deseoperit un pandantiv in fonna de pasare cu aripile desfacute (fig. 87/5). Confonnatia aripilor si a cozii (ornamentate eu cercuri concentrice si puncte incizate) permite identifiearea reprezentarii cu un porumbel 478 . Modul de realizare este asemanator cu al fibulelor cu sarniera. in fonna de pasare, din lumea romana datate in sec. I e.n.479 si de aceea este posibil sa fie yorba de un import din Imperiu. Din pacate piesa a disparut din depozitele Muzeului din Alba Iulia si nu se pot face alte observatii de detaliu. Cetatea de la Craiva a fost datata in sec. I i.e.n. - I e.n., incadrare larga pe care trebuie sa 0 atribuim deocamdata si pandantivului prezentat. In sec. I e.n. in Dacia au patruns si 0 serie de piese omamentale romane in componenta carora intrau si pandantive. Reamintesc in acest sens pandantivele alungite cu buton tenninal care decorau unele centuri de tip roman 480 , ca si pandantivele in forma de inima de pe lantul de bronz de la Poiana (jud. Galati)481. Lor Ii se adauga pandantivele-clopotei din bronz descoperite in unele a~ezari dacice 482 , avand tot 0 origine mediteraneeana si un pandantiv biconic de bronz provenind din a~ezarea de la Barbosi (jud. Galati). Acesta din urma a fost folosit probabil intr-o salba 483 . in sfiir~it, amintesc pandantivele de argint de pe 0 bratara din tezaurul de la Tekija (datat in a dOlla jumatate a sec. I e.n.), reprezentand diverse obiecte: toporas, secera, cu\ite, 0 mana etc. 484 Ele aveau probabil virtuti apotropaice. Pandantivele In forma de mana - spre exemplu - raspandite si in alte spatii europene, erau investite cu puteri vindecatoare. Pandantivele miniaturale ilustriind diverse obiecle s-au mentinut 0 perioada indelungata de timp, un exemplu edificator in acest sens constituindu-Ilantul de la ~imleu Silvaniei (sec. IV e.n.)485. 126 127 Gorj (ultima emisiune de la Domitian) asigura a doua jumatate a sec. I e.n. 0 datare a pandantivelor rombice in * Aite tipuri de pandantive. In afara de tipurile de pandantive prezentate, in spatiullocuit de daco-get i au mai fost descoperite 0 serie de piese avand aceea$i functionalitate. Ele sunt insa putin numeroase $i in unele cazuri reprezinta - cel putin deocamdata - adevarate , , ::1 ::1 ..... --- - - ----------- V.1.8. Consideratii privind evolutia pieselor de podoaba sec. I Le.n. - I e.n. , ~i vestimentatie in Piesele de podoaba ~i vestimentatie prezentate in acest capitol ilustreaza pentru sec. I Le.n. - I e.n. 0 mare varietate tipologica ~i de asocieri de astfel de artefacte care au intrat in componenta imbracamintei daco-getilor. Obiectele respective au evoluat in timp datorita transformarilor survenite in moda (fig. 117-118). De asemenea, unele dintre ele nu au cunoscut 0 raspandire generala in intreaga Dacie, existand zone in care s-au manifestat influente din spatiile culturale vecine. In intregul interval al sec. I Le.n. - I e.n. au fost utilizate colane de tip local din argint ~i din bronz. bratari cu capete libere (tip 1), bratari cu capete petrecute ~i infasurate (tip 2), verigi simple dir. bronz (tip la), verigi eu noduri (tip 2), verigi cu capete petrecute $i infasurate (tip 3) Si catarame simple de tip 1 Si 2. Aceeasi incadrare cronologidl larga poate fi atribuita ~i altor categorii de podoabe Si piese vestimentare a caror pondere numeric a In ansamblul modei a fost insa mai redusa. Este yorba de bratarile imitand forma unor colane (tip 4), de bratarile spiralice de tip 5 a-b si verigik spiralice (tip 4). La sfiir~itul sec. II Le.n. ~i in prima jumatate a veacului urmator, alaturi de categoriile de piese mentionate anterior, au fost utilizate, sporadic, 0 serie de obiecte ramase in uz din perioada anterioara (Latene C), de~i nu mai erau la moda, precum ~i elemente de port vehiculate de unele populatii vecine. Este yorba in primul rand de purtatorii grupului Padea-Panaghiurski Kolonii. Mentionez in acest sens bratara cu semiove mari (specifica celtilor) din cetatea de la Crain (tip 9) ~i colanele articulate, fragmentul de bratara celtica spiralica de la Tinosu (tip 11), centurile (tip 5), paftalele (tip 5) ~i pandantivele-topora~i (tip 4a) de tip Corlate. Toate aceste piese au constituit aparitii mai mult sau mai putin izolate ~i nu au influentat semnificativ evolutia modei locale. In prima jumatate a sec. I Le.n. au fost executate 0 serie de piese vestimentare ~i podoabe care au fost utilizate pana la inceputul secolului urmator. Unele dmtre acestea sunt specifice daco-getilor, chiar daca uneori au fost inspirate din aIte spatii Si din perioade amerioare, in timp ce altele constituie produse de impoli. Mentionez bratarile din segmente lorsionate (tip 6), lanturile-coliere din zale pliate (tip 1), lanturile-coliere din zale rasucite (tip 4a), lanturile-centuri de tip 4b, centurile cu astragale (tip 7), paftalele din fier placate cu tabla de bronz (tip 6) ~i pandantivele-cui (tip 2). In general. se poate sesiza faptul ca majoritatea acestor piese sunt specifice Transilvaniei, zona respectiva cunoscand 0 mai mare varietate a pieselor de port. In a doua jumatate a sec. I Le.n. ~i pe parcursul sec. I e.n. se constata 0 serie de tranformari ale elementelor care formeaza gamiturile de port. In primul rand, este v~rba de aparitia unor tipuri de podoabe locale noi. Mentionez bratarile cu omamente ~nurate (tip 3), spiralele de argint cu palmete ~tantate (tip 5c), care au fost utilizate pana spre mijlocul sec. I e.n., cerceii cu capete conice (tip 1), lanturile din zale impletite (tip 2), cataramele in forma de lira (tip 3), pandantivele-topora~i de tip 4b ~i cele caldaru~a (tip 5). In al doilea rand, incepand cu a doua jumatate a sec. I Le.n. i~i fac aparitia primele podoabe greco-romane. Mentionez in acest sens inele de tip Ib ~i de tip 5. In sec. I e.n. sunt utilizate intens, aHHuri de alte piese aparute in perioada anterioara, toate tipurile de cercei, pandantivele in forma de bara profilata (tip 3), precum $i - in cazuri mai rare - centurile (tip 9) Si cataramele (tip 4) romane de tip norico-pannonic. Din a doua jumatate a veacului mentionat sunt utilizate ~i pandantivele rombice (tip 6). In ansamblu, se poate remarca 0 predilectie mai mare pentru lanturilecoliere si centuri in sec. I i.e.n., in limp ce anumite tipuri de pandantive ~i mai ales cerceii au fost utiliz3ti in special pe parcursul sec. I e.n. Bratarile au fost folosite pe toata perioada sec. I Le.n. - I e.n., dar din punet de vedere tipologic au fost mai diversificate in sec. I Le.n. Din punct de vedere al materialului de confectionare, se constata faptul ca in sec. I Le.n. ~i Ia inceputul/prima jumatate a sec. I e.n., numarul podoabelor si pieselor vestimentare din argint este simtitor mai mare decat in perioada urmatoare. Evident, aceasta situatie esle generata ~i de faptul ca in a doua jumatate a sec. I e.n. asistam la disparitia aproape totala a tezaurelor de argint dacice. Totu~i in unele a~ezari ~i cetati (Poiana, Racatau, Brad, Craiva etc.) continua sa fie confectionate si utilizate podoabe din argint. Ele cunosc numeroase replici in bronz. Acest lucru indica faptul ca pe parcursul sec. I e.n. intervine un proces de "democratizare" a modei. In timp ce unele podoabe din sec. I Le.n. au fost realizate in special din argint (replicile din bronz fiind putine), constituind probabil simboluri de prestigiu, in sec. I e.n. piesele de argint continua sa fie folosite de aristocratia locala, dar ele sunt copiate si imitate in bronz ~i de alti membri ai comunitatilor daco-getice. In sfiir~it, alaturi de podoabele locale apar si elemente romane reflectand apropierea Imperiului de linia Dunarii. Influentele romane se manifesta puternic odata cu infiintarea provinciei Moesia. Acest lucru se constala, de asemenea, prin analizarea volumului importurilor comerciale din Imperiu, in crestere pe parcursu I sec. I e.n., precum ~i prin analizarea fibulelor din Dacia preromana. In ceea ce prive~te repartizarea teritoriala a diferitelor tip uri de artefacte se evidentiaza existenta unor podoabe ~i piese vestimentare care au fost utilizate numai in anumite zone ori au cunoscut 0 folosire mai larga in. anumite regiuni de un de au patruns ca "impOlturi"in aIte medii. Pentru Transilvania sunt specifice bratarile cu ornamente ~nurate (tip 3), bratarile cu corpul realizat din segmente torsionate (tip 6), lanturile-coliere din zale pliate (tip 1). lanturile-coliere de tip 4a, centurile cu astragale (tip 7) ~i pandantivele-cui (tip 2). 128 129 .., ~ "F::J,t:" ~' In sudul Transilvaniei ~i la sud de Carpati cunosc 0 raspandire mai mare spiralele de argint cu palmete (tip 5c), lanturile-coliere din zale impletite (tip 2), centurile de tip 4b, centurile de tip Corlate (tip 5) ~i pandantivele rombice (tip 6). Zonei est-carpatice li sunt specifice majoritatea tipurilor de cercei, unele tipuri de pandantive (cele sub forma de bara profilata - tip 3; pandantivelecaldaru~a - tip 5) ~i 0 serie de piese greco-romane (inele digitale, elemente de centuri). Toate acestea evidentiaza existenta unor aspecte regionale sesizabile - la 0 analiza mai atenta - ~i prin studierea altor categorii de materiale arheologice. Este de rem arc at si faptul ca in unele a~ezari dacice se intalnesc elemente provenind din zone diferite. Mentionez in acest sens marile a~ezari de pe Siret (Poiana, Racatau, Brad) ~i a~ezarea de la Ocnita. In cazul a~ezarilor est-carpatice diversitatea respectiva se datoreaza caracterului de centre comerciale ale statiunior amintite. Acest lucru presupune 0 mai mare mobilitate umana ~i de produse, pe seama careia trebuie pusa atat prezenta un or piese din spatii mai indepartate, cat si vehicu1area ahora specifice modei est-carpatice in alte regiuni. In ceea ce prive~te asezarea de la Ocnita, ea a constituit un centru de prima marime in extragerea ~i comercia1izarea sarii in sec. I Le.n. - I e.n. Acest fapt exp1ica bogatia iesita din comun a statiunii respective si faptul ca in cuprinsul ei au fost descoperite piese de podoaba si vestimentatie provenite din zone diferite, Ev01utia modei populatiei daco-getice nu poate fi surprinsa numai pe baza reprezentari10r figurate. Acestea se reduc - cu cateva exceptii - 1a reprezenmri1e de pe falere1e de argint din sec. I Le.n. si 1a scenele C01umnei traiane si ale metope10r de la Adamclisi. Reprezentarile in discutie sunt schematice ~i nu ofera detalii in legatura cu 0 serie intreaga de podoabe ~i piese de vestimentatie. Pe de alta parte, stilizarea specifica artei figurative dacice, face ca interpretarea unora dintre piesele de port sa fie nesigura. De aceea, studierea obiecte10r de podoaba ~i vestimentatie completeaza datele privind evolutia modei populatiei daco-getice din sec. I Le.n. I e.n. In acela~i timp, artefactele prezentate pot fumiza indicii de datare mai precise pentru unele complexe arhe01ogice. NOTE 1. In legatura cu terminologia care desemneaza aceste podoabe, vezi A. Rustoiu, in Acta."IN, XXIV-XXV. 1987-1988, p. 1079. 2. V. Parvan, Getica. 0 protoistorie a Daciei, Bucure~ti, 1926, p. 538; K. Horedt, in Dacia, N.S .. XVII, 1973, p. 137-138; V. Dupoi, Podoabe $i vase de argint daco-getice (sec. II f.e.n. - [ e.n.), rezumatul tezei de doctorat, Bucure~ti, 1981, p. 14. 3. A. Rustoiu, op. cit., p. 1080-1084 (nota 1). 4. N. Chidio~an, AI. Sa$ianu, N. Beladan, in Crisia, VIII, 1978, p. 29-30, fig. 2. 130 ii .' iI.L,1 5. S. Marinescu-Balcu, in SCIV, XIII. 1962, 1. p. 111-114, fig. 1; Gh. Bichir, Cultura cmpica. Bucuresti. 1973. p. 121-122, pI. CLXXXIV/3; A. Rustoiu, op. cit., fig. 2/3 (nota 1 ). 6.1. Teglas. in ArchErt. XXIV, 1904, p. 174-175; D. Popescu, in Dacia. VII-VIII, 19371940. p. 194, fig. 13/1: N. Fettich. in Acta Arch. Acad. Scient. Hung .. HI. 1953, p. 152. pI. XXIl/l-lc. 7. 1\". Fettich. op. cit.. p. 157. pl. XX XllI/I-2. 8. Gh. Bichir. in StComSibiu. 14. 1969. p. 129. fig. 4/8. 5/1. 9. Z. Szekely. in ThrJl·o-Dacica. L 1976. p. 232. fig. 3/9 10. V. Capitanu. in Carpica. XX. i989. p. 101-102. pl.l/4. fig. 1/4. 11. Idem. op. cit. pl. II1. fig. 1/5; idem. in Carpica, VIII, 1976. P 66. fig. 44/5. 12. D. Berciu. Buridtml dacica, Bueure$ti. 1981, p. 118, pI. 67/6.95/2-3.5. 13. L Berciu. Al.Popa. H.Daieovieiu. in Celticum, XII, 1965. fig. 33A/23; C. L. Baluta. l. Bereiu. in Actes du lVe Colloque Internal. sur les bronzes antiques, Lyon. 1976, p. 10. nr. 1. fig.!. 14. M. Rusu. in Apu1u111. VI. 1967, p. 98-100. 15. In legatura eu sursele liter are si reprezentarile figurate privind portul colanelor in lumea antica, vezi A. Rustoiu. op. cit., p. 1085-1086, eu bibliografia (nota 1). 16. N. Fettich, op. cit., p. 137 (nota 6). 17. Idem, op. cit., fig. 5; 1. Venedikov, T. Gherasimov, Trakijskoto izkustvo, Sofia, 1973. pI. 354. 18. D. Popescu, in Dacia, XI-XII, 1945-1947, fig. 1/2-3,5; N. Fettich, op. cit., fig. 4 (nota 6). 19. A. Milcev, in Arheologija-Sofia, XV, 1973, 1, p. 14, fig. 9/b; I. Marazov, Sakrovisteto otJakimovo, Sofia, 1979, fig. 13-14. 20. N. Fettich, op. cit., fig. 6 (nota 6); 1. Venedikov, T. Gherasimov. op. cit., pI. 353 (nota 17) 21. N. Fettich, op. cit., fig. 1. 22. Vezi M. Babes, in Dacia, N.S., XIX, 1975, p. 129; G. Trohani, in Cercetari arheologice, II, 1976, p. 96. 23. M. Babes, op. cit .. p. 129, fig. 2/5. 24. D. ~erbanescu. in Thraco-Dacica. VI, 1985, p. 27, fig. 4/1. 25. G. Trohani, in Cercetari arheologice, II, 1976, p. 96, fig. 5/1. 26. J. Todorovic, Praistorijska Karaburma, r, Beograd, 1972, p. 66-67. 27. D. Bozic, in Keltski voz, Brezice, 1984. 28. B. Nikolov. in [zvestija-Sofia, XXVIII, 1965, p. 185, nr. 88, fig. 24/d; Z. Wozniak, Wschodnie pogranicze kultury Latenskiej, Wroclav - Warszawa - Krakow - Gdansk, 1974. p. 126, fig. 12/15. 29. S. Ereegovic, in Vjesnik-Zagreb, II, 1961, p. 133, 136. 30.1. Todorovic, op. cit.. p. 16, nr. 2, pI. VI/l - M. 16; D. Bozic, loc. ciL (nota 27). 31. V. Dautova-Rusevljan, in V.D.-R., O. Brukner, Gomolava. Rimski period, Novi Sad, 1992, p. 65, nr. 14, pI. 5/25. 32.1. L. Pic, Le Hradischt de Stradonitz en Boheme, Leipzig, 1906, pI. XV/2-3. 131 1 33. D. van Endert. Die Bronzefunde aus dem Oppidum von Manching, Die Ausgrabungen in Manching. Bd. 13. Stuttgart. 1991. p. 3, 106. 34. D. Bozic. loco cit., n. 57-58 (nota 27). 35. M. Feugere. in Le Rhin superieur a la fin de l'epoque celtique. Colloque de Bale, 17/18 oct. 1991. p. 148, fig. 4/1. 36. Idem. op. cit., p. 150, n. 31. 37. M. CiCikova. in Izvestija-Sofia, XXXI, 1969, p. 75. 38. L. Ognenova-Marinova. in D. P. Dimitrov, M. Cicikova, A. Balkanska, L. OgnenovaMarinova, Seuthopolis. I, Sofia. 1984, p. 18l. 39. M. Cicikova, op. cit., p. 75, 89-90 (nota 37). Pentru datarea compexului vezi ~i situla de bronz la I. Venedikov. in Thracia, IV, 1977, p. 101, cat. 23. 40. E. Kesyakova, in Izvestija na Muzeite ot Jujna Balgaria, VIII, Plovdiv, 1982, p. 97-98, fig. 3. 41. Vezi supra. notele 37 Si 40. 42. M. Domaradzki, Keltite na Balkanskia poliostrov, Sofia, 1984, p. 140. 43. Vezi supra, nota 14. 44. M. Feugere, op. cit., p. 148 (nota 35). 45. K. Horedt. op. cit.. p. 139 (nota 2). 46. 1. Glodariu, in ActaMN, V, 1968, p. 96-97, pI. III/3. 47. E. Chirila, AI. V. Matei, in ActaMP, X, 1986, p. 96-97, pI. III/3. 48. D. Popescu, in BMI, XLI, 1971, 1, p. 6, fig. 66. 49. S. Dumitrascu, E. Molnar, in Crisia, V, 1975, p. 61-63, fig. 4a-c. 50. Inedit. Inf. M. Guma. 51. N. Lupu, Tilisca. Asezarile arheologice de pe Cl1tItna$, Bucuresti, 1989, pI. 28/5, 8. 52. M. Irimia. in Thraco-Dacica, V, 1984, fig. 1/5. 53. G. Simion, Gh. I. Cantacuzino, in Materiale, VIII, 1962, p. 376, 379. 54. V. V. Bazargiue, in Materiale-Vaslui, 1986, p. 98, fig. 9/1-3. 55. M. Irimia, N. Conoviei, in Thraco-Dacica, X, 1989, p. 148, fig. 31/12-13. 56. Gh. Bichir, Geto-dacii din Muntenia in epoca raman a, Bucuresti, 1984, pI. XLIX/I. 9-12,15. 57. N. Gudea, Porolissum. Un complex arheologic daco-roman la marginea de nord a Imperiului Roman, ActaMP, XIII, 1980, pI. CCXL VI. 58. J. Dechelette, Manuel d 'archeologie prehistorique, celtique et galIo-romaine, II, 3, Paris, 1914, p. 1227. D. Popescu, in BMI, XLI, 1972, 1, p. 6; W.Kramer, in Oermania, 49. 1971, p. 115-116; H. Guiraud, in Oa11ia. 46.1989, p. 193. 59. W. Kramer. op. cit., p. 111-116. 60. Idem. op. cit.. p. 115. 61. Die Kelten in Mitteleuropa. Kultur - Kunst - Wirtschaft, Salzburg, 1980, p. 290, nr. 193. 62. K. Horedt. op. cit.. p. 139 (nota 2); LPopovic. in Antique Silver from Serbia, Beograd. 1994, p. 89-90. 63. V. Usachi. in Carpica. 1, 1968, fig. 53/2, 6, 7; idem, in MemAnl, XII-XIV. 1980-1982, p. 115. 132 64. V. Capitanu. V. Ursachi, in Crisia, I, 1972, fig. 17/4.6; V. Capitanu. in Carpica. XX. 1989.p.100-IOI. 65. R. VUlpe. E. Vulpe, in Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 328. 66. R. Vulpe Si colab .. in Materiale. VII. 1959, p. 314, fig. 12/7; M. Turcu, Oeto-dacii din Campia Munteniei. Bucuresti, 1979, p. 153. 198, fig. 26/1. 67. Z. Szekely, in Materiale din campania de sapaturi arheologice din 1949, Bueuresti, 1951. p. 50. fig. 5/7. 6S. Inedite. Muzeul Deva. lnf. A. Rusu Si G. Gheorghiu. 69. A. Rustoiu. in ActaMN. 26-30,1989-1993.1/1. p. 251. fig. 1/1. 70. J. Todoro\'ic. Kelti II Jugoistocnoj Evropi. Beograd, 1968. pI. XXIX/7 (tip 2e): idem. Praistorijska Karaburma. 1. Beograd, 1972. pI. VIII2 - :M. 19 (tip 2d) 71. Piesa provenind de pe Magura ~imleului a fost publieata pentru prima data de M Roska. ErdRep. p. 274. nr. 224, fig. 330; idem, in Kozlemenyek, IV, 1944. 1-2, p. 71. fig. 48. El 0 atribuia celfilor. De asemenea, bratara a mai fost prezentata en oeazia a numeroase expozitii din lara Si de peste hotare. fiind atribuita daeo-getilor: vezi eataloagele expozitiilor Civil!a [amana in Romania, Roma. 1970. p. 125, A 70. pl. IV; Iliri $i daci. Cluj· Bucuresti. 1972. p. 177. D 168; Civilizatia daco-getica in epoca c1asica, Bneuresti - B aeau - Cluj Napoea, 1976. p. 41, nr. 321; etc. 72. F. Costea, I. Ciupea. in Cum ida va, XII-I, 1979-1980, p. 19, fig. 3. 73. N. Lupu, op. cit., p. 46, 78, fig. 28/7 (nota 51); A. Rustoiu, in Thraco-Daci~a. XII. 1991, p. 144, fig. 2/2. 74. Vezi supra, nota 71. 75. J. Rosen-Przeworska, Zabytki Celtyckie na ziemiach Polski, Swiatowit, XIX. Warszawa. 1939. p. 122. fig. 31/1. 76. D. Berciu, op. cit .. p. 42, pI. 17/12 (publicata ea "toarta de vas'); A. Rustoiu, op. cit., p. 144. fig. 2/3 (nota 73). 77. L H. Crisan, Ziridava, Arad, 1978, p. 144, pI. 126/16; A. Rustoiu, op. cit., p. 144, fig. 2/4 (nota 73); idem, in Acta MP, XVI, 1992, p. 140. fig. 1/2. 78. A. Rustoiu, in Thraco-Dacica, XII, 1991, p. 144-145, fig. 1/4. 79. I. Miclea. R. Florescu. Geto-dacii, Bueuresti, 1980, p. 78, nr. 515. 80. H. Keiling. in Symposium Ausklang der Latenezivilization und Antange der germanischen Besiedlung im Mittleren Donaugebiet, Bratislava, 1977, p. 135-138. fig. 13-14; A. Rustoiu. op. cit., p. 143. fig. 1/1 (nota 78). 81. R. Vulpe, in SCIV, VI, 1955,1-2, p. 256, fig. 23; A. Rustoiu, op. cit., p. 146, fig. 1/2 (nota 78); idem, in Acta MP, XVI, 1992, p. 140, fig. 1/1. 82. 1. Rosen-Przeworska, op. cit., fig. 31/3 (nota 75). 83. V. Kruta. L 'art celtique en Boheme, Paris. 1975, p. 127, fig. 58E; J. Waldhauser, Das keltische Graberfeld bei fenisuv Ujezd in Bohmen, I, Tepliee, 1978, p. 73. pI. 6113. 22/8769. 84. M. Cizmar. in ArchKorrespond. 20,1990,3. p. 313, fig. 2/7. 85. Idem, in ArchKorrespond, 19, 1989,3. p. 267. fig. 2/10, 12. Alte exemplare publieate sau men~ionate la M. Gustin, B. Terzan, in ArhVest, XXVI, 1975, p. 189, pI. 1/5; A. Dular. Der Vorgeschichllichen Nekropolen in der Umgebung von Vinji Vrh ober halb von Bela Cerkov. Catalogi et monographiae. 26, Ljubljana, 1991, p. 89, pI. 51/13; D. Bozic, in 133 :' Ii 1 II t Arh Vest, 44, 1993, p. 151; K.F. von Miske, Die prahistorische Ansiedlung Velem St. Vid, l, Wien, 1908, p. 57, pI. XLV/5, XLVl/16. 86. Gh. Bichir, in StComSibiu, 14, 1969, p. 147-148. 87. H. Daicoviciu, 1. Glodariu, in H. Daicoviciu, $t. Ferenczi, 1. Glodariu, Cetati $i a$ezari dacice in sud-vestul Transilvaniei, Bucure~ti, 1989, p. 178-180 (cu bibliografia mai veche); 1. Glodariu, in ActaMN, 32,1995, t p. 119-123. 88. 1. Glodariu, op. cit., p. 124-130. 89.1. H. Cri~an, op. cit., p. 59,166-170 (nota 77). 90. S. Coci~, in ActaMP, VIII, 1984, p. 151. 153, pI. III/16, 19. 91. K Lupu, op. cit., p. 45-46,100-102 (nota 51). 92. H. Keiling, loc.cit. (nota 80). 93.1. Venedikov, T. Gherasimov, Trakiiskoto iskustvo, Sofia, 1973, nr. 354. 94. A. Milcev, in Arheologija-Sofia, XV, 1973, 1, p. 14, fig. 9/b. 95. R. Florescu, 1. Miclea, Tezaure transilvane, Bucure~ti, 1979. p. 16-19, pI. 1: R. Hachmann, In BerRGK 71. 1990, 2, p. 721-723. In general, reprezentarile de pe picioarele celor doua personaje figurate pe placuta au fost interpretate ca fiind elemente de pr~dere a incaltamintei. Se poate observa insa ca cele doua "bratari" de pe bratele personaJulUl pastrat Intreg sunt realizate la fel ca ~i reprezentarea de pe glezna personajul~i pastrat partIal. Acest lucru nu exclude ipoteza ca pe picioare sa fi fost reprezentate bratan. 96. R. Florescu, I. Mic1ea, op. cit., p. 26, fig. 20 (nota 95). 97. M. Macrea, 1. Glodariu, A$ezarea dacica de la AIpa$u de Sus, Bucure~ti, 1976, p. 77, fig. 48. . 98. A. D. Alexandrescu, 1. Pop. M. Marcu. in Materiale X. 1973, p. 244, flg. 11. 99. L. Margitan, Tezaure de argint dacice. Catalog. Bucure~ti, 1976. p. 56, pI. XLIII/2-3. 100. Antique Silver from Serbia. Beograd, 1994. cat. 61-62. 101. Z. Szekely. op. cit., p. 50, fig. 5/7 (nota 67). 102. M. Blajan, G. Togan. in ActaMP, II, 1978, p. 44, pI. XIV /2. 103. AI. Vulpe. in Thraco-Dacica, I, 1976, p. 198, fig. 6/19. .. 104. F. Medelet, in In memoriam C.Daicoviciu. Cluj. 1974, p. 229-244; Idem, ill StComCaransebe$, II. 1977, p. 277-297; idem, Au sujet d'une grande spirale dacique en aroent du Musee Nat. de Belgrade. Caietele Banatica, Re~ita, 1993, p. 14. 10'5. D. Popescu. in Dacia. XI-XII. 1945-1947, p. 36, fig. 2/3; L.Marghitan, Tezaure de argint dacice. Catalog, Bucure~ti, 1976, pI. VIII, IX/I. . 106. M. Petrescu-Dambovita, D. Marin, In Dacia, N.S., XIX, 1975, fIg. 10/1; V. V. Bazargiuc. in Materiale-Vaslui, 1986, p. 98; idem. in Materiale-Bra$ov, 1983, p. 215. 107. A. Milcev, loc.cit. (nota 94). 108. J. Todorovic, Kelti u Jugoistocnoj Evropi, Beograd. 1968. pI. XXVII6; idem, Skordisci. Istorija i kulrura, Novi Sad - Beograd, 1974, p. 18. 109. R. Vulpe. E. Vulpe. in Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 328. fig. 108/3. 110. 1. Berciu, AI. Popa, H. Daicoviciu, in Celticum, XII, 1965, p. 138, fig. 33A/8. 111. B. Jovanovic, in Starinar, XXIV-XXV, 1973-1974, p. 18-31. 112. Idem, loc. cit.; idem, in The Celts in Cental Europe, Szekesfehervar, 1975, p. 167176; I Celti, Milano, 1991, p. 340, 484. 134 113. F. MedeJet. in Symposia Thracologica, (. 1992, p. 226; idem, Au sujet d 'une orande spirale ... , p. 7 (nota 104). b 114. F. Medelet, Au sujet d 'une grande spirale .... p. 7. 115. Idem. op. cit., p. 15. 116. Idem, op. cit., p. 16. 117. K. Horedt. op. cit.. p. 140 (nota 2). 118. K Chidio~an. Iv. Ordentlich, in Crisia, VI, 1976, p. 101-102. 119. N. Chidio~an. AI. Sa~ianu, N. Beladan, in Crisia, VIII, 1978, p. 29-30, pI. II/I. 120. N. Fettich. in Acta Arch. Acad. Scient. Hung., III, 1953, p. 156, pI. XXV/I; XXVIl/4. 121. N. Lupu, in Thraco-Dacica, II, 1981. p. 200-201. fig. 3/20-32; idem. Tili$ca. A$ezarile arheologice de pe Catanas, Bucure$ti, 1989, p. 24, nr. 5, fig. 8/20-32. 122. O. FI~ca, Contributii Ja cunoa$terea tezaurelor de argint dacice. Bucuresti. 1956, p. 13 arata ca: "Intreaga bratara este facuta dintr-o singura bucata metalica. Ea a fost obtinuta prin executarea in lungime. din aceea$i bucata, a intregii piese. fonnata din banda (partea din mijlocul bratarii). continuata in stanga si dreapta prin bara torsionata; a urmat apoi indoirea piesei In forma pe care 0 prezinta bratara finita, extremitatile netorsionate ale firului fiind infilsurate in spiral a in jurul ochiului de la deschizatura bratarii': 123. N. Fettich, op. cit.. p. 155, fig. 21/2-3 (nota 120). 124. N. Chidiosan. Iv. Ordentlich. op. cit.. p. 98. pI. IlI5 (nota 118). Autorii considera eronat ca bratariJe de la Cerbal Si Rociu fac parte din aceeasi varianta. In realitate exemplarul de la Cerbal apartine primei variante (vezi supra, nota 120). iar piesa de Ja Rociu este un torques. . 125. O. Floca, in M. Macrea, O. Floca, N. Lupu. 1. Berciu, Cetati dacice din sudul TransiJvaniei, Bucuresti. 1966, p. 31, fig. 12. 126. K. Horedt, op. cit.. p. 139 (nota 2). 127. 1. Miclea, R. Florescu. Geto-dacii, Bucure~ti, 1980, p. 63, fig. 366; H. Daicoviciu, R. Florescu. in R. Florescu. H. Daicoviciu. L. Ro~u. Dictionar encicJopedic de arta veche a Romaniei. B ucure~ti. 1980. p. 57. 128. 1. Miclea. R. Florescu, op. cit., p. 63. 129. $t. Ferenczi, in H. Daicoviciu, $t. Ferenczi, 1. Glodariu. Cetati $i a$ezari dacice in sud-vestul Transilvaniei. Bucuresti, 1989, p. 213. 130. Vezi supra. notele 111-113. 131. F. Medelet. in Symposia Thracologica, 9, 1992, p. 226; idem, Au sujet d 'une grande spirale ... , p. 7 (nota 104); idem. in Analele Banatului, III, 1994, p. 193. 132. O. Floca. Contributii la cunoa$terea tezaurelor de argint dacice, Bucuresti, 1956, p. 13, nr. 16-17. fig. 12. pI. XXIX/3-4. 133. F. Medelet. in AnaJeJe Banatului, III, 1994, p. 217. 134. I. l'\emeti. In Thraco-Dacica. XIII. 1992, p. 105. tip B 16. 135. I. Berciu. AI. Papa. H. Daicoviciu, op. cit.Jig. 33A/20 (nota 110). 136.1. Nemeti. in Thraco-Dacica. XIII, 1992, p. 105 (cu bibliografia). 137. W. Kramer, in Germania. 39.1961, p. 32-42. 138. 1. H. Cri~an. In SCIVA, 26, 1975. 1. p. 52; idem. in ActaMN. 10, 1973. p. 44; I. Nemeti. op. cit.. p. 106. 135 139. K. Horedt, C. Seraphin. Die prahistorische Ansiedlung auf dem Wietenberg bei Sighisoara-Schassburg, Bonn, 1971, pI. 65/19; W. M. Werner, Eisenzeitlichen Trensen an der unleren und mittleren Donau. PBF, XVI/4, Munchen, 1988, p. 65. nr. 219. 140. Sapaturi efectuate in 1991-1995 de I. Andritoiu ~i A. Rustoiu. Vezi ~i A. Rustoiu, A. Com~a, C. Lisovschi-Chele~anu, in Ephemeris Napocensis, III, 1993. p. 81-82; I. Andritoiu. A. Rustoiu, in Cercelfrri arheologice in aria nord-traca, 1, B ucure~ti, 1995, p.427-471. 141. D. Berciu, Buridava dacica, Bucure~ti, 1981, p. 41, pI. 20/16. 142. M. Babes, in SCIYA, 33.1982.2. p. 253-254. 143. L. Ognenova-Marinova. in D. P. Dimitrov, M. Cicikova. A. Balkanska. L. OgnenovaMarinova, Seuthopolis. I. Sofia. 1984, p. 180, fig. 130. 144. R. Vulpe. E. Vulpe. in Dacia. I. 1924, p. 217, fig. 43, 49/3. 145. D. van Endert. Die Bronzefunde aus dem Oppidum von Manching, Die Ausgrabungen in Manching. Bd. 13, Stuttgart, 1991, p. 9. 146. Eadem, op. cit., p. 9-10. 147. E. Popescu, in Sesiunea de comunicari stiintifice a Muzeelor de iSlOrie - 1964, I. Bucuresti, 1971, p. 292, nr. 5-6, fig. 5/1-2. 148. R. Vulpe Si colab., in SCIY. II. 1951, 1, p. 205, fig. 25/4. 149. V. Capitanu, in Carpica, XX, 1989, p. 102, pI. III/7, fig. 3/14. 150. V. Ursachi, Zargidava, p. 240-241. 151. V. Cri~an, ~t. Ferenczi, in AClaMN, 31/1, 1994, p. 380. 387, pI. V/11. 152. K. Horedt, C. Seraphin, op. cit., fig. 62/16 (nota 139); I. Andritoiu, A. Rustoiu, op. cit., p. 433, fig. 30/2 (nota 140). 153. Z. Szekely, Zetevara, Sf. Gheorghe, 1949, p. 21, pI. IV/40. 154. Inedit. Inf. H. Pop. 155. D. Berciu, Buridava dacica. I. Bucuresti, 1981, p. 51, pI. 37/9; L. Marghitan, Tezaure de argint dacice. Catalog, Bucure~ti. 1976, pI. XV /3-4. 156. V. Vasiliev, Scitii agatarsi pe teritoriul Romfiniei, Cluj-N apoca, 1980, pI. 19/1-3, 5. 157. K. Horedt, in Dacia, N.S., XVII, 1973, p. 141. 158. V. Ljubenova, in Arheologija-Sofia, XXVII, 1985,3, p. 32, fig. 15. 159. V. Capitanu, op. cit., p. 102, pI. III/2 (nota 149). 160. Inedit. Inf. M. Guma. 161. C. Preda, Callati$, Bucuresti, 1963, fig. 47; M. Dimitrova-Tonkova, in ArheologijaSofia, XXXI, 1989,3, p. 1-14. 162. Trebuie subliniat faptul ca modalitatea tehniea Si omamentala de realizare a capetelor de lupi de pe eereeii daeiei se intalneste Si pe artefaete locale din sec. IV -III Le.n. Mentionez in aeest sens 0 bratara de bronz din neeropola de la Telita: G. Simion, Gh. 1. Cantacuzino, in Materiale, VIII, 1962, p. 379, fig. 5/17. 163. A. Rustoiu, in ApuJum, XXVI. 1989, p. 138-141. 164. V. Capitanu, in Muzeul National, II, 1975, p. 312, fig. 13/6. 165. I. Ondrejova, Les bijoux antiques du Pont Euxin septentrional, Praha, 1975, p. 40-41, nr.6-7. 166. Gh. Biehir, Geto-dacii din Munlenia in epoca romana, Bueuresti, 1984, p. 56. Pentru deseoperiri din lumea sarmatiea vezi A. H. Vaday, in Antaeus, 17-18, 1988-1989, p. 45. fig. 4/4-6; V. I. Grosu. Hronologijapamjatnikov sarmatski kulturii, Chisinau, 1990, p. 156. 167. L. Marghitan, Tezaure de arginl dacice. Catalog, Bucuresti, 1976, pI. XLVII/3. 168. R. Vulpe, in Dacia. VII-VIII, 1937-1940, p. 57, fig. 41/17. 169. Gh. Bichir. loc. cit. (nota 166); A. H. Vaday, loc. cit. (nota 166); V. Ljubenova. op. cit.. p. 31. 37 (nota 158). 170. V. Capitanu, in Carpica, II. 1969, p. 128, fig. 34; idem, in Carpica. VIII, 1976, p. 66. fig. 43/2-3; idem, in Carpica, XX, 1989, p. 102, pI. III/5-6, fig. 3/15-17. 171. R. Vulpe ~i colab, in SCIY. VI, 1955, 1-2, p. 256, fig. 22/3. 172. I. Berciu. AI. Popa. H. Daicoviciu. in Cellicum. XII. 1965, p. 138, fig. 33A/22: V. Moga. in ActaMN, XVI. 1979. p. 515, pI. II/I. 173. A. H. Vaday, op. cit.. p. 45. fig. 4/8. pI. 95/2 (nota 166). 174. K. Peschel. in Zeitschrifi flir Archaologie. 6, 1972. p. 1-42; M. Szabo. in Bull. de Coresp. Hellenique, 95.1971. p. 503-514; I. Nemeti, in Thraco-Dacica, XIII. 1992. p. 104. tip Al7. 175. C. Beckmann. in Saalbfahrb. XXVI, 1969, p. 39. pI. lInc; J. Andrzejowsh in Barbaricum. 2. Warszawa. 1992. p. 167, pI. 7/g, 1. 176. D. Protase, Un cinlitir dacic din epoca roman a la Soporu de Campie, Bucuresti, 1976. p. 25, pI. XXVII/3. 177. I. Glodariu, in I. Glodariu, V. Moga, Cetatea dacica de la Capfilna, Bucuresti, 1989, p. 107 (Capalna); N. Lupu, Tilisca. Asezarile arheoJogice de pe Ciltana$, Bucuresti, 1989, pI. 27/9-12 (Tilisca); V. Capitanu, in Carpica, XX, 1989, p. 103, pI. IV, fig. 5 (Racatau); etc. 178. I. Glodariu, in ActaMN, XXI, 1984, p. 67. 179. D. van Endert, op. cit., p. 104, pI. 38-39 (nota 145). 180. I. Glodariu, in I. G lodariu, V. Moga, op. cit., p. 11 0, fig. 94/7 (nota 177). 181. Idem, op. cit.. p. 110, fig. 94/1 O. 182. L. Marghitan. op. cit., pI. XLV/5 (nota 167). 183. K. Horedt. in Dacia, N.S., XVII, 1973, p. 141, tip E3. 184. D. Popescu, in Dacia. VII-VIII, 1937-1940, p. 202. 185. C. Beckmann, in SaaJbfahrb, XXVI. 1969, p. 26-30, Gr. I; H.Guiraud. in Gallia, 46, 1989, p. 198-200, tip 8. 186.1. Glodariu, in ActaMN, XXI, 1984, p. 63-80. 187.1. Filip, Keltove ve stredni Evrope, Praha, 1956, pI. XX V III/2 , XLVl/12, UI/l, CIV/11-12, 15, CXXVIl/31-34; I. Glodariu, op. cit., p. 70 (eu bibliografia). 188. 1. Todorovic, Skordisci. Istorija i kultura, Novi Sad - Beograd, 1974, p.246-247, fig. 13,52,108-109,111; I. Glodariu, loc. cit. (eu bibliografia). 189. I. Glodariu, op. cit., p. 71. 190. Idem, op. cit.. p. 65, nr. 5/0. 191. Idem, op. cit., p. 64, nr. 2/g,h; idem, in I. Glodariu, V. Moga, op. cit.. p. 108, fig. 94/14, 16 (nota 177). 192. Idem, in ActaMN. XXI. 1984. p. 71. 193. Idem, op. cit., p. 67, nr. 18. 194. Idem, op. cit .. p. 67, nr. 16. 195. C. Preda, in Thraco-Dacica, VII, 1986, p. 91, fig. 20/1. 136 137 196. N. Lupu, op. cit .. pI. 28/3. 6 (nota 177). 197. 1. Glodariu. op. cit.. p. 66. nr. 10. 198. Idem. op. cit. p. 70. 199. E. Moscalu. in Arheologia MoJdovei. XIII, 1990. p. 149. fig. 1/10. 200. A. Rustoiu. in ActaMN. 26-30.1988-1993. I/l. p. 255 (cu bibliografia). 201. Idem. op. cit.. p. 255-256 (cu bibliografia). Pentru lanturi Si centuri vezi Si infra, cap. V.1.5. 202. 1. H. Crisan, Ziridava. Arad. 1978. p. 102. fig. 40. 203. M. Turcu, Geto-dacii din Cfimpia Munteniei. Bucuresti. 1979. p. 211. pI. XXXIIl/4. 204. C. Preda, Geto-dacii din bazinuJ OJtuJui inferior. Dava de Ja Sprfincenata. Bucuresti. 1986. p. 66. 98. pI. LI1l2. LIIIlO. 205. K. Horedt. C. Seraphin. op. cil.. fig. 64/22 (nota 139). 206. V. Ctpitanu. in Carpica. Vili. 1976. p. 66, fig. 43/1, 5. 207. L. Marghitan. op. cit .. p. 37-38. nr. 2-10. pI. XII/2-1O (nota 167). 208. C. Margarit-Tatulea, in Thraco-Dacica. V. 1984. p. 109, fig. 7/9. 209. V. Capitanu.loc. cit (nota 206). 210. R. Vulpe, E. Vulpe, in Dacia, 1,1924, p. 217, fig. 43. 211. Idem, in Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 320, nr. 5, fig. 109/12. 14-15, 18-20. 212. C. S. Nicolaescu-Plopsor, in Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 205, fig. 1/5; L. Marghitan, op. cit., p. 42-43, nr. 7, pI. XV/5 (nota 167). 213. Antique Silver from Serbia, Beograd, 1994, p. 188, nr. 32. 214. V. Capitanu, op. cit., p. 65, fig. 43/6 (nota 206); idem, in Carpica. XVIII-XIX. 19861987. p. 85; idem, in Carpica, XX, 1989, p. 102-103, pI. IV/13-17. 215. R. VUlpe, E. Vulpe. op. cit., p. 329, nr. 2, fig. 109/9-11 (nota 211). 216. V. Ursachi, in MemAnt. XII-XIV. 1980-1982, p. 114. pI. XVl/14-15, XXI/I-2. 217. D. Berciu, Buridava dacica, Bucuresti, 1981, p. 77. 110, 115, pI. 17/2.71/7,72/11, 87/4.91/12-14. 218. V. Crisan, ~t. Ferenczi. in ActaMN. 31/1.1994. p. 386. pI. V/3, 9. 219. Gh. Bichir. Cultura carpica. Bucuresti. 1973, p. 120; V. Ursachi, Joc. cit. (nota 216); V. Capitanu, in Carpica. XX. 1989. p. 103; $.3. 220. V. Ursachi, loco cit. (nota 216). 221. Gh. Bichir. loco cit. (nota 219) si M. Turcu, op. cit.. p. 155 (nota 203) admit ca aceste verigi puteau fi purtate Si ca inele de bucla, dar in nici un caz nu au fost utilizate ca inele de deget deoarece partea infasurata, fiind mai groasa, nu permitea 0 fix are adecvata de deget. 222. C. Beckmann, in SaalbJahrb, XXVI, 1969, p. 33-34, gr. IV, tip 15; H. Guiraud, in Gallia, 46, 1989, p. 193-194, tip 6b. 6e. 223. Inedit. Inf. H. Pop. 224. Inedit. Inf. V. Sarbu. 225. C. Beckmann, op. cit .. p. 34. 39. gr. IV. tip 16, pentru tipu13c, gr. IV. tip 22c. pentru tipul 3d (nota 222); H. Guiraud. op. cit., p. 193-194, tip 6d, pentru tipul 3c. tip 6c, pentru tipul 3d (nota 222). 226. F. Medelet, in Analele Banatului. III. 1994, p. 208, cat. 8/1. 227. Idem. op. cit.. cat. 8/2. . 228. Idem, op. cit .• cat. 8/4. 138 229. Idem, op. cit.. cat. 8/5. 230. Idem. op. cit. cat. 8/8. 231. Idem. op. cit.. cat. 8/9. 232. Idem, op. cit., cat. 8/10. 233. 1. Glodariu, in 1. Glodariu, V. Moga, op. cit., p. 110, fig. 94/9. 11 (nota 177); F. Medelet, op. cit., cat. 8/3 (nota 226). 234. R. Vulpe Si colab., in Materiale. III, 1957, p. 239, fig. 20; idem. in MateriaJe, VI. 1960. fig. 14/3; M. Turcu, op. cit., fig. 26/6-7 (nota 203); F. Medelet, op. cit., cat. 8/7 (nota 226). 235. C. Preda. op. cit. pI. LIr/l1 (nota 204); F. Medelet, op. cit., cat 8/11 (nota 226). 236. N. Lupu. op. cit.. fig. 8/17-19 (nota 177). 237. M. Irimia, N. Conovici, in Thraco-Dacica. X, 1989. p. 121, fig. 31/17. 238. I. Glodariu, in 1. Glodariu, V. Moga, op. cit., p. 109-110, fig. 94/6,15 (nota 177). 239. I. H. Crisan, op. cit.. pI. 126/1 (nota 202). 240. R. Vulpe Si colab. in Materiale, VI, 1960, p. 314, fig. 12/8. 241. C. Beckmann. op. cit. p. 47-48, gr. VII, tip 39a (nota 222); H. Guiraud, op. cil., p. 195-196, tip 7c (nota 222). 242. F. Medelet. op. cit., p. 216 (nota 226). 243. Ibidem. 244. C. Beckmann, op. cit., passim; H. Guiraud, op. cit., passim (nota 222). 245. R. Vulpe, E. Vulpe, in Dacia, III-IV, 1927-1932, fig. 108/17. 246. R. Vulpe, in Dacia, N.S .• 1,1957, p. 150, fig. 6. 247. R. Vulpe, E. Vulpe. op. cit., p. 344, fig. 126/8 (nota 245). 248. N. Lupu. op. cit., p. 80, nr. 9, pI. 26/5 (nota 177). 249. R. Vulpe Si colab .• in SCIV, VI, 1955, 1-2, p. 436, fig. 22/5. 250. D. Berciu. op. cit.. p. 119, pI. 95/1,102/13 (nota 217). 251. V. Ursachi, Zargidava, p. 247, pI. 210/34; V. Capitanu, in Carpica, XX, 1989, p. 103, fig. 11/13. 252. R. VUlpe si colab., in SCIV, II, 1951, 1, p. 190 unde se mentioneaza "inele de deget cu pietre ori cu geme" si p. 191 unde se mentioneaza "un inel de bronz (care) pastreaza inca ogema de sticla alba pe care e gravata 0 figura feminina in picioare': 253. DA. 1. 1. p. 296-299. s.v. anulus aureus. 254. W. Kramer. in Germania, 49, 1971, 1-2, p. 114-115; C.Preda, Calla tis. Bucuresti. 1973. fig. 47. 255. L. Marghitan. op. cit.. pI. XLVI (nota 167). 256. R. Vulpe. Asezari getice din Muntenia, Bucuresti, 1966, p. 36. fig. 13. 257. N. Chidiosan, Iv. Ordentlich. in Crisia, III, 1973, p. 98, pI. II/2. 258. K. Horedt. op. cit. cat. 50 (nota 183). 259. Idem, op. cit., cat. 35. 260. Idem, op. cit., cat. 16. 261. Idem, op. cit., cat. 33. 262. N. Chidio$an. Iv. Ordentlich, op. cit., p. 97-98 (nota 257). 263. E. Chirila, AI. V. Matei. in ActaMP. X, 1986, p. 95-96. 264. N. Lupu, op. cit., p. 34 (nota 177). 139 F'" 265. K. Horedt. op. cit., cat. 14 (nota 183). 266. Idem, op. cit., cat. 11. 267. Idem. op. cit., cat 66. 268. Vezi supra. nota 255. Lantul este asociat cu 0 fibula-lingurita ~i alta cu scut rombic. 269. K. Horedt. op. cit.. p. 137 (nota 183); W. Kramer. op. cit., p. 114-115 (nota 254). 270. Vezi supra. nota 262. 271. Lanturi ornamentate in aceea~i maniera sunt doeumentate din sec. V i.e.n. pana in sec. m e.n. $i chiar mai tarziu: N. Fettieh, La trouvaille Scythe de Z6ldhalompuszta, Budapest, 1928. p. 32. pi. V; Antique Silver from Serbia, Beograd. 1994, p. 155, nr. lO/L p. 222, nr. 86. p. 228, nr. 91. 272. R. Vulpe Si colab .• in SCIV, II. 1951, 1, p. 208, fig. 25/2. 273. Antique Silver from Serbia. Beograd, 1994, p. 247-248, nr. 132-133. 135-136. 274. K. Horedt, op. cit.. cat. 5 (nota 183). 275. Idem, op. cit., cat. 15. 276. Idem, op. cit., cat. 52. 277. Idem. op. cit.. cat. 55. 278. Idem, op. cit., cat. 78. 279. Idem, op. cit., cat. 59. 280. Idem, op. cit., cat. 67. 281. Idem. op. cit., p. 137, tip B3. 282. C. S. Nicolaeseu-Plop~or, in Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 205. 215, fig. 1/3. 6/1; L. Marghitan. op. cit.. p. 42, nr. 3-4. pI. XV /1-2 (nota 167). 283. K. Horedt, op. cit., p. 142. tip F2 (nota 183). 284. I. Mitrea. in SCIV, 23, 1972, 4, p. 642. 285. K. Horedt, op. cit., p. 142, n. 44. 286. N. Chidiosan, in Crisia, VII, 1977, p. 32-33. 287. V. V. Zirra, D.Spanu, in SCIVA, 43,1992,4, p. 406. 288. F. Medelet, op. cit., p. 218 (nota 226). 289. Ibidem. 290. B. Kul!, in B. Hansel Si eolab., in BerichtRGK, 72, 1991, p. 158 (eu bibliografia). 291. W. Kramer, Die Grabfunde von Manching und die Lalimezeitlichen Flaschgriiber im Siidbayem, Die Ausgrabungen in Manehing, Bd. 9, Stuttgart, 1985, p. 81. 97, pI. 13/1, 36/9. 292. V. Zirra. Un cimitir celtic in nord-vestul Romaniei, Baia Mare, f.a., fig. 35/M. 18N. Lantul de la Ciumesti prezinta partieularitatea ea zalele sunt prinse una de alta in mod direct Si nu prin verigi de legatura. 293. Inedit. Muzeul Cluj. 294. I. Nemeti, in Thraco-Dacica, XIII, 1992, p. 107, tip E6, fig. 9/5-M. 67. 295. F. Medelet. op. cit.. p. 218 (nota 226). 296. R. Vulpe, A$eztlri getice din Muntenia, Bueure~ti, 1966, p. 39, fig. 38. 297. N. Chidiosan, in Crisia, VII, 1977, p. 32-33, fig. 3. 298. Antique Silver from Serbia, Beograd, 1994, p. 186, nr. 29. 299. K. Horedt, op. cit., cat. 14 (nota 183). 300. Idem, op. cit., cat. 39; N. Chidiosan, Iv. Ordentlieh, op. cit., p. 104 (nota 257). 301. K. Horedt. op. cit.. cat. 55. 302. Idem, op. cit., cat. 66. 303. Idem. op. cit.. cat. 69. 304. Vezi supra. nota 297. 305. Vezi supra. nota 298. 306. Vezi supra. nota 296. 307. V. Capitanu. in Carpica. XX. 1989. fig. 11/12. 308. B. Nikolov. in Izvestija-Sofia. XXVIII. 1965, p. 176. fig. 17; idem. in ArheologijaSofia. XIV. 1972.3. p. 65. fig. 12. 309. Inedit. Muzeul Pleven. InL S. Lazarova. 310. L Mitrea. op. cit.. p. 642. fig. 3 (nota 284). 311. I. Nemeti. in Thraco-Dacica, XIII. 1992, p. 107, tip E5 (eu bibliografia). 312. C. S. Nicolaescu-Plop~or, in Dacia, XI-XII, 1945-1947. p. 22-23, pi. III I I, fig. 1; D. Popescu. in SCIV. XIV, 1963.2, p. 403-405, fig. 1-3. 313. B. Nikolov. in Izvestija-Sofia, XXVIII, 1965, p. 183-184. fig. 23 (Komarevo); A. DimitfOva, N. GizdoYa. in Thracia, IlL 1974. p. 326-327. fig. 6; idem. in IZ\'estija Ild .Muzeire ot Jojna Balgaria. l, 1975, pI. III/I-3, IV/2 (Panaghiurski Kolonii). 314. K. Kisjov. in Arheologija-Sofia, XXXI, 1989,4, p. 15, fig. 9. 315. V. Leahu. in CAB, II, 1965. p. 61, fig. 40. 316. F. Medelet. op. cit.. p. 216-217 (nota 226). 317. D. Berciu. Arheologia preistorica a Olteniei, Craiova, 1939, p. 219. fig. 255/1-2. 318. N. Lupu, op. cit .. fig. 8/2-16 (nota 177); A. Rustoiu, op. cit., fig. 3/1 (nota 200). 319. F. Medelet. op. cit., p. 218 (nota 226). 320. J.TodofOVic, in ArciJaeologia Jugoslavica, 5, 1964. p. 45-48. 321. E. Jerem. In Symposium zu Prablemen der jiingeren HaIlsttzeit in Milteleuropa. Bratislava. 1974. p. 234-236. 322. I. H. Cri~an, Ziridava. Arad. 1978, p. 155-158. 323. D. Bozic. in Starinar. XXXII, 1981, p. 47-56. 324. Idem. op. cit.. p. 55. fig. 3/21. 325. fdem. op. cit., p. 55. fig. 3/1-16. 326. Idem, op. cit., p. 55. fig. 3/17-20. fig. 1 - harta de raspandire. 327. V. G. Kotigorosko, in Thraco-Dacica, XII. 1991, fig. 7/53-54. 328. Idem, in Relations Thraco - IIlyra - HelJeniques, Bucarest. 1994, p. 307. 329. K. Pieta. Die Puchov-Kultur, Nitra, 1982, p. 47-48, pl. XI/8-11 (Liptovska Mara I. III). 330. I. H. Cri~an. op. cit.. p. 155, fig. 46 (nota 322). 331. D. Berciu. Buridava dacica, Bueure~ti. 1981, p. 114, pI. 92/2. 332. I. Glodariu. in I. Glodariu, V. Moga, Cetatea dacira de 1a o.pa1na, Bucuresti. 1989. p. 108. fig. 92/10.12. 333. I. H. Crisan. op. cit.. p. 155, nr. 1. 334. Idem. op. cit., p. 155. nr. 3, pI. 126/10. 335. Idem. op. cit.. p. 155, nr. 4. 336. Idem. op. cit.. p. 155, nr. 5; V. Wollmann, 1. M. Ackner. Leben und Werk, ClujN apoea. 1982, fig. 52/5. 140 141 r I ii' , 337. r. GIodariu, in r. Glodariu. V. Moga, op. cit., p. 109. fig. 92/13. 338. M. Babes, in SCIVA, 34.1983.3, p. 196-221. 339. Idem, op. cit., fig. L 5. 340. Idem, op. cit., p. 219. 341. Idem, op. cit., p. 204. 342. Inedit. Inf. V. Sarbu. 343. Inedit. Inf. M. Guma. 344. Inedit. Inf. V. Moga. 345. M. Babes. op. cit., fig. 8/5 (nota 338). 346. Idem, op. cit.. fig. 8/3-4. 6. 347. Idem. op. cit .. fig. 9/9. Placute rombice bomb ate sunt sernnalate Si in aria culturii Puchov: K. Pieta, op. cit., pI. XIII/29-30, XXXII/15-18 - Liptovska Mara I (nota 328). 348. R. Vulpe. E. Vulpe. in Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 330. fig. 110/2. 349. V. Ursachi. in MemAnt, XII-XIV, 1980-1982, p. 109-110, pI. X/19-21. 350. Idem. op. cit .. pI. X/l-16. 18. 351. D. van Endert. Die Bronzefunde aus dem Oppidum von Manching, Die Ausgrabungen in Manching, Bd. 13, Stuttgart, 1991, p. 30-34. 352. J .Garbsch, Die norisch-pannonische Frauentracht im 1. und 2. Jahrhundert, Munchener Beitrage zur Vor- und Friihgeschichte, Bd. 11, Munchen, 1965, p. 104-106; T. Kolnik, in Die romischen Okkupation nordlich der Alpen zur Zeit des Augustus, Munster. 1991, p. 80, fig. 4/9-14. 353. N. Lupu, Tili$ca. A$ezarile arheologice depe Catana$, Bucuresti, 1989, pI. 27/6. 354. Inedit. Inf. V. Moga. 355. Inedit. Inf. H. Pop. 356. J. Garbsch. op. cit.. p. 84-86. 101-104 (nota 352). 357. I. H. Crisan. Ziridava, Arad, 1978, pI. 124/22. 358. D. Berciu, op. cit.. pI. 102/9 (nota 331). 359. I. Andriesescu. Piscu Crasani, Bucuresti, 1924, p. 87, fig. 278; C. M. Tatulea. in Oltenia. Studii $i comunicari, VII-VIII, 1988-1989, p. 24, fig. 6/4. 360. A. D. Alexandrescu, in Dacia, N.S., XXVII, 1983, p. 77, fig. 7/4, 8/4. 361. AI. Vulpe. in Thraco-Dacica, I, 1976, p. 203, fig. 16/7, 12. 362. B. Nikolov. in Izvestija-Sofia, XXVIII, 1965, p. 174, fig. 15. 363.1. Todorovic, Praistorijska Karaburma, I, Beograd, 1972, pI. XXVII/14. 364. Inedita. Inf. V. Moga. 365. 1. Glodariu,in 1. Glodariu, V. Moga, op. cit., p. 107, fig. 93/6 (nota 332). 366.1. Berciu. AI. Popa, H. Daicoviciu, in Celticum, XII, 1965, p. 138. fig. 33B/11, 15. 367. N. Lupu, op. cit., pI. 28/1-2 (nota 353). 368. T. Soroceanu. M. Blajan. T. Cerghi, in File de istorie. IV, Bistrita. 1976. p. 60. fig. 8/1-2. 369. N. Lupu. op. cit., p. 46, 74, pI. 27/13 (nota 353). 370. C. M. Tatulea, in Thraco-Dacica, V, 1984, p. 109, fig. 7/11; idem, in Oltenia. Studii $i comunicari. VII-VIII, 1988-1989, p. 24, fig. 6/3. 371. A. Rustoiu, in Marisia, XXIII-XXIV, 1994, p. 580 Si info I. GIodariu. 372. l. Berciu, AI. Popa, H. Daicoviciu, op. cit., fig. 33b/17 (nota 366); I. Berciu, AI. Popa, in Sesiunea de comunicari a Muzeelor de istorie - 1964. I. Bucuresti, 1971. fig. 14/16. 373. D. Berciu, op. cit., p. 50, pI. 38/3. 374. S. Sanie. Civilizatia romana la est de Carpati $i ramanitatea pe teritoriul Moldovei (sec. II i.e.n. - III e.n.). Iasi, 1981, p. 67, pI. 12/10. 375. A. Rustoiu, op. cit., p. 578, pI. CCXL/8 (nota 371). 376. K. Pieta, Die Puchov-Kultur. Nitra, 1982. p. 50, pI. XI/14. 377. J. Garbsch. op. cit.. p. 80, fig. 42 (nota 352). 378. A. Rustoiu, op. cit .. p. 578. pI. CCXLI (nota 371). 379. N. Lupu, op. cit.. p. 80, 107 (nota 353). 380. K. Pieta, loc.cit. (nota 376). 381. T. Soroceanu. M. Blajan. T. Cerghi, op. cit., p. 66 (nota 368). 382. N. Lupu. op. cit .. p. 101-102 (nota 353). 383. A. Rustoiu. in Apllillm. XXVI. 1989. p. 135-145. 384. S. CociS. in ActaMP. VIII. 1984, p. 149-158; M. Babes, in SCIVA, 33. 1982.2. p.250-257. 385. I. Berciu. AI. Popa. H. Daicoviciu. op. cit .. fig. 33B/13 (nota 366). 386. J.Garbsch, op. cit .. p. 81 (nota 352). 387. V. G. Kotigorosko, in Thraco-Dacica, XII, 1991, fig. 7/39; idem, in Relations Thraco - IlIyra - He1Jeniglles. Actes du XIVe Symposium de Thracologie, Bucarest, 1994, p. 308. fig. 1/12. 388. J. Garbsch. op. cit.. p. 80 (nota 352). 389. M. Babes, in SCIVA, 34, 1983,3, p. 196-221. 390. Idem, op. cit., p. 214. nr. 2. 391. Idem, op. cit., p. 214-215, nr. 21b. 392. Idem, op. cit., p. 215, nr. 4. 393. Inedita. Inf. V. Sarbu. Asezarea getica de la Gradistea isi inceteaza existenta la inceputul sec. I e.n. 394. I. Glodariu, in r. Glodariu, V. Moga, op. cit., p. 109, fig. 92/15 (nota 332). 395. K. Horedt. C. Seraphin, Die prahistorische Ansiedlung auf dem Wietenberg bei Sighi$oara-Schassburg, Bonn, 1971, pI. 62/13. 396. K. Horedt. in SCIV. XV. 1964,2, p. 195, fig. 4/2. 397. AI. Vulpe, E. Popescu, in Thraco-Dacica, I. 1976, p. 222. 398. Pandantivul de la Candesti a fost descoperit intamplator in anul 1968, fiind interpretat initial ca fibula si datat in sec. II-III e.n. D. Gh. Teodor a revenit asupra acestei piese incadrand-o in sec. V-VII e.n.: D. Gh. Teodor, Cre$tinismulla est de Carpati de la origini $i pana in secolul al XIV-lea. Iasi. 1991, p. 87, 161, nr. 8, fig. 7/2. Avand in vedere asemanarea piesei de la Candesti cu alte exemplare de acelasi tip, ea ar putea fi incadrata in randul artefactelor dacice. De altfeL la Candesti au fost descoperite Si asezari dacice datate in Latene-ul tarziu: A. Florescu, M. Florescu, in Studia Antigua et Archaeologica, Iasi, 1983, p. 72-93. 399. B. Benadik, in Germania, 43,1965, p. 81, fig. 18/6 (Zemplin); V. G. Kotigorosko, in Thraco-Dacica, XIII, 1991, p. 128, fig. 7/48 (Malaja Kopanija). 400. AI. VUlpe, E. Popescu, op. cit., p.219-222, fig. 5/7 (nota 397). 142 143 r"·, I ' " , I 401: .J. Todorovic, Skordisci. Istorija i kultura, Novi Sad - Beograd, 1974, pI. XXIX; J. FIlip, Keltove ve stredni Evrope, Praha, 1956, pI. XLIII, XLIV/5, CIV/16. 402. N. Lupu, op. cit., p. 35, nr. 6, fig. 9/15 (nota 353). 403. C. Preda, in Thraco-Dacica, VII, 1986, p. 91, fig. 20/5. 404. K. Horedt, in Dacia, N.S., XVII, 1973, p. 141. 405. F. Medelet, in Analele Banatului, III, 1994, p. 219. 406. N. Lupu, op. cit., fig. 8/1 (nota 353). 407. K. Horedt, C. Seraphin, op. cit., fig. 64/6 (nota 395). 408. Inedit. Inf. M. Guma. 409. K. Horedt, op. cit., cat. 35 (nota 404). 410. Idem, op. cit., cat. 16. 411. Idem, op. cit., cat. 33. 412. Idem, op. cit., cat. 57. 413. N. Chidiosan, Iv. Ordentlich, in Crisia, III, 1973, p. 98. 414. N. Lupu, op. cit., p. 34 (nota 353). 415. K. Horedt, op. cit., cat. 55 (nota 404). 416. Idem, op. cit., cat. 14. 417. Idem, op. cit., cat. 78. 418. Gh. Bichir, Cultura carpica, Bucuresti, 1973, p. 120; V. Ursachi, in MemAnt XIIXIV, 1980-1982, p. 121. ' 419. V. Ursachi, op. cit., p. 112, pI. XVII/1-3. 420. Gh. Bichir, in SCIVA, 44,1993,2, p. 143-145, fig. 6. 421: V. ~rsac~i, op .. cit., ~~; XVII/1-3, XXI/1-2 (nota 418); Expozitia "Civilizatia getodacllor dm ~azmul SlretulU1 , GalatI - Bacau - Roman - Tecuci - Bnlila, 1977, nr. 201-204. 422. V. Capitanu, in Carpica, XX, 1989, p. 102, pI. IV/14-17, fig. 4/1-14.18-19. 423. R. Vu.lpe: E. Vulpe, in Dacia. III-IV, 1927-1932, p. 329, nr. 2. fig. 109/1-5.9-11. 424. Gh. BlchIr, loco cit. (nota 420); A. Florescu, M. Florescu, op. cit., fig. 5/1-2 (nota 398) 425. S. Sanie, op. cit., p. 428, pI. 12/3 (nota 374). . 426. D. Berciu, Buridava dacica, Bucuresti, 1981, pI. 17/2,20/14-15 36/20 71/7 87/4 ' , , , 91/12-17. 427. AI. V~lpe, M. Gheorg~ita, in Cercetilri arheologice, IV, 1981, p. 59, pI. I/4. 428. V. Cnsan, ~t. FerenczI, in ActaMN, 311l, 1994, p. 386, pI. V/3, 9. 429. A. H. Vaday, in Antaeus, 17-18, 1988-1989, pI. 74/1. 430. V. Ursachi, op. cit., p. 121 (nota 418). 431. Idem, op. cit., p. 112-114. 432. Gh. Bichir. loco cit. (nota 420). 433. D. Berciu. op. cit., pI. 71/5. 7 (nota 426). 434. V. Crisan. ~t. Ferenczi. op. cit., p. 382 (nota 428). 435. V. Capitanu, op. cit., p. 103 (nota 422). 436. V. Ursachi, in Carpica, I, 1968, p. 178, pI. 53/21. 437. R. Vulpe, E. Vulpe, op. cit., p. 329, nr. 6, fig. 109/6 (nota 423). 438. N. Conovici, L. Georgescu, in Pontica, XI, 1978, p. 48. 64 439. D. V. Rosetti, in Publicatiile Muzeului Municipiului Bucure~ti 2 1935 fig. 35, 36. .",. ,p., 144 440. L. Marghitan. Tezaure de argint dacice. Catalog, Bucuresti, 1976, pI. XV/5. 441. Idem. op. cit .. pI. XLIII/2. . 442. K. Horedt. op. cit .. p. 137 (nota 404). 443. Antique Silver from Serbia, Beograd, 1994, p. 206, nr. 56. 444. Ibidem, p. 188, nr. 32. 445. Ibidem. p. 267, nr. 163. 446. V. Ursachi. in MemAnt. XII-XIV, 1980-1982, p. 112-115. 121, pI. XVII/5-10, XXl/4-5. XXIIl/4-5. 447. V. Capitanu, op. cit., p. 103, fig. 11/16-19 (nota 422); idem, in Carpica VIII. 1976. p.66. 448. R. Vulpe. E. Vulpe. op. cil., p. 329, fig. 109/25-27 (nota 423). 449. D. Berciu. op. cit.. pI. 91/4-5 (nota 426). 450. AI. Vulpe, in Thraco-Dacica, 1,1976, p. 198, fig. 5/10. 6/24. 451. Idem, op. cit., p. 208. 452. V. Crisan, ~t. Ferenczi, op. cit., pI. V/lO (nota 428). 453. V. Ursachi. loco cit. (nota 446). 454. Idem, op. cit., p. 114-115. 455. Gh. Bichir. Cultura carpica. Bucuresti, 1973, p. 119. 456. AI. Vulpe, op. cit., p. 214 (nota 450); V.Ursachi, op. cit., p. 121 (nota 446). 457. Vezi supra, notele 450-451. 458. V. Ursachi. loc.cit. (nota 446). 459. K. Horedt. op. cit., p. 143 (nota 404). 460. L. Marghitan, op. cit., p. 26 (nota 440). 461. F. Medelet. op. cit., p. 218 (nota 405). 462. L. Marghitan, op. cit .. pI. XVII-XVIII (nota 440). 463. Antique Silver from Serbia, Beograd, 1994, p. 209-210, nr. 68-69. 464. K. Horedt. C.Seraphin, op. cit .. fig. 64/8 (nota 395). 465. K. Horedt. op. cit., cat 101 (nota 404). 466. L. Marghitan. op. cit., pI. XIX/I. 467. N. Fettich. in Acta Arch. Acad. Scient. Hung., III, 1953, p. 153, pI. XXIII. 468. I. H. Crisan, Ziridava, Arad, 1978, pI. 123/1,5,124/3. 469. Inedite. Muzeele din Kikinda Si Vrsec. Informatii Si desene F. Medelet. 470. F. Medelet, in ActaMN, 32/1, 1995, p. 96 publica a psalie de bronz provenind din asezarea de la Zidovar care a fast realizata probabil in tiparul de la Pecic a, ceea ce constituie inca un argument in sprijinul acestei idei. 471. K. Horedt, C. Seraphin, op. cit., fig. 63/2 (nota 395). 472. D. van Endert, Die Bronzefunde aus dem Oppidum von Manching, Die Ausgrabungen in Manching. Bd. 13. Stuttgart. 1991, p. 15-18. 473. Inedite. Muzeul Pleven. Inf. S. Lazarova. 474. C. M. Tatulea, in Oltenia. Studii Si comunicilri, VII-VIII, 1988-1989, p. 24, fig. 6/6. 475. V. Sarbu, Credinte Si practici religioase Si magice in lumea geto-dacilor. Galati, 1993, p. 62,122-125. 476. Idem, op. cit., p. 49. 145 1 477. F. Maier. in L 'art celtique de la periode d 'expansion (IVe et IIle S. avn ) G eneve, . .e., 198 2, p. 85-99, fig. 25/13. 478. I. Berciu, AI. Papa, H. Daicoviciu, in Celticum, XII, 1965, fig. 25/13. 4,?9 .. E. Ettl~ger, Die romischen Fibeln in der Schweiz, Bern, 1973, tip 46; E. Riha. Die romlschen Flbeln aus Augst und Kaiseraugst, Augst, 1979, tip 7.22 .. 480. Vezi supra, cap. V.1.5., tip 9 (nota 349). 481. Vezi supra, cap. V.1.5., tip 2 (nota 272). 482: V. Capitan~, in Carpica, XX, 1989, p. 103, fig. 11/16 (Racatau); D. Berciu, Buridava daCJca, Bucure$tl, 1981, pI. 80/9 (Ocnita); etc. 483. S. Sanie, op. cit., p. 428-429, pI. 12/2 (nota 374). 48~. Antique Silver from Serbia, Beograd, 1994, p. 188, nr. 32. Un pandantiv in forma de cutlt curb a fost gasit $i la Poiana Uud. Galati): R. Vulpe, E. Vulpe, in Dacia, III-IV, 1927-1932. p. 329, nr. 5, fig. 109/8. 485 .. T. Capelle, Die Miniaturenkette von Szilagysomlyo ($imleu Silvaniei). Bonn, 1994, paSSIm. V.2. ARMAMENT ~I PlESE DE ECHIPAMENT MILITAR Annamentul propriu-zis din sec. II Le.n. - I e.n. a fost realizat, cum era $i frresc, din fier, piesele descoperite in Dacia fiind numeroase $i variate 1. In situatii foarte rare astfel de obiecte au cunoscut $i replici in bronz. Amintesc in acest sens, un varf de lance (7) din bronz descoperit in cetatea dacica de la Craiva 2, un altul descoperit intampHitor la Gruia (jud. Mehedinti)3 $i provenind probabil dintr-un monnant distrus, un pumnal curb gasit in conditii asemanatoare la Golenti (jud. Dolj)4 $i eateva teci de pumnale $i sabii (Brad - judo Bacau 5 , Bucure$ti Damaroaia 6 , Poiana - judo Galati 7 $i Tinosu 8 , in Romania, Kostievo si Sofia Podueni, in Bulgaria 9). Bronzul a fost utilizat in special la realizarea unor elemente de echipament militar si annament defensiv, avand nu numai rol practic, ci Si ornamental. V .2.1. Coifuri Coifurile descoperite pe teritoriul Daciei nu sunt numeroase. Situatia respectiva nu este specifica doar acestei zone. Atat in lumea europeana "barbara'; cat $i in zona mediteraneeana, numarul coifurilor este mai redus in comparatie cu al celorlalte categorii de anne. Este suficient sa amintesc faptul ca in Transilvania au fost descoperite 0 serie de necropole celtice datate in Latene B-C, cu numeroase monninte continand piese de armament, in timp ce numarul coifurilor din acea perioada este foarte redus (6 exemplare intregi sau fragmentare descoperite la Hateg, Ciume$ti, Silivas, Apahida, Ocna Sibiului, Savar$in)lO. Raritatea coifurilor din Dacia preromana s-ar putea explica, in prirnul rand, prin dificultatile de confectionare in comparatie 'cu realizarea armelor de fier. Coifurile de bronz au foat prelucrate prin ciocanire din tabla de bronz. Performantele mesterilor locali in astfel de procedee nu se pot compara cu cele din lumea greco-romana. Este semnificativ in acest sens faptul ca nu se cunosc cu certitudine vase de bronz (realizate in aceeasi tehnica) dacice, originale sau irnitatii, ci doar reparatii ale unor produse romane. Ori, aceste reparatii nu se ridica niciodata la calitatea de executie a artefactelor originale. In al doilea rand, coifurile au constituit probabil $i simboluri de distinctie sociala, ftind purtate de aristocrati. Nu este intamplator faptul ca patru din cele cinci coifuri cunoscute pana in prezent au fost descoperite in momlinte tumulare aristocratice. In aceste conditii este posibil ca nu toti luptatorii sa fi purtat coifuri, situatie intalnita $i la alte populatii. Referindu-se la gennani, T"citus afinna ca "putini au platose; doi, trei abia daca au coif de metal sau de piele"(Gennania, VI, 1). In sfiir$it, raritatea coifurilor se datoreaza in parte $i unor cauze "obiective': Disparitia necropolelor daco-getice pe parcursul sec. II i.e.n. - I e.n. si reducerea 147 r ~~- ----------~--------------~ I · . ariei ~i numarului mormintelor tumulare aristocratice in sec. I e.n., deci a complexelor arheologice capabile sa furnizeze astfel de artefacte, ar putea explica, intr-o anumita masura, absenta coifurilor din descoperiri. Toate coifurile descoperite in Dacia provin din morminte de incineratie ~i de aceea ele s-au pastrat fragmentar, reconstituirile fiind ipotetice. Cel mai complet exemplar din bronz a fost descoperit in tumulul IV din necropola de la Pope~ti (jud. Giurgiu). EI a fost depus intr-o groapa ovala impreuna cu alte piese de annament apartinand defunctului: 0 cama~a de zale din fier, un umbo de scut, 0 sabie lunga de tip Latene, un pumnal curb (sica), varfuri de lanci, piese de harna~ament etc. 11 Coiful era fragmentar. Au fost recuperate parti ale calotei ornamentate cu un decor spiralic in relief, aparatoarea de ceafa prezentilnd caneluri verticale, fragmente ale obrazarelor ornamentate cu protuberante, iar pe margini cu cercuri incizate, precum ~i 0 piesa de bronz constituind probabil portpanasul12 (fig. 91/1-2). Intregul inventar poate fi datat, in linii generale, la sfiir~itul sec. II Le.n. ~i pe parcursul sec. I Le.n. Un fragment de coif de bronz, provenind probabil de la un obrazar de acela~i tip ca cele de la Pope~ti, a fost descoperit intr-un mormant plan de incineratie din necropola de la Zimnicea (C 10 M. 21). Fragmentul de obrazar a fost decorat cu protuberante, iar pe margini cu cerculete ~i linii in zig-zag incizate 13 (fig. 91/3). Din inventarul mormantului mai faceau parte trei fragmente de bara de fier inqoite, 0 oglinda de metal alb ~i 0 fibula-lingurita fragmentara din bronz, care dateazaJntregul complex la sfar~itul sec. I Le.n. ~i la inceputul veacului urmator. Alte coifuri fragmentare din bronz sunt mention ate ca fiind descoperite intr-un mormant tumular de la Poiana (jud. Gorj)14, impreuna cu 0 cama~a de zale din fier ~i intr-un mormant tumular de la Crasani (fragment de obrazar decorat ca cel de la Pope~ti) 15. Tumulii respectivi au fost datati in sec. I Le.n. In sfar~it, mentionez coiful de fier descoperit in tumulul II de la Cugir. Mormantul a avut un inventar deosebit de bogat, compus din arme (sabie lunga de tip Latene, varf de lance, pumnal curb, cama~a de zale), piese de harna~ament ~i de car, vase de lut ~i 0 situla de bronz italic a de tip Eggers 20, care dateaza intregul complex in sec. I Le.n. 16 (fig. 92/5). Toate coifurile mentionate nu isi gasesc analogii exacte in alte spatii culturale, fapt ce a determinat pe unii cercetatori sa presupuna ca este yorba de piese specifice daco-getilor 17 si deci, realizate de mesteri locali sau straini la comanda unor aristocrati autohtoni. Din punct de vedere morfologic, coifurile daco-getice pot fi impartite in doua variante. Prima varianta este constituita de piesele de la Pope~ti, Zimnicea, Crasani si poate Poiana (jud. Gorj). A doua varianta este reprezentata de coiful de la Cugir. Coifurile primei variante isi au originea probabil in piesele mai timpurii de tip attic. Acestea din urma au calota sferica, obrazare mobile si sunt ornamentate in partea frontala a calotei cu un decor in relief care se prelungeste in partile laterale sub forma unei spirale, la fel ca in cazul coifului de la Popesti. Coifurile de tip attic sun t raspandite in special in spatiul egeean Si est-mediteranean, precum si pe tarmul nordic al Marii Negre 18 (fig. 93). Singurul exemplar cunoscut de pe teritoriul Romaniei provine din mormantul de la Gavani (jud. Braila)19. Potrivit contextelor de descoperire, exemplarele de tip attic au fost datate in sec. IV-III Le.n., dar ele se intalnesc si mai tilrziu in arta figurativa greco-romana 20 . o varianta a coifurilor de tip attic este constituita de piesele cu calota conic a si obrazare mobile. Ele prezinta la randullor acelasi ornament aflat si pe coiful de la Pope~ti. Exemplarele descoperite la Achtanizovskaja Staniza21 Si Merdshana 22 in nordul Marii Negre si la Kazanlak 23 Si Merdanija (lang a V. Tamovo)24 in Bulgaria, au fost datate in sec. IV-III Le.n. Coiful de la Popesti si probabil cele de la Zimnicea, Crasani si Poiana (jud. Gorj), au preluat atilt forma calotei pieselor de tip attic, cat si ornamentul spiralic, acesta din urma avand poate 0 semnificatie apotropaica (nu ar fi exclus ca el sa fi fost "receptat" ca 0 stilizare a "ochilor" apotropaici de pe coifurile getice "princiare" din argint si din aur din sec. IV-III Le.n.), fapt care ar explica perpetuarea lui. Legatura dintre coifurile de tip attic din sec. IV-III Le.n. Si cele daco-getice din sec. I Le.n. este sugerata de exemplarul de la Kazanlak. EI a fost descoperit intr-un mormant de incineratie in care se mai afla 0 sabie de tip Latene databila in a doua jumatate a sec. III Le.n. Si prima jumatate a veacului urmator 25 , daca nu cumva Si mai tarziu. Monnatul de la Kazanlak se lncadreaza prin inventar in asa-numitul grup Padea-Panaghiurski Kolonii 26 . Grupul respectiv se caracterizeaza prin asocierea in morminte de incineratie (cu caracteristici de rit Si ritual funerar diferit de la 0 zona la alta) a acelorasi elemente de armament: sabii de tip Latene, pumnale curbe, varfuri de Hmci, s,cuturi, camasi de zale (in cazuri mai rare) Si piese de harnasament. Monnintele de acest fel sunt raspandite in nordul, centrul Si, mai ales, nord-vestul Bulgariei, in zona P011ilor de Fier ale Dunarii, in Oltenia Si sudvestul Transilvaniei. Din punct de vedere istoric, purtatorii acestui grup sunt tribalii, scordiscii mici Si dacii, care au constituit ali ante militare, fapt care explica uniformitatea armamentului din morminte apartinand unor grupuri etnice diferite. Deosebirile etnice se manifesta in diferentele de ritual funerar, reflectand spiritualitati distincte. Complexele arheologice de tip Padea-Panaghiurski Kolonii au fost datate intre a doua jumatate a sec. III Le.n. si prima jumatate a sec. I Le.n. 0 serie de monninte tumulare daco-getice din sec. I Le.n., printre care Si cele in care au fost descoperite coifuri, ilustreaza - prin inventarul funerar - legaturi certe cu purUttorii grupului mentionat27 . In aceste conditii, se poate presupune existenta unor mesteri care au lucrat la comanda acestei aristocratii nord-balcanice si care au transmis in timp atilt elementele morfologice, cat si cele ornamentale ale coifurilor in discutie. De aItfel, intr-un capitol anterior (cap. IV) am mentionat descoperirea 148 149 r intr-o serie de complexe arheologice din sec. I Le.n. a unor unelte de orfevrerie utilizate in sec. IV-III Le.n. si ramase in inventarele unor ateliere multa vreme dupa ce nu au mai fost folosite in scopul initial. In concluzie, coifurile daco-getice apartinand primei variante constituie artefacte specifice zonei dunarene a Daciei. Ele iSi au originea in co~f~rile grecesti din sec. IV-III Le.n., dar au evoluat, constituind un tip aparte. Potnvlt contextelor de descoperire, ele sunt datate intre sfiirsitul sec. II Le.n. si inceputul sec. I e.n. Coiful de fier de la Cugir constituie cea de a doua varianta a exemplarelor daco-getice. EI prezinta 0 calota sferica, aparatoare de ceafa cu caneluri orizontale' si protuberante semi-sferice si obrazare mobile omamentate, de asemenea, Cll protuberante semi-sferice. Pentru piesa in discutie nu se cunosc analogii exacte in alte spatii cultur~le. Fonna calotei Si omamentele aparatorii de ceafa se apropie insa de cele ale cOlfurilor de tip Port28 . Acestea din urma fac legatura intre tipurile de ~oifuri c~ltic.~ Si cele romane timpurii. Ele sunt raspandite in nordul Italiei, Slovema, Elvetla, flmd prezente Si in alte zone europene. Aparitia unui astfel de exemplar in Dacia .~-ar putea explica prin legaturile existente cu spatiul italic, aceste conta~te fund detectabile mai ales prin prezenta unor importuri romane in context~ daclce dat~­ bile in sec. I i.e.n. 29 Coiful de la Cugir reprezinta 0 piesa locala reahzata probabll dupa un prototip nord-italic. platose combinate, databile la sfiirsitul sec. I Le.n. Si pe parcursul sec. I e.n.·H Analogiile indica si zona de provenienta a placutelor de la RacaUtu. Ele au fost importate din zona sarmatica nord-pontica. In acest sens trebuie mentionat faptul ca si placutele cu nervura median a isi gasesc analogii identice in aceeasi zona. De aceea, pentru placuta de bronz din cetatea de la ~imIeu Silvaniei poate fi presupusa aceeasi origine. In ceea ce priveste piesele de bronz dreptunghiulare·de la Divici Si Sansimion, acestea au putut fi preluate din lumea romana, asa cum presupune C. Beldiman. In sprijinul acestei idei pledeaza faptul ca in ultimul nivel de la Divici au fost descoperite Si alte piese de echipament militar roman. Platosele din solzi de bronz din Dacia se dateaza, potrivit contextelor de descoperire, in sec. I e.n. V.2.3. Alte piese de echipament militar In sec. I i.e.n., in Dacia preromana au fost utilizate camaSi de zale din fier. EIe au fost descoperite in special in morminte tumulare (8 exemplare din totalul de 13 cunoscute in zona nord-balcanica)30. Aceste camasi de zale dispar, se pare, la inceputul sau pe parcursul sec. I e.n. In locullor isi fac aparitia platosele din solzi de bronz (lorica squmata). Intr-un studiu recent, C. Beldiman31 - analizand placutel e de lorica squamata descoperite in Dacia (un exemplar la Sansimion-jud.Harghita; 7 .exemplare la Racatau - judo Baca~; d~ua exe~plar~ la Divici - j~~. Caras-.Sevenn: la ~a~:2 se adauga un exemplar medlt provemnd dm cetatea daclca de la ~l1nIeu Sllvamel )considera ca acestea au fost adoptate de catre daco-geti sub influenta romana, ele lipsind din aria culturii bastamice, iar datele arheologice pentru sustinerea ipotezei unor influente SaImatice sub acest aspect lipsind. In tumulul I din necropola aflata in apropierea asezarii dacice de la Racatau au fost descoperite trei placute de lorica squmata, dintre care doua prezentand nervura mediana. In acelasi mormant se mai aflau fragmentele unei camasi de zale din fier33. Atat placutele din bronz, cat Si piesele de fier au constituit probabil 0 singura platosa. In lumea sarmatica nord-pontica au fost descoperite astfel de Pe parcursul sec. I e.n. in unele cetati si asezari daco-getice si-au facut aparitia 0 serie de piese de armament Si echipaIllent militar roman. Dintre ele, sabia romana (gladius) de la Ocnita si teaca de pumnal romana gasita in aceeasi asezare 35 , constituie unele dintre cele mai caracteristice piese de acest gen. Piesele de echipament militar roman din bronz sunt relativ variate tipologic, dar nu sunt numeroase. Un prim lot de descoperiri este reprezentat de piese pentru scut. Mentionez in acest sens un cui de bronz Si 0 parte a unui maner de scut de tip roman descoperite la Ocnita. Acesta din urma a fost datat in ultimul sfert al sec. I e.n,36 Un exemplar asemanator provine din cetatea dacica de la Capalna (jud. Alba)37. Printre elementele de scut considerate a fi piese romane se numara si 0 garnitura din tabla de bronz descoperita in cetatea dacica de la Piatra Neamt Batca Doamnei si datata in sec. I e.n. 38 Obiecte similare au fost gasite intr-un mormant plan de incineratie de la Racatau (datat la inceputul sec. I e.n.)39 Si de aceea nu ar fi exclus ca ele sa fi fast produse Si de ciitre daco-geti. Gamituri de scut din bronz au mai fost descoperite in asezarile dacice de la Sighisoara-Wietenberg 40 Si Brad (jud. Bacau)41. Alte piese romane din bronz provin de la diferite tip uri de centuri militare sau elemente de suspensie. Astfel de artefacte, mai muIt sau mai putin fragmentare, au fast descoperite la Ocnita. Ele au fast datate pe parcursul sec. I e.n. 42 In ultimul nivel al cetatii dacice de la Divici a fost gasit un segment de centura militara (cingulum)43. Analogiile din mediul roman indica a datare a pieselor de felul celei de la Divici in a doua jumatate a sec. I e.n. 44 De notat Si faptul ca in tezaurul de la Tekija, datat in aceeasi perioada, se afla elemente de cingulum realizate din argint 45 . in sfarsit, mentionez cataramele unor centuri militare romane si 0 serie de alte elemente de echipament descoperite la Poiana (jud. Galati) Si Socu-Barbatesti (jud. Gorj)46. 150 151 V .2.2. Plato~e r l I . Piesele de echipament militar roman au patruns in Dacia fie ca importuri, fie au fost capturate in unna unor incursiuni dacice la sud de Dunare 47 . lndiferent insa de modul in care au ajuns in mediul daco-getic, prezenta lor este atestata pe parcursul sec. I e.n., concomitent cu cre~terea volumului importurilor de marfuri din lmperiul roman 48 . . 1. 1. Glodariu, E. Iaroslavsehi, Civilizatia fieru1ui 1a daci (sec. II i.e.n. - I e.n.), ClujNapoea, 1979, p. 129-142. 2.1. Bereiu, AI. Popa, H. Daieovieiu, in Ce1ticum, XII, 1965, fig. 20/6 (eonsiderata fragment de sabie). 3. C. S. Nieolaeseu-Plop$or, in Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 26, pI. V/5. 4. Idem, op. cit., p. 25-26, pI. IV /7. 5. V. Ursaehi, in MemAnt, XII-XIV, 1980-1982, p. 115, pI. XXVII3. 6. D. V. Rosetti, in Pub1icatii1e Muzeu1ui Municipiu1ui Bucure$ti, 2, 1935, p. 65, fig. 33; M. Tureu, Geto-dacii din Campia Munteniei, Bueure$ti, 1979, pI. X/8. 7. R. Vulpe $i eolab., in scrv, III, 1952, p. 198, fig. 19/2. 8. R. Vulpe, E. Vulpe, in Dacia, I, 1924, p. 217, fig. 47/4, 48/16. 9. Z. Wozniak, in Germania, 54, 1976,2, p. 390. 10. M. Guma, in Thraco-Dacica. XII, 1991, p. 102 (eu bibliografia). 11. AI. Vulpe, in Thraco-Dacica, I, 1976, p. 201-203. 12. Idem, op. cit., p. 201, fig. 12, 17. 13. A. D. Alexandreseu, in Dacia, N.S., XXIV, 1980, p. 26, 55, fig. 66/3. 14. AI. Vulpe, op. cit., p. 208. 15. Idem, op. cit., p. 207-208. 16.1. H. Cri$an, Civi1izatia geto-daci1or, Bueure$ti, 1993, p. 123 eu fig.; Idem, in Apu1um, XVIII, 1980, p. 81-87. 17. AI. Vulpe, op. cit., p. 212 (nota 11); M. Guma, op. cit., p. 102 (nota 10). 18. G. Wauriek, in JahrbRGZM, 30, 1983, p. 266-268, fig. 2; N. Hartuehe, in Istros, IV, 1985, p. 33, fig. 1. Aeeea$i origine a eoifurilor daeo-getiee a fost presupusa $i de AI. Vulpe, op. cit., p. 212. 19. N. Hartuehe, op. cit., fig. 2-8. 20. G. Wauriek, op. cit., p. 265-301. 21. Idem, op. cit.. p. 268, nr. 15. 22. Idem, op.cit., p. 268, nr. 16. 23. Idem, op. cit., p. 268, nr. 14; L. Getov, in Arheo1ogija-Sofia, IV, 1962. 3, p. 42-43, fig. 2-3: 1. Todorovic, Skordisci. Istorija i ku1tura, Novi Sad - Beograd, 1974, p. 187, fig. 125. 24. 1. Tsarov, in Izvestija na istoriceskija muzei Ve1iko Tamovo, IX, 1994, p. 101-102, 110,nr.27,pl.8. ~ 25. M. Domaradzki, in Revue Aquitania, suppl, I, 1986, p. 228-229, fig. 2. In legatura eu sabiile de tip Latene de la sud de Dunare vezi $i M. Taceva, in Studia in Honorem Vese1ini Bdev1iev. Sofia. 1978. p. 325-327. 26. V. Zirra. in Dacia, N.S., XV, 1971, p. 234-237; Z.Wozniak. Wschodnie pogranicze kultury Latenskiej, Warszawa, 1974, p. 78-138; idem. in GeTmania, 54. 1976, 2. p. 388394: A. Rustoiu. in Relations Thraco - Illyra - HelJeniques. Aetes du Xive Symp. Kat. de Thracologie - Baile Hereulane. oct. 1992, Buearest, 1994, p. 296-297. 27. A. R ustoiu, in Studii de istorie a Transilvaniei, Cluj, 1994. p. 35. 28.1\1. Gustin. Po.s(JL'je in deT jungeren Eisenzeit, LjUbljana. 1991. p. 54. 29. I. Glodariu. RcJa[ii comerciale ale Daciei cu II/mea eienistica ;;1 TOman,), Cluj, 1974. paSSlln. 30. A. RlIstoill. op. cit.. p. 34 (nota 27). 31. C. Beldiman. in Carpica. XX. 1989. p. 125-136. 32. Inf. H. Pop. 33. V. Capilanu. In M'lletiale. 16. B Ilcure~ti. J 986. p. I! 9- I 2U: " . S~irhu. in Istre'S. V 11. !9CJ4. p. 128 34. A. M. HaZallO'., Ocerki voennovo dela ~armat()v. Mosh", 1971, p. 59·60. pI. XXX/I':?, 9- J 0; A. Rustoiu, in Ephemeris Napocensis, IV, 1994. p, 29-30; V.Barca, in ActaMN, 31/1. 1994, p. 55-68. 35. D. Berein, Buridava dacica, Bueure~ti, 1981, p. 93-94, 236, pI. 62; D. Berciu si colab., in Thraco-Dacica. XIV, 1993, p. 151-155, pI. 4/8; L. Peteuleseu. in Beitriige zu romischer und barbarischer Bewatfrwng in dem ersten vier nachchrislichen Jahrhundert, Marburger Kolloquium 1994. Lublin/Marburg, 1994, p. 72, pI. 1. 2/2, Despre armamentul de tip roman din Dacia preromana vezi I. Glodariu, E. Iaroslavsehi. loco cit. (nota 1). 36. L. Petculescu, op. cit., p. 67-68, 73, pI. 3/5-6. 37. I. Glodariu, in 1. Glodariu, V. Moga, Cetatea dacica de la Capaina, Bucure$ti, 1989, p. 109, fig. 92/11. 38. S. Sanie. Civilizatia romana 1a est de Carpati $i romanitatea pe teritoriuI Moldovei, Ia~i. 1981. p. 61. nr. 7. pI. 9/5. 39. AI. Vulpe. V. Capitanu, in Apulum, lX. 1971, p. 158. fig. 3/3-5.7. 40. K. Haredt, C. Seraphin, Die priihislorische Ansiedlung auf dem Wietenberg bei Sighisoara-Schiissburg. Bonn, 1971. p. 79, fig. 62/12, 28. 41. V. Ursachi. Zargidava, p. 145, pI. 48il4-15, 19; 296/15-16. 42. L. Petculescu, op. cit., p. 73, pI. 2/3,3/7 (nota 35), 43. Inedit. Descoperit in 1995. Sapaturi M. Guma, C. Sacarin, A. Rustoiu. 44. G, Ulbert. Die romischen Donau-Kaslelle Aislingen und Burghofe, Limesforschungen, Bd. 1. Berlin, 1959, p. 69, 94, pI. 18/17; idem, Das friihromische Kastell Rheingonheim, Limesforschungen. Rd. 9, Berlin, 1969, p. 40. pI. 27/1-13, 38/5. 45. Antique Silver [rom Serbia, Beograd. 1994, p. 272-273. nr. 172-174. 46. L. Peteu]esclI. Archaeological Evidence of the Political-Military Relationship between the Roman Empire and Dacia in the 1st Century A.D., comunicare la "The 7th International Congress of Thracology': Constanta-Mangalia-Tulcea, 20-26 mai, 1996. 47. Despre problema provenientei pieselor de armament Si eehipament militar roman vezi L. Petculeseu. op. cit., p. 70-71 (nota 35). 152 153 NOTE 48. 1. Glodariu, Relarii eomereiale ale Daeiei eu lumea elenistiea $i romana, Cluj, 1974, passim. L. Petcu]escu, in The Thraeian World at the Crossroads of Civilisations. Reports and Summaries, Bucharest, 1996, p. 322 afirma ca piesele de echipament militar roman se concentreaza din punct de vedere crono]ogic in doua perioade: mceputu] sec. I e.n. (perioada corespunzand sfarsitului domniei lui Augustus) si al treilea sfert al sec. I e.n. (perioada cuprinsa mtre domniile lui Nero Si Vespasian). In ambele perioade mention ate contacteJe Daciei cu Imperiul au fost foarte stranse, fie ca relatiile respective au fast amicale, fie ca au fost violente. V.3. PlESE DE HARNA~AMENT ~I DE CAR Piesele de harna~ament ~i de car din Dacia preromana s-au pastrat in general fragmentar ~i de aceea unele ridica probleme in ceea ce prive~te atribuirea lor. De asemenea, contextele arheologice clare sunt putine, majoritatea fiind gasite in cetati ~i a~ezari impreuna cu alte materiale de uz curent. In aceste conditii, in unele cazuri, determinarea pieselor de harna~ament ~i de car a fost realizata prin analogii cu artefacte din alte spatii etno-culturale. Obiectele atribuite acestei categorii au fost realizate in special din fier, mai ales in cazul obiectelor cu rol functional. Exista insa ~i piese din bronz care, in afara de atributele function ale specifice, au avut ~i un rol ornamental. V.3.1. Piese de harna$ament Piesele de harna~ament au fost executate in special din fier. Zabalele - prima categorie de artefacte specifice harna~aInentului - sunt numeroase ~i cunosc 0 mare varietate tipologica. Descoperirea in atelierul de la Pecica Uud. Arad)l a unui tipar pentru confectionat psalii ilustreaza utilizarea ~i unor zabale din bronz (fig. 96/4). Este yorba de un tip de zabale specifice daco-getilor, avand psalii cu extremitati latite ~i mu~tiucul care intra in gura calului format din doua bare profilate. Aceste zabale au fost confectionate in general din fier, ele fiind documentate in intreaga Dacie 2. Exista insa ~i doua exemplare din bronz. Unul a fost descoperit in castrul de la Augsburg-Oberhausen (fig. 96/5), pe limesul germanic, constituind un import in mediul respectiv 3 . Al doilea exemplar este constituit de 0 psalie provenind de la Zidovar. Dimensiunile psaliei sunt identice cu ale tiparului de la Pecic a, fiind executata probabil in ace I atelier 4 . Alte doua psalii de bronz au fost descoperite in cetatea dacica de la Capalna Uud. Alba). Orificiile de prindere a mu~tiucului sunt de forma dreptunghiulara, iar capetele pieselor sunt prevazute cu verigi (fig. 96/2-3)5. Aceste psalii constituie probabil variante ale zabalelor daco-getice de genul celor mentionate anterior, orificiile avand aceea~i forma 6. Tot in cetatea dacica de la Capalna a mai fost descoperita 0 zabala fragmentara avand partile laterale de forma inelara7 (fig. 96/1). Acest tip de zabale sunt frecvente in mediul celtic 8. Piesa de la Capalna a fost utilizata probabil pentru caii de tractiune 9 . Zabalele de bronz au fost utilizate in cazuri mai rare, in conditiile in care numarul celor din fier este net superior. Bronzul a cunoscut 0 utilizare mai larga la confectionarea elementelor de legatura ~i distributie a curelelor de piele care formau harna~aInentul cailor. In acest sens remnintesc faptul ca pentru astfel de scopuri au fost intrebuintate verigi simple de bronz (tip la) ~i probabil unele verigi cu 155 noc:!uri (tip 2). Acestea din urma au putut intra ~i in componenta unor zabale, dupa cum sugereaza doua piese de acest gen aflate pe mu~tiucul unei zabale din cetatea dacica de la Capalna 10. Legaturile dintre curele au fost asigurate cu ajutorul unor catarame de fier sau bronz (tip 1 ~i 2), care au putut fi utilizate ~i in vestimentatie. Cataramele de tip 2, spre exemplu, au fost descoperite in unele morminte in inventarul Ulrora se aflau ~i alte piese de harna~ament, fapt care sugereaza folosirea lor ~i in acest domeniu 11 . o alta pies a de bronz, avand rol de legatura ~i distribuire a curelelor, a fost descoperita incetatea de la Craiva (jud. Alba)12. Ea este cruciforma, bratele fiind tubulare (fig. 96/8). Hamurile erau introduse prin interiorul bratelor piesei. Un obiect asemanator provine dintr-un mormant (M. 2) din necropola scordisca de la Belgrad-Rospi Cuprija ~i a fost datat in sec. I Le.n. 13 In randul obiectelor de acest fel trebuie mention ate 0 serie de piese de tip roman. Ele au fost confectionate din tabla de bronz, fiind fixate pe curele cu nituri. Astfel de artefacte, aviind ~i rol ornamental, au fost descoperite la Ocnita (jud. Valcea _ fig. 95/9-10)14, Socu-Barbate~ti (jud. Gorj) ~i Poiana (jud. Galati - fig. 95/11)15. Analogiile din Imperiu, precum ~i contextele de descoperire, indica 0 datare in sec. I e.n.16 Unii butoni de bronz, precum ~i piesele discoidale (phalerae) descoperite la Ocnita (fig. 96/7)17, Luncani-Piatra Ro~ie (fig. 96/6)18 ~i in alte a~ezari ~i cetati dacic~ au avut, de asemenea, rolul de a ornamenta hamurile cailor. 0 parte dintre aceste obiecte i~i gasesc analogii exacte in lumea romana l9 . Prezenra pieselor de tip roman s-ar putea explica prin cumpararea cailor respectivi, cu intregul harna~ament, direct din Imperiul roman. Pe de alta parte, caii se numara printre "articolele" oferite frecvent de catre romani drept daruri diver~ilor dina~ti "barbari" de la marginile Imperiului, aceasta fiind 0 alta modalitate prin care piesele de hama~ament romane au putut ajunge in Dacia 20 . Printre piesele ornamentale ale hamasamentelor cailor se numara probabil ~i a~a-numitii "nasturi" din bronz. Ei au forma eireulara, bombata ~i sunt prevazuti pe partea dorsala cu 0 urechiu~a de prindere. Modul de realizare este asemanator eu al aplicilor zoomorfe de argint din mormintele ~i tezaurele getice din sec. IV-III, piese care au fost folosite ca ornamente de harnasament. La Brad (jud. Bacau) au fost descoperite 7 exemplare databile in sec. I Le.n. - I e.n. (fig. 114/4-9)21. Nu ar fi exclus ca ele sa fi aparut sub influenta sarmatiea. In sfiir~it, in categoria obieetelor de harnasament se numara ~i pintenii. Acestia sunt numero~i Si au fost descoperiti in intreaga Daeie. Majoritatea au fost executati din fier, avand 0 forma aproape semicirculara, cu spin Si cu doi butoni pentru legarea Ia incaltAminte 22 . Exemplarele din bronz prezinta antene in loc de butoni. Astfel de piese au fost descoperite la Capalna (jud. Alba - fig. 96/10), Sighi~oara-Wietenberg, Craiva (jud. Alba - fig. 96/9)23, Coste~ti (jud. Hunedoara)24 156 Racatau (jud. Bacau)25, Brad (jud. Neamt)26 si Poiana (jud. Galati)27. Ambele tipuri lsi gasesc analogii din bronz Si fier in lumea celtica28 Si in spatiul scordisc lnvecinat29 unde sunt datati in Latene-ul tarziu. V.3.2. Piese de car. Intr-o serie de cetati ~i asezari dacice au fost descoperite piese metalice care au intrat in componenta unor care. Contextele de descoperire nu pennit - cu 0 sin!Iura exceptie - reconstituirea vehicolelor de la care provin obiectele respective. Exceptia pomenita este constituita de carul din tumulul II de la Cugir, care a fost depus cu ocazia procesiunii funerare. Piesele metalice din bronz Si fier au permis reconstituirea acestui car30. Nu putem decat sa regretam faptul ca descoperirea de la CU!Iir a ramas in cea mai mare parte inedita. In aceste conditii, rolul si pozit ia pani1;r metalice ale carelor descoperite, mai mult sau mai putin izolat in ~iferite situri arheologice, trebuie intuite in functie de descoperirile similare, dar mal com. ' plete. din alte zone. In general, garnituriJe cilindrice destinate butucilor rottlor 31 , precum ~1 alte elemente de asamblare (cuie, piroane, bolturi, carlige etc.) au fost confectlOnate din fier. Unele dintre aceste piese au putut fi utilizate Si in alte scopnri 32 . Din bronz au fost executate in special obiectele vizibile, avand - in afar a de 0 functionalitate precisa - rol ornamental. Atat in lumea romana, cat si in cea tracica, exem. ' plele sunt numeroase 33 . In Dacia cunoastem putine piese de aces! gen. Dm asezarea de la POlana (jud. Galati) provine un obiect de bronz ornamentat cu capete de cai 34 . A servit probabil la fixarea caroseriei carutei pe scheletul propr.iu-~is ~l vehicolul~i. Ine.l.ele de jug sunt mai numeroase. Acestea aveau rolul de d1stnbUlre a hamunlor. P1md fixate pe jug, deci vizibile, aceste inele au fost lucrate ingrijit, prezentiind diverse motive ornamentale (fig. 98)35. Inelele de jug din Dacia pot fi impanite in doua tipuri. . . Primul tip este reprezentat de 0 piesa provenind din cetatea de la Cra1va (jud. Alba). Ea este compusa dintr-o veriga circulara Si alta trapezoida~a dispusa p.e~en- . dicular pe axul piesei (fig. 97/1)36. Se dateaza pe perioada de functlOnare a cetatu· Al doilea tip cuprinde exemplarele avand veriga principala de forma oval~a, iar veriga de fixare pe jug protejata de 0 placa indoita sub form~ literei "V". In zona dintre veriga si placa de protectie sunt dispuse omamente rehefate. Astfel de ineJe de jug au ~fost gasite la Ardeu (jud. Hunedoara - fig. 97/2)37, ~raiva (jud: Alba) - 2 exemplare 38 , Luncani-Piatra Rosie (jud. Hunedoara - f1g. 97/3) Sl Sighi~oara- Wietenberg 39 . Piese similare au fost descoperite atat in lumea romana40 , cat si in mediul celtic 41 , fiind utilizate 0 perioada indelungata de timp. Inelele de jug din Dacia pot fi datate larg in sec. I Le.n. - I e.n. 157 rn .!1 I:' I', I::: i ' I ,I Printre ornamentele de car se numara probabil Si doua obiecte de bronz descoperite la Luncani-Piatra Rosie (fig. 97/4)42 Si Berindia (jud. Arad)43. Este Yorba de artefacte lucrate din tabla de bronz, indoite semicircular pe lungime Si suprafata ajuratiL Una din extremitati este prevazuta cu 0 veriga (la exemplarul de la Piatra Rosie aceasta este rupta). 0 piesa asemanatoare, dar nu identica, a facut parte din componenta unui car descoperit la Jambol (Bulgaria)44. In sIarsit, printre piesele din aceasta categorie este de amintit, cu probabilitate, Si 0 statueta din argint reprezentand un leu, prevazut cu 0 tija de fier, patrata in sectiune (fig. 99/3). Statueta propriu-zisa are lungimea de 4,7 cm Si inaltimea de 3 cm. Grosimea tijei de fier este de 0,8 cm, iar lungimea de 11,7 cm 45 . A fost descoperita in apropierea cetatii dacice de la Costesti-Blidaru, in punctul "Pietroasa lui Solomon': In aceeasi zona mai este pomenita descoperirea unor plinte de sanctuar Si a altor "urme de a$ezare"46. De la descoperirea ei, piesa a fost publicata de mai multe ori47, lipsa analogiilor exacte impiedicand stabilirea functionalitatii ei. Maniera de execut~e Si felul reprezentarii indica insa faptul ca este Yorba de un import. Incadrarea piesei in discutie printre elementele de car este sugerata de tija de fier pe care este fixata statuia. Forma si dimensiunile tijei sunt specifice pieselor din fier utilizate la fixarea rotilor pe osii. In asezarea de la Manching au fost descoperite doua astfel de cuie pentru fixarea rotilor. Ele au fost realizate din fier, extremitatile superioare fiind executate din bronz Si ornamentate sub forma unor capete de bufnite (fig. 99/1-2)48. 0 alta piesa avftnd tija din fier si extremitatea vizibila realizata din bronz (sub forma unei semisfere) a facut parte din componenta unui car descoperit la Mogilovo (Bulgaria)49. Aceste analogii permit formularea ipotezei ca statu eta de la Costesti - "Pietroasa lui Solomon" a fost utilizata ca piesa de car. Desigur, nu se poate exclude posibilitatea ca ea sa fi avut alta functionalitate. La pisele de car enumerate pftna acum, se adauga elementele ornamentale Si cu rol functional realizate din bronz, publicate recent si provenind din asezarea dacica de la Brad (jud. Bacau). Analogiile pentru aceste piese lipsesc deocamdata. Unele dintre ele reprezinta probabil piese fixate pe butucii rotilor. Provin de la un car cu patru roti 50 . * I ,! , Datele arheologice existente in prezent, pre cum Si reprezentarile figurate nu pennit identificarea in mediul daco-getic din sec. II Le.n. - I e.n. a unor care de lupta cu doua roti. Astfel de care au existat in Transilvania in secolele anterioare. fiind utilizate de aristocratia celtica din spatiul intracarpatic 51 . La fel ca in zona mediteraneeana, in Dacia au fost utilizate care de "calatorie"si care de transportat diverse produse. Acestea din urma nu au fost prevazute cu piese omamentale de bronz. Existenta unor astfel de care este confinnata Si de 158 reprezentarile de pe 0 scena a Columnei traiane 52 . Obiectele de bronz au intrat in componenta unor care din prin1a categorie. Acestea au constituit Si simboluri de prestigiu, dupa cum sugereaza prezenta unui astfel de car intr-un monnant aristocratic (tumulul II de la Cugir). Acelasi lucru poate fi constatat in provincia Thracia. unde obiceiul depunerii carelor de prestigiu in monninte aristocratice este anterior cuceririi romane. In Imperiul roman au existat si care de cult utilizate in procesiunile religioase sau oficiale, cu prilejul carora erau transportate statuile divinltatilor Sl preo\ii53. In Dacia nu au existat astfel de vehicole, desi piesa de car de Ia Costesti "Pietroasa lui Solomon" a fost descoperita intr-un Ioc un de se afla un sanctuar dacic. Daco-getii, la fel ca alte populatii europene, nu aveau statui pentru zeitati, in nici un sanctuar local nefiind descoperite socJuri sau macar urmele unor socluri destinate acestui scop54. De aceea, ornamentul mentionat (in cazul in care este intr-adevar 0 piesa de car) a intra! mai degraba in componenta unui car de prestigiu utilizat de aristocratia dacica. NOTE 1. 1. H. Cri~an.ln ActaMN, VI, 1969, p. 95, pI. I/ll; idem, Ziridava, Arad, 1978, pl. 117/7. 2. l. Glodariu, E. Iaroslavschi, Civi1izatia fieru1ui 1a daci (sec. II Le.n. - I e.n.), Clujl\'apoca, 1979, p. 125-tip III; W. M. Werner, Eisenzeit1icilen Trensen an der llnleren und mittleren Donall, PBF, XVI/4, Munchen, 1988, p. 48-51-tip VIII (cu harta de raspandire). 3. W. M. Werner, in SCIVA. 35, 1984,4, p. 353-360, fig. 2/1. 4. F. Medelet, in ActaMN, 32/I, 1995, p. 96, fig. 2/3. 5. I. Glodariu, in 1. Glodariu, V. Moga, Cetatea dacicii de 1a Ciipa1na, Bucure~ti, 1989, p. 104. fig. 92/5-6. 6. Ibidem. 7. Idem, op. cit., p. 103-104, fig. 91. 8. W. M. Werner. Eisenzeitlicile Trensen ... , p. 61-73, tip XIV (nota 2). 9. I. Glodariu, op. cit., p. 104. 10. Idem, op. cit., p. 103 -1 04, fig. 91. 11. A. D. Alexandrescu. in Dacia, N.S., XXVII, 1983, p. 77, fig. 7/4, 8/4; AI. Vulpe, in Tilraco-Dacica, L 1976, p. 203, fig. 16/7, 12; B.Nikolov, in Izvestija-Sofia, XXVIII, 1~65, p. 174. fig. IS. 12. InL V. Moga. 13. J. Todorovic, Skordisci. Islorija i kllitllra, Novi Sad - Beograd, 1974, p. Ill, fig. 82. 14. L. Petculescu, in Beitriige zur romisciler lind barbarischer Bewaffnung in den ersten vier nachchristi1icilen Jailrhundert, Marburger Kolloqllium 1994, Lublin/Marburg, 1994, p. 68-69, pI. 3. IS. L. Petculescu, Arcilaeo1ogica1 Evidence of tile Political-Military Re1ationsilip Between tile Roman Empire and Dacia in tile 1st Century A.D., comunicare la "The 7th 159 rnternational Congress of Thracology'~ Constanta-Mangalia- Tuleea, 20-26 mai, 1996: R. Vulpe, E. Vulpe. in Dacia, III-IV, 1927-1932, fig. 108/14. J 6. L. PetcuJescu. in Beitrage zllr romischer und barbarischer Bewaffnung in den ersten "ier nachchnstichen Iahrlwndert, Marburger Kolloqllillm 1994, Lublin/Marburg, 1994, p. 68-69. G.Ulbert, Die r01l1ischen Donall-KastelIe Aislingen lind BlIrohofe Limesforschungen, Bd. 1, Berlin, 1959, p. 73, 94, pI. 18/1-3; idem, Das friihro;nisch~ Kastell Rheingonheim, Limesforschungen, Bd. 9, Berlin, 1969, p. 41, nr. 20-26, pI. 28, 35/1-6. 17. L. Petculescu. lac. cit., pI. 3/9 (nota 16). 18. C. Daicoviciu, Cetalea dacica de 1a Pialra RO$ie, Bucuresti, 1954, p. 93, pI. V/2. 19. L. Petculescu, lac. cit. (nota 16). 20. In lumea antic a mediteraneana, oferirea in dar a un or cai cu intregul harnasament a constituit 0 practica obisnuita in cadrul actiunilor diplomatice: Xenofon, Anabasis. L 2; Titus Livius. XLIV. 15. 21. V. Ursachi. ZaIgidava, p. 245, pl. 210/23-28. 22. r. Glodariu, E. laros]avschi, op. cit., p. 126-127 (nota 2). 23. I. Glodarill, in r. Glodarill. V. Moga, op. cit., p. 104, fig. 92/1 (nota 5); K. Horedt. C. Seraphin, Die priihistorische Ansiedlung auf dem Wietenberg bei Sighi$oaraSchiissbllrg. Bonn, 1971, p. 82, fig. 61/9; 1. Berciu, AI. Popa, H. Daicoviciu, in Ceiticum, XU. 1965, fig. 25/10. 24.1. Glodariu, E. Iaroslavschi, op. cit., p. 127 (nota 2). 2~. V. Capitanu, in Carpica, XVII, 1985, p. 53, fig. 15/10. Acest pinten prezinta pe unul dm brare un buton fixat printr-un nit. Este yorba de un pinten de tip roman. Piese aseman,ltoare au patruns Si in mediul celtic: D. van Endert, Die Bronzefunde alls dem Oppidllm von Man ching , Die Ausgrabungen in Manching, Bd. 13, Stuttgart, 1991, p. 40. 26. Catalogul expozitiei Civiliza(ia geto-dacilor din bazinu1 Siretului, Galati _ Bacau _ Tecuci - Braila, 1977, p. 12, nr. 114 (pinten executat din fier Si ornamentat cu incrustatii cu bronz; apartine primului tip de pinteni). 27. R. Vulpe Si colab., in SCIV, II, 1951, 1, p. 202, fig. 22/6. 28. D. van Endert, op. cit., p. 37-41 (nota 25). 29. J. Todorovic, op. cit., p. 125, fig. 91a; p. 152, fig. 108; p. 207, fig. 130 (nota 13). 30 ..1. H. Crisan, Sp~itualitatea geto-dacilor, Bucuresti, 1986, fig. 7; idem, Civilizatia getodacIlor, II, Bucurestt, 1993. fig. 34. 31. I. Glodariu, E. Iaroslavschi. op. cit., p. 127-128 (nota 2). 32. Idem, op. cit.. fig. 56/1, 6, 15, 18,20; 64/1-5. Analogii, ca piese pentru car, in lucrarile citate la nota 33. 36. I. Berciu. AI. Popa, In Sesiunea de comunicari $tiintifice a Muzeelor de istorie . '0 ') •• dec. 1964. L Bucuresti, 1970, p. 281, fig. 12/9 si.inf..V. Moga. 37. I. Andritoiu. L. Marghitan, Muzen1 arheologlc dill Deva, Bucurestl, 1972, fib' _8 SI mf. G. Gheorghiu. 38. I. Berciu, AI. Popa, op. cit., p. 281. fig. 12/5-6 (nota 36). . 39. C. Daicoviciu, op. cil., p. 88, pI. XVIII (nota 18); K. Horedt, C. Seraphm, op. cil., p. 78. fig. 61/8 (nota nl. 40. C. Boube-Piccot. 0]1. c'iL, passim (nota 33). . .. 41. D. van Endert. of'. cit .. p. 67·70 (not0 25): H. E. Joachim, jn Marburger BeJtrage Lur Arch. der Kellen, 1. Bonn, 1969, p. 92. fig. 6/12-13. 42. C. Daicoviciu. op. cil.. p. 92, pI. V /3 (considerata maner de pumnal). 43. S. Dumitra~cll. !y. Ordentlicb. In Crisia, III, 1973, p. 47-95 (considerata "panas de coir'). 44. L Venedikc;\' op. L'it.. :1.8;165 (nOla 33) . .is. f)(,cndl i uncie mfcrmatii bibLografice mi-,lU 10" furnizate de G. Florea. . ..J6. SL F~reJ1L"~. !11 H. l)c:h:c\i,iu, ~l. FerenC/i. 1. (jjodariu, Cela{i $i a$ezItri dacice in su(j· \e~luJ Tn!llsiilaniei. B\Jcure~ti. 1989, p. 197, nr. 5. . . 47. C. Daicoviciu, in Dacica. Cluj, 1969, p. 26; I. Glodariu, Relatij comerciale ale ~ac.JeI ell lumea elenistica si fOmanil, Cluj, 1974, p. 243, nr. 3, pI. XXXIV/a3; 1. AndntolU, L. Marghitan, op. cit., p. 30, fig. 29 (nota 37); 1.H.Cri$an, Civilizatia geto-dacIlor, I, Bucuresti, 1993. p. 204-205; II. fig. 43. 48. D. van Endert. op. cit., p. 52-53, 75, pI. 11 (nota 25). 49. I. Venedikov. op. cil., pI. 27/93 (nota 33). 50. V. Ursachi. Zargidava, p. 147-148, pI. 17/1-2,50/1-7. '" 51. M. Roska, in Dacia, III -IV, 1927 -193 2, p. 359-362 (Cristurul Secu~esc); Idem, 111 Kozlemenyek, IV. 1-2, 1944, p. 76, nr. 30 (Curtuiuseni); K. Horedt, in DaCIa, IX-X, 19411944, p. 189-194 (Toarcla. Vurpar); I. Nemeti, in Thraco-Dacica, XIII, 1992, p. 82, M. 108. 52. r. MicJea, R. Florescu, Decebal $i Traian, Bucuresti, 1980. fig. 124. . 53. In legatura cu tipurile de care din lumea romana si terminologia antica prm care au fost desemnate. vezi C. Boube-Piccot, op. cit., p. 1-10 (nota 33). 54. 1. Glodariu, V. Moga. in Ephemeris Napocensis, IV, 1994, p. 46. 33. r. Venedikov. Trakijskala ko]eSnica, Sofia. 1960, passim; C. Boube-Piccot. Les bronzes anliques dll Maroc, III. Les chars et l'attelage, Rabat, 1980, passim; A. Alfoldi, in ArchEn, XLVIII, 1935, p. 190-216; D. Nikolov, in Arheologija-Sofia, III, 1961, 3, p. 8-17; T. Gherasimov, in Izvestija-Sofia, XXIX, 1966, p. 225-226; etc. 34. R. Vulpe $i colab .. op. cit., p. 202, fig. 22/2 (nota 27). 35. A. Radnoti, in SaalbJahrb, XIX, 1961, p. 18-36, fig. 13 (reconstituirea jugului vestic Si a celui tracic). 160 161 VA. OBIECTE DE INTREBUINTARE CURENTA ,sI CASNICA Piesele de bronz care fac parte din aceasta categorie nu sunt numeroase. In general, obiectele de intrebuintare curenta $i casnica au fost realizate din fier sau lut, bronzul fiind utilizat pe scara mai larga doar la repararea unor artefacte realizate din alte materiale. Totu$i daco-getii au folosit $i unele piese de uz curent realizate din bronz. Acele de CUSllt $i strapungiHaarele se numara printre obiectele de bronz utilizate in viata cotidiana. Ele sunt relativ numeroase Si simplu de realizat. Acele de cusut au aspectul celor folosite Si asU'.zi, fiind prevazute cu 0 "ureche" prin care era trecut firul din material organic. In lumea romana acele de acest fel au fost ulilizate Si ca instrumente medicale pentru sutura unor plagi sau a unor fracturi deschise 1. Nici unul dintre exemplarele cunoscute in Dacia preromana nil a fust descoperit intr-un context (impreuna cu alte instrumente medicale sau intr-o trusa) care sa sugereze 0 astfel de utilizare. Dar folosirea unor ace in acest scop nu trebuie exclusa. Din punct de vedere tehnologic, acele de cusut pot fi impartite in doua tipuri. Tipul 1 este reprezentat de exemplarele realizate din sarma sau bara subtire de bronz, urechea fiind realizata prin indoirea capatului neascutit Si lipirea lui - prin ciocanire - de corpul piesei. Astfel de ace au fost descoperite in asezarile de la Pecica (fig. 100/1)2, Ocnita (fig. 100/2)3, Poiana - jUdo Galati 4 etc. Tipul 2 este constituit de acele realizate din tabla de bronz prin batere cu ciocanul si mulare. Exemplare de acest tip au fost descoperite in asezarea de la Cuciulata (jud. Sibiu)5, unde a existat Si un atelier de confection are a unor astfel de artefacte, dupa cum 0 demonstreaza piesele in curs de prelucrare. Strapungatoarele sunt, de asemenea, numeroase si au fost realizate din sarme sau bare de bronz6. Ele prezinta forme diferite: circulare sau rectangulare in sectiune; ingrosate in zona mediana; ascutite la unul sau la ambele capete (fig. 100/3-7). Intr-o serie de asezari au fost descoperite si asa-numitele "tuburi pentru ace': Este v~rba de tuburi realizate din tabla de bronz, prevazute cu inele de sustinere pentru a fi agatate sau suspendate. Astfel de piese au fost descoperite la Poiana (jud. Galati) 7, Racatau (jud. Bacau), Brad (jud. Bacau - fig. 100/8)8 Si Craiva (jud. Alba fig. 100/9)9. Ele au fost considerate, in general, drept tuburi pentru pastrarea acelor. o astfel de functionalitate este posibila in cazul pieselor care au un capat gol (pentru introducerea acelor) si ceialalt astupat, asa cum sunt exemplare1e de la Poiana Si Brad. In cazul tuburilor care au ambele capete deschise este greu de imaginat modul de utilizare, desi - teoretic - se poate admite ca ele erau prevazute cu "cepuri" din 162 materiale organice (lemn '7). "Tubul penLru ace"din cetatea de la Craiva se pare ca a cunoscut 0 alta functionalitate. Unul din capete este plin si are 0 forma usor Hltita in urma unor loviri repetate cu un obiect dur (ciocan '7). La capatu1 opus, care in iti alA a fost gol, a fost introdusa 0 bara de fier care are acelasi diametru ca cel al tubului. In aceste conditii. este greu de precizat utiJitatea piesei de 1a Craiva. "Tuburi pentru ace" au fost descoperite si in mediul celtic. Referindu-se la un astfel de obiect descoperit intr-un appidlllll celtic de la Altenburg, F. Fischer considera ca asanumitele "'tuburi pentru ace" au putut constitui piese de harnasament sau de carlO Piesele din Dacia preromana pot fi datate in sec. I i.e.n. - I e.n., ele fiind folosite si mai tiirziu de catre carpii est-carpatici 11. In categoria pieselor de uz casnic trebuie mentionate Si lanturile de bronz provenind din lumea romana care au servit - in cele mai multe cazuri - la suspendarea unor candelabre. Tipu1 1 este reprezentat de un lant din bare profilate prinse una de alta prin verigi simple, descoperit la Craiva (jud. Alba)12. EI a fost datat la sfarsitul sec. II i.e.n. si in sec. I Le.n., incadrare confirmata de un exemplar asemanator provenind din mediul scordisc de la Zmaievca 13 . Tipul 2 este constituit de lanturile fonnate din bare de bronz indoite la capete sub forma unor verigi si prime una de alta. Doua fragmente de astfel de lanturi au fost gasite in ultimul nivel (sec. I e.n.) al asezarii de 1a Brad (jud. Bacau) Si au fost incluse printre piesele de podoaba 14. Analogiile cu lanturile cande1abre10r de 1a Craswi (jud. Ialomita) si Luncani-Piatra Rosie (jud. Hunedoara)IS indica Si functionalitatea pieselor de la Brad. Printre piesele cu destinatie incerta, dar care au putut intra in componenta unor obiecte de uz curent, se numara si 0 serie de tuburi de branz, avand suprafata prevazuta cu nervuri dispuse perpendicular pe axul pieselor. Astfel de obiecte au fost descoperite la Craiva (jud. Alba) - 2 exemplare (fig. 100/11)16, Tilisca (jud. Sibiu fig. 100/12), Bucuresti si Popesti (jud. Giurgiu). La Sighisoara - Wietenberg a fost d;scoperit un exemplar de fier l7 . Functiona1itatea acestor artefacte este necunoscuta. Exemplarul de la Tilisca a fost perforat la unul din capete probabil pentru a fi fixat cu nituri pe un obiect de lemn. Tuburile de bronz mentionate au fost considerate obiecte importate din lumea romana. Exemp1arul de fier de 1a Sighis,?ara-W~etenberg sugereaza confectionarea unor astfel de piese Si in mediul dacic. In functle de contextele de descoperire, obiectele in discutie pot fi datate in sec. I Le.n. - I e.n. Casetele $i lazile de lemn erau prevazute cu manere si garnituri din tabla de bronz. De asemenea, pentru asamblarea partilor lemnoase erau utilizate uneori cuie si tinte de bronz. In cetatea dacica de la Capalna (jud. Alba) a fost descoperit un maner de bronz al unei astfel de casete, care mai pastreaza inca bratarile cu care se fixa in lemn (fig. 101/1)18. Cu un maner asemanator a fost prevazuta si caseta de lemn apartinand trusei medicale romane descoperita la Gradistea de Munte l9 . Tot de la Capa1na provin mai multe tinte de bronz care au fost utilizate 1a 0 casela de mari dimensiuni sau la 0 lada (fig. 101/2-10)20.0 tinta de acelasi tip a fost gasita 163 in cetalea de la Tilisca (fig. 101/14)21. Alte cuie sal! tiJ1te utilizate Ja placarea unor obiecte de lemn au fost identificate la Craiva Uud. Alba - fig. 101/11) Si Divici Uud. Caras-Severin - fig. 101/12)22. Gamiturile de bronz ale unoI' casete de lemn, dispuse la coJturiJe sau pe suprafata obiectelor respective, in unele cazuri pastri'md si cuiele de fixare din bronz sau fier. au fost descoperite la Luncani - Piatra Rosie 23 Gradistea de Munte (fig. 102)24, Bimita (fig. 106/5)25, Craiva 26 , Ocnita 27 etc. Unele dintre aceste casete sau Hlzi au fost prevazute cu sisteme de inchidere $i lacate. Acest lucm este demonstrat de 0 parte a gamiturilor din tabla de bronz mentionate anterior, care sun! prevazute cu orificii pentm introducerea cheilor. De asemenea, la Gradistea de Munte (fig. 101/15)28 Si la Poiana UUd. Galati)29 au fost descoperite elemente de bronz ale unoI' lacate. Astfel de elemente sunt deosebit de frecyente in lumea romana 30 , fapt care indica si locul de provenienta al celor din mediul dacic. Bronzul a Cllnoscut 0 larga utilizal'e in domeniul reparatiilor vaseIol' de bronz si de lut. In numeroase cetati si asezari dacice, unde au functionat ateIiere de orfevrerie sau de prelucrare a fiemlui si a bronzului, au fost descoperite deseuri sau petice de tabla de bronz utilizate la reconditionarea unoI' vase de metal deteriorate. Aceasta utilizare a tablei de bronz este documentata Si in unna analizarii vaselor propriu-zise, muIte dintre exemplarele descoperite prezentand astfel de reparatii. Operatiunile concrete la care erau supuse bucatile de tabla in vederea executarii reparatiilor sunt cunoscute suficient de bine pentm a contura imaginea de ansamblu a acestor activiUlti. La Costesti UUd. Hunedoara)31 Si Banita Uud. Hunedoara)32 au fost descoperite bucati de tabla de bronz, perforate pe margini in vederea fixarii pe peretii vaselor deteriorate (fig. 103-106). In unele cazuri s-au pastrat Si niturile de fix are. Ele sunt de mai muIte tipuri. Tipul 1 este constituit de niturile confectionate din Salma de bronz, taiata si latita la capete prin batere cu ciocanul, dupa introducerea ei in Olificiile corespunzatoare (fig. 105/2). Tipul 2 este reprezentat de nituri realizate din tabla ingusta de bronz, indoita la mijloc; capetele ascutite se introduceau in orificiile peticelor Si ale vaselor, de la exterior spre interior, dupa care erau indoite in unghi drept (fig. 105/5). Tipul 3 este constituit de nituri realizate prin infasurarea unor table de bronz (fig. 105/1). In sfiirsit, tipul 4 este ilustrat de niturile realizate prin tumare, avand un capat ingrosat, iar celalalt ascutit; puteau fi folosite si in alte scopmi (fig. 10 1/13). Niturile de tip 1 Si 2 au cunoscut cea mai larga utiliz are , fiind constatate atilt in unele ateliere, cat si in cazul unor vase reparate (Capalna 33 , Costesti 34 , Banita35 , Craiva36 , Tilisca37 , Racatau 38 , Luncani-Piatra Rosie 39 etc.). Niturile de tip 3 si 4 sunt mai rare. Un exemplar de tip 3 provine de la Banita40 , iar altul de tip 4 a fost descoperit la Gradistea de Munte 41 . Tabla de bronz, provenind in general de la vase iesite din uz, era deeupata in vederea confectionarii peticelor cu ajutoml daltilor. In multe cazuri mmele uneltelor respective sunt vizibile pe fragmentele pastrate. Uneori, bucatile de tabla au fost trasale cu un varf ascutit pentm a se indica ductul pe care unna sa se execute taierea. De asemenea, locurile unde unnau sa fie practicate orificiile pentm nituri au fost marc ate cu ajutoml unor punctatoare 42 . In cetatea de la Costesti au fost descoperite si doua unelte de fier. eel putin una dintre ele putand fi utilizata la perforarea tablei de bronz. Este yorba de un varf de fier avand sectiune patrulatera. Partea activa se potriveste in gaurile din placile de bronz descoperite in cetate, fapt care pledeaza pentru utilizarea piesei respective in astfel de operatiuni (fig. 104/2)43. A doua unealta este similara precedentei, dar are varful mai subtire si pare a fi fost torsionat. Totodata, piesa pastreaza si mansonul in care se fixa coada de lemn (fig. 104/3). G. Florea considera insa ca cea de a doua unealta a fost probabil destinata prelucrarii un or materiale moi (lemn, piele etc.)44. Procedeele tehnice de reparare a vaselor de bronz din Dacia sunt sin1iIare celor practicate in epocile anterioare 45 . De asemenea, vasele de bronz au fost reparate prin operatiuni asemanatoare in spatiul celto-gennanic 46 Si in lumea romana47 . In legatura cu problema confectionarii unor vase de bronz in Dacia preromana, 1. Glodariu - sintetizand parerile exprin1ate pana in 1974 (mergand de la sustinerea ideii unei intense productii locale, pana la opinii mai nuantate) conchidea ca "imitatiile de vase sunt... putine, incidentale am spune, si credem ca domeniul in care aportul mesterilor indigeni poate fi mai usor apreciat este cel al reparatiilor vaselor de import, atat de dese, dupa cum 0 dovedesc descoperirile inregistrate pana acum,,48. Cercetarile din ultimii ani nu au fost de natura sa aduca dovezi concludente in sprijinul opiniei unei productii autohtone semnificative de vase de bronz. S-au inmultit insa datele privitoare la activitatea de reparare a recipientelor de bronz. Este de mentionat Si faptul ca modul de reparare al vaselor de bronz nu se ridica la calitatea artefa,ctelor originale importate. Acest lucm infinna ipoteza realizarii unor vase de bronz de catre mesterii autohtoni. De asemenea, in unele cazuri (Costesti 49 , Tilisca50 ), atasele sau manerele vaselor deteriorate au fost inlocuite cu piese similare din fier, care puteau fi in1itate Si de localnici. In s fiirs it , este de amintit gatul unui ulcior de bronz cu defecte de tum are descoperit pe terasa cu ateliere metalurgice de la Gradistea de Munte 51 . Obiectul respectiv ar putea fi interpretat ca expresie a activitatii unui mester roman aflat la Sannizegetusa Regia in prejma razboaielor de cucerire a Daciei. Numeroasele exemple de reparatii ale unor vase de bronz romane sugereaza idee a ca importul de vase nu acoperea in masura suficienta necesaml "pietei" dacice. Din acest motiv se impunea repararea eelor care sufereau deteriorari, pana cand proprietarii lor reuseau sa-si procure vase noi. In ceea ce priveste reparatiile de vase ceramiee, acestea se realizau prin mai muIte procedee 52 , Dintre acestea mentionez prinderea partilor sparte cu ajutorul unor scoabe de bronz, plumb sau fier. Mai intiii se practicau in peretii vaselor ori- 164 165 Ill!. !I,I ficiile de prindere a scoabelor. Acestea din urrna erau fie tum ate in locurile dorite de mester. folosindu-se "cofraje" din lut (in cazul plumbului), fie erau realizate din sarme (fier sau bronz) si introduse in orificiile pregatite in acest scop. Potrivit ana!izelor efectuate asupra ceramicii romane de la Augst, se pare ca scoabele nu erau suficiente pentru a asigura etanseitatea vaselor. De aceea, mesterii practicau concomitent si lipirea fisurilor, utilizand probabil 0 compozitie de albus de ou, var, saliva si praf de lut (amestec utilizat Si astazi de olarii din sudul Italiei Si din Grecia). Repararea vaselor ceramice este atestata pe toata durata Latene-ului 53 , fapt care indica - la fel ca in cazul vaselor de bronz - ca mestesugul confectionarii ceramicii a constituit 0 activitate specializata, iar vasele au avut 0 valoare suficient de mare pentru ca repararea lor sa fie justificata. De asemenea, nu ar fi exclus ca unele comunitati sa fi beneficiat de posibilitatea de a cumpara produse ceramice doar la anumite intervale de timp, fapt care explica necesitatea repararii vaselor inlre intervalele mentionate. 3. D. Berciu, Buridava dacica, Bucure$ti, 1981, pI. 22/6. 4. R. Vulpe, E. VUlpe, in Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 337, fig. 109/34-47. 5. Gh. Bichir, in StComSibiu, 14, 1969, p. 127, 129, fig. 15/16-18. 6. N. Lupu, Tili$ca. A$ezarile arheo1ogice de pe Catilna$, Bucure$ti, 1989, p. 73, pI. 19/8-9, 22/7,23/3. 7. R. Vulpe si colab .. in SC1V. III, 1952, p. 198, fig. 13/5. 8. V. Capitanu. in Carpica, XX, 1989, p. 103, fig. 11/9-11; V. Ursachi, in Carpica, 1. 1968, p. 178, fig. 53/31. 9. I. Berciu. AI. Popa, H. Daicoviciu. in Celticum, XII, 1965, p. 198, fig. 33B/18. Piesa mi-a fost pusa la dispozitie pentru studiu de catre V. Moga. 10. F. Fischer. in Germania, 44. 1966, 2, p. 296, fig. 5/2. 11. Gh. Bichir. Cultllra carpica, Bucure$ti, 1973. p. 120 Ie considera pandantive-amulete. utilizarea ca tub uri pentru ace fiind putin probabila datorita faptului ca au extremitatile libere. 12. r. Berciu, AI. Popa, H. Daicoviciu, op. cit., fig. 33B/37 (nota 9); 1. Glodariu, Relarii comerciale ale Daciei cu 1umea elenistica $i roman a, Cluj, 1974, p. 237, nr. 11/p. 13. J. Todorovic, Skordisci. Istorija i kultura, Novi Sad - Beograd, 1974, p. 152, fig. 108. 14. V. Ursachi, Zargidava, p. 245-246, pI. 209/45. 15. I. Glodariu, op. cit .. p. 237. nr. 12/a, 238, nr. 19/h (nota 12). 16. Idem, op. cit., p. 237, nr. 11/t, pI. XLVII. Un exemplar inedit in Muz. Alba Iulia (inv. 114). lnf. V. Moga. 17. N. Lupu, op. cit., p. 79, nr. 6, pI. 23/6 (nota 6); M. Turcu, Geto-dacii din Campia Munteniei, Bucure$ti, 1979, pI. VIII/4; 1. Glodariu, lac. cit.; I. Andritoiu, A. Rustoiu, in Cercetiiri arheo1ogice in aria nord-traca, I, Bucure$ti, 1995, p. 432, fig. 29/9. 18. I. Glodariu, in 1. Glodariu, V. Moga, Cetatea dacica de 1a Capa1na, Bucure$ti, 1989, p.103,fig.88/1. 19. C. Daicoviciu, N. Gostar, I. H. Cri$an, in Materia1e, III, 1957, p. 260, fig. 2/8. 20. I. Glodariu. in I. Glodariu, V. Moga, op. cit., p. 103, fig. 88/2-10 (nota 18). 21. N. Lupu, op. cit., pI. 22/5. 22. Piese inedite. Inf. V. Moga $i M. Guma. 23. C. Daicoviciu, Cetatea dacica de 1a Piatra RO$ie, Bucure$ti, 1954, p. 88, pI. XV /17. 24. G. Florea, in Ephemeris Napocensis, II, 1992, pI. 4/1-4. 25. A. Rustoiu, in Ephemeris Napocensis, II, 1992, fig. 3/5. 26. I. Berciu, AI. Popa, H. Daicoviciu, op. cit., p. 143, fig. 24/7 (nota 9). 27. D. Berciu, op. cit., pI. 57/4 (nota 3). 28. Inedit. Muzeul Cluj. Piesa mi-a fost oferita de I. Glodariu $i G. Florea. 0 piesa de lacat din fier a fost descoperita tot la Gradi$tea de Munte: I. Glodariu, E. Iaroslavschi, Civi1izatia fieru1ui la daci, Cluj-Napoca, 1979, p. 117, fig. 64/17. 29. R. Vulpe, E. VUlpe, in Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 337, fig. 111/14. 30. O. Floca, in Materia1e, I, 1953, p. 747, fig. 5; N. Gudea, I. 1. Pop, Castru1 roman de 1a Ra$nov-Cumidava, Bra$ov, 1971, p. 59, pl. LVII/4; E. Chirila, N. Gudea, V. Lucacel, C. Pop, Castru1 roman de 1a Buciumi, Cluj, 1972, p. 84; S. Sanie, Civi1izatia romana 1a est de Carpati $i romanitatea pe teritoriu1 Mo1dovei (sec. II i.e.n. - III e.n.), Ia$i, 1981, p. 193. nr. 41, pI. 49/8. Despre modul de utilizare al unor astfel de lacate vezi R. Cagnat, V. Chapot, Manuel d 'archeologie romaine, II, Paris, 1920, p. 421-422, fig. 618. 31. G. Florea, op. cit., p.39-47 (nota 24). 32. A. Rustoiu, op. cit., p. 49-56 (nota 25). 33.1. Glodariu. in I. Glodariu, V. Moga, op. cit., p. 102, fig. 87/12, 88/13,17 (nota 20). 166 167 * Desi mai putin numeroase in comparatie cu alte categorii de obit'cte, piesele de utilizare curenta si casnica reflecta spectrullarg de folosire al aliajelor de bronz in Dacia preromana. Unele dintre aceste artefacte, precum si reparatiile constatate in cazul vaselor de bronz, atesta un anumit grad de cunoastere al procedeelor metalurgice. Aceste operatiuni au fost realizate in ateliere specializate, ele neputand fi aplicate de membrii obisnuiti ai comunitatilor. In schimb, repararea vaselor ceramice constituie probabil expresia unor activitati casnice, ele nefiind dificil de realiz at. La fel ca in cazul altor categorii de obiecte, se poate constata prezenta alaturi de artefactele locale - a unor piese provenind din Iumea romana. Din punct de vedere cronologic, obiectele de acest gen, datorita functionalitatii practice, au cunoscut 0 utilizare mai indelungata, ele neputiind fi datate in intervale mai scurte de timp. NOTE 1. D. Alicu, S. Coci$, in Apulum, XXVI, 1989, p. 225. 2. I. H. Cri$an, Ziridava, Arad, 1978, pI. 125/6. I I ,i il ! ,I 34. G. Florea, op. cit.. pI. 1/1-3 (nota 24). 35. A. Rustoiu. op. cit .. fig. 2/2. 6 (nota 25). 36. G. Florea. op. cit., pI. 3/13 (nota 24) $i inf. V.Moga. 37. N. Lupu, op. cit., p. 79, pI. 20/1 (nota 6). 38. S. Sanie, op. cit., p. 60-61. nr. 4-5 (nota 30). 39. C. Daieovieiu. op. cit., p. 95, pI. V /1 (nota 23). 40. A. Rustoiu, op. cit., fig. 2/1 (nota 25). 41. Inedit Inf.1. Glodariu ~i G. Florea. 42. G. Florea. op. cit., p. 39-40 (nota 24). 43. Idem. op. cit.. p. 40. pI. 2/2. 44. Idem, op. cit.. p. 40. pI. 2/3. 45. F. Gogiiltan. in Ephemeris Napocensis. III, 1993, p. 7-23. 46. D. van Endert. Die Bronzefunde aus dem Oppidum von Manching, Die Ausgrabungen in Manehing, Sd. 13, Stuttgart, 1991, p. 28-30. 47. G. Florea, op. cit.. p. 43 (nota 24). 48. I. GJodariu, Relatii come[ciale ale Daciei cu lumea elenistica. Si [omana, Cluj, 1974, p. 153. 49. Idem, op. cit., p. 242, nr. 1. 50. N. Lupu. op. cit., p. 79 (nota 6). 51. C. Daieovieiu $i eolab., in SeIV, VI, 1955, 1-2, p. 209, 211, 231-232; 1. Glodariu. op. cit.. p. 151,242, nr. 2 (nota 48). 52. In legatuni eu modalitatile de reparare a vaselor ceramice $i semnifieatia acestora. vezi D. Ciugudean, in Apulum, XXXI, 1994, p. 529-533 (eu bibliografia). 53 A. Rustoiu. in Thraco-Dacica, XIV. 1993, p. 137. 168 v.s. ALTE CATEGORII DE OBIECTE DE BRONZ V.S.l. Obiecte de toaleta Obiectele de toaletil din bronz constituie un grup de artefacte care au fost importate din spatiul mediteraneean. De~i nu constituie produse locale, mentionarea lor este necesara pentru a completa imaginea de ansamblu asupra obiectelor de bronz utilizate in Dacia preromana. Bricele sunt piese nelipsite din dindul obiectelor de toaleta. Daco-getii au utilizat brice din fieri. La Gradi~tea de Munte a fost descoperit un brici de bronz avand lama de forma ovala2. 0 piesa asemanatoare din fier provine din a~ezarea de la Poiana Uud. Galati)3. Calitatea aliajului din care a fost confectionat briciul de la Gradistea de Munte indica faptul ca este yorba de un import roman. OglinziJe descoperite in Dacia preromana sunt numeroase. Ele sunt cunoscute inca din Hallstatt-ul tiirziu 4 . Exemplarele datate in sec. I Le.n. - I e.n. au fost repertoriate de I. Glodariu 5 . In ultimii ani numarullor a crescut in urma cercetarilor efectuate intr-o serie de statiuni arheologice. Mentionez piesele - in general fragmentare - descoperite la Brad Uud. Bacau)6, Racatilu Uud. Bacau)7, Gradi~tea Uud. Braila)8, Ocnita Uud. Valcea - fig. 107/4)9, Mere~ti Uud. Harghita - fig. 107/5-7)10, Tili~ca Uud. Sibiu - fig. 107/1-3, 8)11, Gradi~tea de Munte Uud. Hunedoara)12, ~imleu Silvaniei Uud. Salaj)13 etc. Din punct de vedere morfologic, oglinzile din Dacia au dimensiuni mici, fiind prevazute uneori cu manere. 0 serie de exemplare au fost omamentate cu cercuri incizate. In ceea ce prive~te metalul din care au fost confectionate, oglinzile sunt desemnate in literatura de specialitate ca fiind executate din "bronz" sau "metal alb': Potrivit lui Plinius, este yorba de un aliaj realizat din zinc, plumb ~i cupru 14. Analizele metalografice efectuate pe trei oglinzi descoperite in oppidum-ul celtic de la Manching au relevat faptul ca piesele respective au fost executate dintr-un aliaj continand intre 18-22% zinc ~i 2,2-5% plumb l5 , ceea ce corespunde informatiilor fumizate de Plinius. Din punct de vedere cronologic, oglinzile din Dacia i~i fac aparitia la sfiirsitul sec. II Le.n. si vor fi utilizate pe toatil perioada sec. I Le.n. - I e.n. Avand forme simple, ele nu pot fi datate in intervale mai scurte de timp, numai in cazul in care au fost descoperite in complexe inchise continand ele6mente de datare mai precise. Instrumentele medicale descoperite in Dacia 16 constituie in totalitate importuri din lumea romana ~i de aceea nu rna voi opri asupra lor. 169 $i legate prin 6 bare abtice. In ansamblu, obiectul are aspectul unui glob gol pe dinauntru. Suprafata exterioara a barelor este ornamentata cu granule in relief. Capetele sunt uzate in unna unei falosiri indelungate. Inaltimea este de 4,1 cm, iar diametrul de 4.2 cm 23 . Fomla piesei prezentate este asemanatoare cu a capetelor de baldachin din Hallstatt-ul tarziu 24 . V. Ursachi presupune cil obiectul ar putea avea 0 a~tfel de functionalitate sau sa constituie partea superioara a unui sceptru. Acelasi cercetator subliniazil insa faptul ca fonna Si decorul - la care se adau£!a dimensiunile mici - constituie argumente in favoarea ipotezei ca ar putea fi yorba de un pandantiv 25 . A fost datal in sec. I e.n. $i constituie probabil un import (din mediul nord-pontic'? ). . MargeJele din sticla se intalnesc frecvent printre materialele arheologice recuperate din a$ezarile Si ceUitile geto-dacice. In unele eazuri, mai rare, ele au fost imitate in bronz $i clliar Iut. Mentionez in acest sens 0 margica de bronz omamentata eli "coaste"provenind de la Sighisoaral6 ~i alta mai simpla gasita la Brad (jud. Bacau)27. Datarea pieselor din bronz, ca si cea a exemplarelor de sticla este foarte larga. Piesele rare sau cu destinatie ineerta sunt mai numeroase decat cele prezentate aici. Descoperirile viitoare, precum ~i analizele detaliate, vor elueida probabil semnificatia multora dintre ele. V.S.2. Obieete rare sau eu destinatie ineerta In cele ce unneaza rna voi referi la cateva piese a caror arie de raspandire este mai restransa, fiind putin numeroase, sau carora nu Ie cunosc inca analogii functionale acceptabile. Utilizarea lor va putea fi deslu~ita probabil in viitor prin descoperirea unor exemplare in contexte mai clare sau prin analizarea altora deja existente dar care nu mi-au fost accesibile pana la aceasta data. In a~ezarea dacica de la Brad (jud. Bacau) au fost descoperite ~apte man~oane din tabla de bronz, trei dintre ele avand diametre cuprinse intre 0,7-2,1 cm ~i lungimi intre 0,8 - 1,7 cm. Suprafata lor a fost ornamentata cu linii paralele dispuse perpendicular pe ax (fig. 108/1-3)17. Piesele in discutie au fost utilizate probabil in ~iraguri de margele de sticlil, coral ~i pietre semi-pretioase. Aceasta functionalitate este indicata de existenta unor piese asemanatoare (asociate cu margele de felul celor mentionate) in monnintele sarmatice 18 . Exemplarele din Dacia preromana pot fi datate in sec. I e.n. ~i la inceputul veacului unnator, perioada in care la rasarit de Carpati incep sa se manifeste influentele sannatice. Man~oanele de bronz de acest tip au fost utilizate ~i in secolele unnatoare. Piese avand aceea~i functionalitate au fost descoperite ~i in a~ezarea dacica de la Sighi~oara-Wietenberg. Este yorba de trei resorturi de fibule (apm1inand probabil variantei rasaritene a fibulelor putemic profilate) care au fost taiate de corpul propriu-zis al artefactelor respective ~i au fost reutilizate ca "man~oane"pe un ~irag de margele de coral ~i sticla (fig. 114-115). Reprezinta probabil "importuri" de la rasarit de Carpati ~i au fost datate in a doua jumatate a sec. I e.n. 19 Tot in a~ezarea de la Sighi~oara-Wietenberg au fost gasite trei elemente de bronz apaqinand probabil unei centuri (fig. 108/10-12). Este yorba de obiecte din bronz realizate prin turnare, avand forma cifrei "8" (ochiurile fiind pline) ~i in partea dorsala fiind prevazute cu doua verigi de fix are pe un fir din material organic lO . Ponna lor aminte~te de elementele de bronz ale centurilor cu astragale, fapt care determina atribuirea lor unor elemente de vestimentatie asemanatoare. Singura a~alogie cunoscuta se afla in M. 92 din necropola de la Belgrad - Karaburrna 21. In acela~i monnant se aflau vase romane din bronz din perioada repu blicana tarzie, indicand odatare in sec. I Le.n. In unele a~ezari ~i ceHiti dacice au fost descoperite ~i 0 serie de aplici discoidale, bombate, realizate din bronz 22 . Ele sunt asemanatoare cu "nasturii" de bronz utilizati la harna~ament, dar nu au ureche de fixare. Piesele respective au putut fi utilizate tot in harna~ament ori prinse de centuri de piele. Modul de folosire ramane incert. In a~ezarea dacica de la Brad (jud. Bacau) a fost gasita 0 piesa de bronz reprezentand deocamdata un unicat in mediul daco-getic (fig. 108/13). Ea este de fonna bitronconica, fiind confectionata prin unirea a trei cercuri dispuse orizontal NOTE 1. R. Vulpe, E. Vulpe, in Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 334, fig. 115/8, 16 (Poiana-Galati). Un exemplar inedit la Sighisoara-Wietenberg. Sapaturi 1995 - 1. Andritoiu, A. Rustoiu. 2. C. Daicoviciu Si colab., in IV, 1953, 1-2, p. 171, fig. 22/d. 3. R. Vulpe. E. Vulpe. op. cit.. p. 334, fig. 115/6. 4. V. Vasiliev, Scitii agatir$i pe teritoriul Romaniei, Cluj-Napoca, 1980, p. 113-117. 5. 1. Glodariu, Relatii comerciale ale Daciei cu 11l1nea elenistica $i romana, Cluj, 1974, p. 84-85, 249-250. 6. V. Ursachi. Zargidava. p. 243-244. 7. V. Capitanu, in Carpica. XX, 1989, p. 103. 8. V. Sarbu, Dava getic:i de la Gradistea, judo Bfilila, I. Braila, 1996, p. 36, fig. 122/14-15. 9. D. Berciu, Buridava dacica. Bucuresti, 1981. fig. 22/3, pI. 36/24-25. ]0. V. Crisan. ~t. Ferenczi. in ActaMN. 31/L 1994, p. 387. 11. 1\. Lupu. Tili~·ca. A$cz:lrile arheologice de pe Cfl(ana$, Bucuresti, 1989. pI. 27/14-17. 12. G. Flore;]. in /\puJum. XXVII-XXX. 1990-1993. p. 175. 13. int. H. Pop. 14. Plinius, Nat. Hist., XXXIII, 45; XXXIV, 48, apud D. van Endert. Die Bronzefunde aus dem Oppidum von ManciJing, Die Ausgrabungen in Manching, Bd. 13, Stuttgart, 1991, serv, p.64. 15. D. van Endert, op. cit., p. 64-65. 171 170 L 16. C. Daicoviciu. N. Gostar, I. H. Cri~an. in Materia1e, III, 1957, p. 259-263; D. Berciu, op. cit., p. 102, 108 (nota 9) etc. 17. V. Ursachi. Zargidava. p. 247, pI. 209/25: 210/21, 31-32; 333/16-17. 18. R. Harhoiu. in SCIVA, 44.1993,1, p. 44, fig. 1/13-15. 19. A. Rustoiu, in Ephemeris Napocensis, IV, 1994, p. 23-31. 20. 1. Andritoiu, A. Rustoiu, in Cercetf:!ri arheo1ogice in aria nord-traca. I, Bucuresti, 1995, VI. ELEMENTE LOCALE ~I INFLUENTE STRAINE MANIFESTATE IN METALURGIE ~I IN EVOLUTIA PRODUSELOR DE BRONZ p. 433. fig. 31/5. 21. J. Todorovic. Praistorijska Karaburma, I. Beograd, 1972, pI. XXIX/20 - M. 92. 22. V. Crisan. ~t. Ferenczi. in ActaMN, 31/1, 1994, p. 387, pI. V/4; V. Capitanu, In Carpica. XX. 1989, p. 115, fig. 5/24-25; I. H. Cri~an. Ziridavii, Arad. 1978. p. 128/5.21: C. Daicoviciu. Cetatea dacica de 1a Piatra RO$ie. Monografie arheo1ogica, Bucuresti. J954, pI. XV /18, pI. XV /18; etc. 23. V. Ursachi, op. cit., p. 244-245, pI. 210/22 (nota 17). 24. V. Vasiliev, Seitii agatff$i pe tentoriu1 Romaniei, Cluj·Napoca. 1980, pl. 23/5. 25. V. Ursachi, op. cir., p. 245 (nota 17). 26. A. Rustoiu, op. cit., p. 27, fig. 5B/2 (nota 19). 27. V. Ursachi, op. cit., p. 243, nr. 20, pI. 209/4. Analiza atelierelor in care s-a prelucrat bronzul, a procedeelor tehnologice Si a uneltelor ulilizate in metalurgie, reliefeaza faptul ca toate aceste clemente sunt eOlilune pe sPJtii etno-eulturale largi. Modul de funetionare a atelierelor Si cel de realizare ;\ produselor de bronz a fost in general asemanator, forma uneltelor aceeasi, eu mici exeeptii, in lumea romana sau in cea eeltiea - fiind detenninata de functionalitatea lor speeifica. Studierea atenta a procedeelor tehnologice pennite insa in unele cazuri - deocamdata mai rare - evidentierea unor elemente straine spatiului dacic. Imitarea denarilor republic ani - spre exemplu - este atestata printr-un numar de stante descoperite intr-o serie de statiuni daco-getice. Tehnologia de realizare este specifica lumii romane Si, foarte probabil, me~terii care au utilizat ~tantele respective - confection and monede identice cu originalele - au venit din Imperiu. Recent, in cetatea dacica de la ~imleu Silvaniei a fost descoperit un atelier monetar in care erau imitati denari republicani emisi de M. Antonius. Monedele respective au fost confectionate dintr-un aliaj de cupru ~i zinc, imitiind argintul. Tehnologia de realizare a fost tumarea in tip are (in fascicule) dupa metoda "3 cire perdue': dupa cum 0 dovede~te un rebut descoperit in atelierul mentionatl. Procedeul respectiv, specific atelierelor "barbare" din a doua varsta a fierului, atesta "falsificarea" pe plan local ~i printr-o tehnologie traditionala a un or artefacte straine. Cercetarea integrala ~i publicarea atelierului de la ~imleu Silvaniei va aduce precizari esentiale in cunoasterea metalurgiei metalelor neferoase din Dacia preromana. Amanunte tehnologice vor putea fi evidentiate dupa efectuarea analizelor metalografiee pe loturi mari de obiecte. Astfel de analize au permis precizarea un or elemente locale sau straine in fabricarea artefactelor metalice din zonele locuite de ceJti Si gennani 2 . Elementele locale Si int1uentele straine manifestate in lumea daco-getica pot fi muIt mai precis delimitate prin analiza produselor de bronz. Chiar daca ele au fost realizate prin procedee tehnologice asemanatoare pe spatii mai largi, morfologia diferitelor categorii de piese este specifica unor zone delimitate geografic, etnic ~i istoric. Trebuie insa precizat inca de la inceput ca in ciuda influentelor care s-au manife~tat in Dacia preromana, aspectul general al productiei artefactelor de bronz, al modului de asoeiere a podoabelor Si pieselor vestimentare, al modului de utilizare etc .. cste specific daco-getilor. Acest lucru va putea fi reliefat eu mai multa daritate dupa eviden1ierea influentelor patrunse in Dacia. Evident, produsele care se supun eel l1Iai u~or unei astfel de analize sunt piesele de podoaba ~i vestimentatie. Lor Ii se adauga insa Si alte obiecte. 173 Referindu-se la podoabele de argint daco-getice, K. Horedt a sesizat existenta a doua gnlpe regionale de obiecte (una sudica ~i alta nordica), limita de demarcatie fiind constituiUi de cursu rile Mure~ului Si all' Tarnavelor. Profesorul cJujean aprecia ca grupa sudica a fast supusa unor influente elenistice. in timp cc in grupa nordica, alaturi de influenteie mediteraneene, s-au manifestat si impulsuri celtice 3 . Acestea din um1a sunt evidentiate in special prin fibulele cu noduri. Ele continua din punct de vedere morfologic, traditia fibulelor din Latene-ul mijlociu. Nu este intampliHor nici [aptu1 ca marea majoritate a fibulelor eu noduri sunt COIlcentrate in Transilvania, exemplare1e din argint de la sud ~i rasarit de Carpati Hind puHne Si constituind importuri in mediul respectiv. De asemenea, amintesc faptul ca la sud de Carpati exista Si cateva exen~plare din bronz, eIe fiind imitate la periferia ariei de raspandire a artefactelor in discutie 4 . In sfar~it, este de mentionat Si faptul ca modul de utilizare a fibulelor cu noduri (doua fibule pereche Si 0 a treia de alt tip; patru fihule perechi doua cate doua) este specific tot ariei celtice5. Nu se pot stabiJi prototipurile fibulelor ell Doduri, dar continuiratca unor fonne traditionale celtice la inceputul Latene-ului tarziu nu este specifica numai comunitatilor dacice din Transilvania. In iumea scordisca apar fibule asemanatoare. Astfel, fibulele de tip larak, prezentand 0 morfologie simiIara, au fast contemporane cu fibulele cu noduri 6. Pe Iinia aceleia~i mode se inscriu ~i fibulele de tip pseudo-Latene mijlociu. Toate acestepiese ilustreaza mentinerea in moda a unor podoabe avand forme specifice secolelor anterioare, dar care nu sunt identice cu "prototipurile" lor mai indepartate. Obiectele in discutie au suferit 0 serie de transfonnari morfologice, fiind adaptate modei locale. Este semnificativ in acest sens ca fibuIele cu noduri sunt specifice numai ariei daco-getice. Mecanismele concrete prin care anumite podoabe au fost preluate din spatiul celtic ~i au fost adaptate vestimentatiei locale sunt sugerate de lanturile de tip 4. Avand in vedere aria de raspandire a celor doua variante ale tipului 4 (vczi supra, cap. v.I.), se pot presupune doua modaliHlti prin care piesele in discutie "u fost preluate de catre daco-geti. Exemplarele de tip 4a sunt documentate in special in Transilvania, exemplarele de la sud $i rasarit de Carpati constituind probabil importuri in zona respectiva. In acest sens este semnificati ',; faptul ca lamul ~i fibula de la Kladovo au fost refolosite in sec. II-III e.n., piesa mentionata putand sa ajunga acolo din Transilvania. Raspandirea intracarpatica a lanturilor ue tip 4a sugereaza perpetuarea in acea zona a unor traditii ccltice mai veehi. Lantul din necropola celtica de la Ciumesti, identic - din pUllet de vedere morfoloQic - Cll lanturile dacice, ilustreaza convingator ar;easta trctditie. Lanturile de ti'~) 4" se adaugtl fibulelor eu noduri $i compleleaze\ repertonul poduabelor '-mo:;;tenite' din perioada anterio,lriL l.ailturile-centuri de tip 4b, executate din argint $i bronz, sUlit raspandite in zona difltre Carpati ~i Muntii Baleani. Aceasta dispunere spatiala indica originea 174 L \ lor din lumea scordisca. Ele imita piesele din bronz si fier descoperite in zoneIe Iocuite de sCOl'disci, fiind insa la moda intr-o perioada cand prototipurile iesisera din uz. Cei care au contribuit la geneza acestor artefacte sunt pUliatorii grupului Padea-Panaghiurski Kolonii. Pe seama lor trebuie pusa Si vehicularea altor altefacte si piese vestimentare, cum :lr fi colanele articulate, centurile de tip CorJate etc. Daca 1ntr-o prima faz{i au circulat 0 serie de produse specifice unor sp::qii etnoculturale mai largi. in perioada I.Ul1latoare unele pOdMtbe au evoluat in spatiul daco-getic independent. in functie de transforrnarile Sllrvenile in moda loeaJii, Exemplul cel mai elonen! il constituie fibulele de lip Orlea-Maglavit specifice doar ariei grupului Padea-Panaghiurski Kolonii ~i dalate 111 a doua jumatate a sec. II i.e.n. - prima jumatate a sec. I i.e .n. De 1a jumatatea sec. I Le.n. fibulele respective au evoluat, pe baza lor fiind creale fibulele cu scut rombic caracteristice numai zonelor locuitt de daco-geti. Raspandirea fibulelor cu ~cut rombic in special in grupa sudica a tezaurelor de argint dacice ~i in asezari din aceea~i regiune con firma aceasta evollltie 7. In concluzie, influentele celtice detectabile in analiza podoabelor ~i pieselor vestimentare au patruns in moda daco-getid, pe de 0 parte, prin mo~tenirea unor traditii mai vechi in zonele locuite in secolele anterioare de celti ~i daci (Transilvania), iar pe de alta parte, prin relatiile cu zonele locuite de scordisci (in zona sud-carpatica). Din punct de vedere cronologic se poate constata faptul ca influentele celto-scordisce au fost mai puternice in prima jumatate a sec. I Le.n., dupa care au scazut treptat in intensitate spre sfar~itul veacului respectiv 8 . Pe paJ'cursul sec. I i.e.n. in spatiul daco-getic au patrons primele importuri romane, volumul10r crescand treptat, pentru ca in sec. I e.n. sa atinga nivelu1 eel mai ridicat 9 . Printre produsele destinate schimburilor s-au numarat ~i vasele de bronz, cele databile numai in sec. I Le.n. fiind numeroase. Inca din prima jumatate a sec. I i.e.n. astfel de vase au fost reparate intr-o serie de ateJiere locale. Piesele vestimentare romane au intrat insa in mod a populatiei daco-getice mai tarziu. Astfel, primele fibule romane sunt documentate sporadic in ultima treime a sec. I Le.n. ~i 1a inceputu] sec. I e.n. ID De asemenea, inelele digitale greco-romane incep sa fie folosite din a doua jumatate a sec. I Le.n. Moda romana a influentat-o mai puternic pe eea locala pe parcursul sec. I e.n., in special dupa crearea provinciei Moesia ~i stabilirea frontierei Imperiului pe linia DunArii. Vaselor de bronz li se adauga pe parcursu I sec. I e.n. elemente de echipament militar ~i piese d~ halll('.SaJnent, piese de car. instrllmente medicale etc. Probabil tot romanii sunl cei care au vehiculat protOlipurile fibulelor-lingurit;l, precum $1 produse provenind din zone mai indepal1ate. De asemenea. in sec. I e.n. in Dacia au fost importate piese vestimentare diverse Si mai ales fibule. Illtr-o serie de a~ezari dacicc au fost copiate fibule wmane (P01ana judo Galati) ori au fost create tipuri n01 speeifice Europei rasaritene, cum sunt fibulele putemic profilate de tip oriental, deosebit de numeroase in Dacia 11. Accstea 175 au fost realizate in ateliere locale, exemplare in curs de prelucrare fiind descoperite la Poiana (jud. Galati)12 ~i Brad (jud. Bacau)13. Intensitatea influentelor romane in moda vestimentara este evidentiata de faptul ca fibulele de tip roman au scos din uz o buna parte a fibulelor de tip Latene. Pe de alta parte, unele fibule locale au preluat elemente omamentale specifice unor piese din Imperiu. AstfeI, unele fibule-lingurita au fost decorate pe arc cu omamente zoomorfe, motivele respective fiind preluate de pe fibule romane din zona est-alpin a 14. Ratiunea acestor prelu3Ji consta in faptul ca neeorul respectiv nu a fost strain spirilualitiltil claco-getice. Exemplul eel mai elocvent il constitule stindardul dacic. Gustul autohtonilor pel1111l astfe! de produse $i necesitatea imitarii lor In ateliere locale a fost determinat probabiJ de numa11l1 crescand al persoanelor dUJ Imperiu care au circulat prin Dacia Si Je-au vehiculat: negustori. me$teri, medici etc. Importurile si influentele romane (concretizate prin imitarea unOf prodllse din Imperiu) s-au manifestat in general in inlreaga Dacie, EJe sum sesizabile insa mai ales in rnariJe centre eomerciale (:J~ezarile de pe vaJea Siretului, in cea de la Ocnita, in cetatile din sud-vestul Transilvanici) datorita bogaliei de produse din siturile respective. In sec. I e.n. in zona est-carpatica s-au manifestat ~i influente sannatice. Ele cons tau intr-o serie de produse de bronz straine spatiului daco-getic (plato$ele din solzi de bronz de la Racfltau; tuburile de bronz folosite in ~iragurj de margele etc.). De asemenea. nu ar fi exclus ca gustul pentru unele categorii de podoabe (~iragu­ riie de margele; unele tipuri de pandantive) sa fi aparut in unna contactelor cu sannatii. Aceste legaturi sunt ate state Si prin alte categorii de obiecte. Amintesc prezenta in asezari a un or vase sannatice, a obiectelor cu semne de tip tamga etc,lS In ceea ce prive~te influentele elenistice, K. Horedt a argumentat convingator patrunderea acestora in Dacia, ca ~i in alte zone europene 16 . Modul de manifestare a fost insa foarte divers. Analiza produselor de bronz ilustreaza eel putin trei cai de patl1lndere a influentelor elenistice. Prima dintre ele este evidentiata de piesele care au "mostenit" elemente morfoJogice, ornamentale si functionale din secolele anterioare. Coifurile de bronz de tip daco-getic (exemplarele descoperite la Pope$ti, Zimnicea Si probabil Cnlsani ~i Poiana-Gorj) i~i au originea in cele de tip attic din sec. IV-Ill Le.n. Ele au preluat fonna ~i omamentele coifurilor grece~ti, fiind fabricate intr-o perioada in care prototipurile ie~isera de multa vreme din uz. o alta modalitate de manifeo:tare a influentelor elenistice a constat in eopierea unoI' podoabe ad.nd 0 arie de raspandire foarie Jarga. Originea lor morfologica si functionala se afla ins<1 en certitlldine in spatiu1 mediteraneean. Esle VOl'b:l in special de lanturi1e-coiiere de tip 1 si 2, de hr&tari1e ~i vcrigile cu capete petrecute Si infa~urate. In sfarsi!, in a doua jum,1tate a sec. I l.e.n. Si pe pareursul sec. I e.n. s-au manifestat 0 serie de influente elenistice tarzii. Este cazul majoritiitii tipurilor de 176 cercei. Moda acestor podoabe a patruns probabil din ora~eJe nord-pontice, eventual cu contributia sannatilor, dupa cum sugereaza larga raspandire a cerceilor in zonele est-carpalice. Cerceii avand corpul torsionat Si un capat prevazut cu omamente zoomorfe (tip 2) isi au origin ea in piese similare din mediul elenistic (cerceii eu capele de lei) utilizate in secolele anlerioare. In ciuda tuturor influentelor mentionate, moda populatiei daco-getice ~i-a pastrat un aspect caracteristic, diferit de al altor populatii. Modul de asociere al diferitelor podoabe $i piese vestimentare este specific spatiului daco-getic. neexistand lliciunde in alta parte ansambluri vesrimentare de acelasi tip. De asemenea. originaiitatea 10caHt s··a manifestat in creearea unor tipuri locale de podoabe. elemente de echipament militar ori piese de uz casnic. Aceste observatii sunt in coneordanla ell cele surprinse prin analizarea altor elemente de cultura daco-getice: ceramica, arhitectura, metalurgia fie11l1ui. In domeniile arnintite influentele stri'tine au cunoscut aceJa~i rilln de patrundere Si au fost adaptate gustului si necesitatilor locale. In sfan;it, difuziunea influentelor slraine $1 preluarea lor de catre localnici a fost influentata Si de pozitia geografica a Daciei, care a fost inconjurata de popu1atii diverse: greci. sannali, celti, romani. In acest sens, penlm epoca Daciei preromane metafora puntii de legatura intre Est si Vest a spatiului carpato-dunarean se verifica din pJin. NOTE 1. A telierul a fost descoperit cu ocazia sapaturilor din 1995 efectu ate de H. Pop ~i I. Bejinariu. Informatiile mi-au fost furnizate eu multa amabilitate de H. Pop. 0 prima prezentare a acestor descoperiri la H. Pop. r. Bejinariu, Expozitia "Traci $i daci la $imleu Silvaniei'; Zalau, 1995, p. 6, 15, pI. 16. 2. H. Kaufmann. in Friihe Volker in Mitteleuropa, Berlin, 1988, p. 77-88. 3. K. Horedt, in Dacia. N.S., XVII, 1973, p. 147-148,155-161. 4. A. Rustoiu, Influences celtiqlles dans I 'orfevrerie dacique du Ier siecJe avo f.-C., eomunicare la "The 7th International Congress of Thraco!ogy': COIistanta-Mangalia-Tuleea, May 20-26. 1996. Lucrarea se af1a in curs de pubEcare in acteie Congresului. 5. F. Medelet, in AnaJeJe Banatullli, Ill. 1994, p. 217. 6. Tn legatllf~l ell fibuleie de tip Jarak. vezi J.TodofOvie. Skordisci. Istorija i kultllra, Kovi Sad - Beograd. 1974. p. 73; idem, Prais/orijikiJ KarabuDna, r. 1972. p. 63, care Ie deI1Ume$te'iibule Cll aSlragale': 7. A. R:istoiu. in Apulum, XXXII. 1995, p. 114-119 (cu bibliografia). 8. Idem. In[]'.Ienees celliqlles ... (nota 4); idem, in The Thraeian World at the Crossroads of Civiliialions. Reports ;:nJ Summaries, Bucharest, 19%, p. 334-335. 9. I GJodariu. Relatii comerciale ale Dadei eli It/mea elenistica $i ramana, Cluj. 1974, passim. 10. A. Rustoiu. in Thraco-Dacica. XVI, 1995. p. 211-219. 177 11. Idem. in Ephemeris Napocensis. IV. 1994. p. 28-29 (eu bibliografia). 12. Inf. S. Teodor. 13. V. Ursaehi. Zargidava. pI. 204/14. 205/15. 14. A. Rustoiu. in Apulum. XXVI. 1989. p. 135-145. 15. C. Beldiman. in Thraco-Dacica. XI. 1990. p. 139-151. 16. Vezi supra, nota 3. , I I VII. INCHEIERE Infonnatiile arheologice referitoare la aspectele de tehnologie ~i la produsele de bronz nu sunt unifonne calitativ ~i cantitativ. Totusi, ele pot contura 0 imagine de ansamblu asupra metalurgiei bronzului din Dacia preromana. Datele concrete privind extragerea ~i prelucrarea minereurilor cuprifere sunt putin numeroase. Operatiile necesare la obtinerea si prelucrarea primara a metalelor neferoase pot fi insa reconstituite pe baza documentatiei existenle la nivel european. ele fiind asemanatoare pe spatii intinse. Contributia cercetarilor arheologice este mai consistenta in ceea ce priveste reconstituirea activitatilor metalurgice din ateliere. Unnele de prelucrare a bronzului sunt prezente in numeroase cetati si asezari dacice. 111 unele cazuri au fost descoperite si edificiile propriu-zise in care $i-au desfasurat activitatea mesterii daco-geti. InventareJe acestor ateliere pel111it sesizarea - in linii generale - a tehnologiei de obtinere a aliajelor de bronz, precum ~i a etapelor de fabric are a produselor de bronz. Pe baza acelorasi infonnatii de natura arheologica pot fi avansate o serie de ipoteze in legatura cu caracterul productiei atelierelor daco-getice. Astfel. asa cum s-a constatat, atelierele metalurgice au avut un caracter mixt. In unele dintre ele au fost prelucrate bronzul si metalele pretioase, in timp ce in altele s-au prelucrat bronzul ~i fierul. Caracterul atelierelor din Dacia evidentiaza existenta a doua categorii de mesteri. Este vorba, pe de 0 parte, de orfevrieri. care s-au bucurat probabil de 0 pozitie sociala mai ridicata, produsele lor fiind destinate in mare masura aristocratiei daco-getice. Pe de alta parte, mesterii bronzieri prelucrau bronzul si fierul, produqia lor fiind solicitata de un numar mai mare de "consumatori': constituiti de marea majoritate a membrilor comunitatilor daco-getice. Alaturi de acestia, in Dacia au activat probabil si mesteri rom ani veniti din Imperiu, dupa cum par sa sugereze unele piese in curs de prelucrare si mai ales stantele monetare cu ajutorul carora erau confeqionati denari republic ani romani. Me~terii orfevrieri au cunoscut 0 mobilitate mai mare, fiind nevoiti sa se deplaseze in cautarea un or persoane dispuse sa comande produseJe realizate de ei. Spre deosebire de ace~tia, bronzierii au fost probabi1 mai stabili, avand in cadl'lll asezarilor dacice 0 piata de desfacere larga. Cunostintele tehnoJogice si uneltele erau transmise de 1a 0 generatie la alta in cadrul aceluia~i grup de me~teri. Argumentele acestei ipoteze sunt constituite de o serie de unelte databile in secolele anterioare si care au fost descoperite 111 contexte Inai tarzii, precum si de unele procedee tehnologice atestate 0 perioada mai inde1ungata de timp. Uneltele destinate prelucrarii metalelor neferoase, datorita functionalitatii lor. au cunoscut - cu mici exceptii - perioade largi de utilizare ~i de aceea nu pot fi incadrate in intervale de timp mai restranse. De asemenea, ele au fost specifice 179 i I unor zone intinse. Repertoriul uneltelor de orfevrerie din Dacia preromana a fost completat cu piesele din bronz descoperite in ateliere sau izolat in diferite cetati ~i asezari in care au activat me~terii daco-geti. Pe baza studierii unor produse din bronz sau argint se poate sesiza si existenla unor unelte, dispozitive ~i materiale auxiliare care nu au fost inca descoperite sau care nu s-au mai pastrat datorita perisabilitatii materiilor din care au fost confectionate (tip are de lemn, pensule etc.). ProduseJe din bronz ~i mai ,'!Ies podoabele $i piesele vestimentare ilustreaza existenta mai Irillitor etape in evolutia lor. De asemenea, ele permit sesizarea unor influente straine care s-au manifestat in unele zone ale Daciei ~i care s-au adaugat elementelor locale. Prima etapa de evolutie a produselor de bronz este cuprinsa intre a doua jumatate!sfiirsitul sec. n i.e .n. ~i al treilea sfert al sec. I i.e.n. Perioada respectiva se caracterizeaza prin utilizarea unor fibule de traditie Latene C. Este yorba de fibulele eu noduri aflate la modi[ mai ales in Transilvania Si de fibulele de tip pseudo-Latene C. De asemenea, pe parcursul aceleiasi etape au fost folosite fibulele de tip Latene tarziu (fibule cu port-agrafa in forma de cadru - tip 6; fibule de tip Latene tarziu cu coarda exterioara - tip 7) Si fibulele-falere (tip 12a) 1. In ceea ce prive~te celelalte categorii de podoabe ~i piese vestimentare, numai in aceasta perioada au fost utilizate colanele articulate, bratarile de argint de tip 6, 7 Si 8, unele bratari de tip celtic ramase in uz din perioada anterioara (tip 9 ~i 11), centurile de tip 5 si 6, cataramele de tip 5, pandantivele cruciforme (tip 1) ~i cele topora~i de tip 4a. Tot atunci i~i fac aparitia unele piese utilizate ~i in etapa unnatoare: verigi cu noduri (tip 2), lanturi-coliere de tip 1, lanturi de tip 4, centuri cu astragale (tip 7), paftale placate cu tabla de bronz (tip 6), pandantivele-cui (tip 2). Dintre piesele de echipament militar sunt specifice coifurile de bronz ~i fier. A doua etapa euprinde ultima treime a sec. I Le.n. ~i ineeputul sec. I e.n. In aeeasta perioada, pe langa unele piese mentionate anterior, si-au facut aparitia bratarile cu ornamente ~nurate (tip 3), spiralele de argint cu palmete ~tantate (tip 5c), cerceii de tip 1 ~i probabil exemplarele de tip 3a, primele inele digitale (tip Ib ~i tip 5), lanturile-coliere de tip 2, cataramele in fonna de "lira" (tip 3), pandantivele-toporas de tip 4b ~i cele in fonna de caldiirusa (tip 5). In ceea ce prive~te fibulele, isi fac aparitia primele exemplare de rip roman (cele de tip "unguifonn': tip "Alesia"~i tip "Jezerine"), utilizate alaturi de fibule de tip 9, fibule eu seut rambic (tip 11). fibule eu seut antropomorf (tip 12b) etc. A lreia eeapa cuprinde cea mai mare parte a sec. I e.n. si inceputul s(c. II e.n. Aceasti:l perioada se caracterizeaza prill patrunderea semnificativa a produselor de tip roman $i imitarea unora dintre ele in atelierele locale. Mentionez in acest sens fibulele de tip putemic profilat (tip 19) ~i varianta lor orientala (tip 20), diferite tipuri de fibule derivate din cele putemic profilate (tipuriJe 21-25), fibulele cu balama etc. Alte piese de vestimentatie de tip roman sunt reprezentate de centurile de tip 9 ~i cataramele norico-pannonice (tip 4). Reamintesc faptul ca in aceeasi perioada patrund in Dacia majoritatea pieselor romane de armament Si echipament militar. In zona de rasarit a Daeiei lsi fac aparitia Si unele elemente sarmatice vizibile in rcpertoriul podoabelor si al obieetelor de eehipament militar. Con com itent cu acestea. au fost utilizate Si 0 serie de piese locale, unele preluiind elemente morfologice sail decorative de pe artefactele romane. Fibulele sunt reprezentate de cele de tip lingurita (tip 16). fibulele "soldatesti" (tip 9) Si de eele cu resort bilateral mare Si coarda infa~llrata de arc (tip 10), Printre podoabele aparute :Kum se numara cereeii de tip 2 Si 3b. pandantivele in forma de bara profilata (tip 3), pandantivele rombice (tip 6) si probabillanturile-eoliere de tip 3. Cele trei etape corespund unoI' subfaze cronologice distincte in cadrul Latene-uIui tarziu daco-getic. Perioada timpurie ~i eea mijlocie a celei de a doua varste :1 fitrului nu a Lost uniforma Ja nivelullntregii Dacii. Zonele extracarpatice au gravitat spre spaliul elenistic, in timp ce Transilvania, prin prezenta celtilor, a fost ~onexata regiunilor central-europene. In a dona jumatate $i la sfilr~itul sec. II Le.n. a avut lac un proces de unifonnizare culturala, accentuat in urmatoarele doua seeole, astfel incat etapele majore de evolutie au fost asemanatoare in intreaga Dacie. Perioada sec. I i.e.n. - I e.n. in Europa Centrala a fost impartita in mai multe subfaze. Pentru sec. I Le.n. sistemul cronologic utilizat cel mai frecvent este cel formulat de P. Reinecke Si corectat pe baza cercetarilor din sudul Bavariei 2 . Sec. I e.n. corespunde subfazelor stabilite - pe baza importurilor romane aflate la nord de frontierele Imperiului - de H. J. Eggers3 (fazele A, B 1 ~i 0 parte a subfazei B2). Sistemul cronologic propus de H.J.Eggers a fost, de asemenea, corectat pentru diferite zone ale Europei4. in eeea ce prive~te spatiu1 daco-getie, 0 serie de cereetatori au propus pe baza unor elemente arheologice locale - subimpartirea Latene-ului tarziu in mai multe subfaze. K. Horedt a adoptat sistemul Latene central-european, datarile in cronologie absoluta fiind stabilite in special pe baza evolutiei tezaurelor de argint dacice 5 . S. Sanie a incereat sa precizeze pentm zona est-carpatica datarile absolute aie snbfazelor sistemului cronologic Eggers6. Recent, I. Glodariu, referindu-se la reaEtatile intracarpatice, apreeia ca intr--o prima faza (faza I) - corespunzatoare Latene-ului timpuriu :;;i mijlociu - Dacia a cnno~cut 0 dezvoltare lenta, dupa care din a doua jumatate a sec. II ~i mai ales III u.ltimele doua decenii ale veacului respee1iv - s-a inregistrat un reviriment general. Perioada cuprinsa intre a doua jumatate a sec. II i.t.n, :;;i inceputul sec. II e.n. a fast impartiU1 in lrei subfaze: Ua (ultimele decenii ale sec . II Le.n. - cea. 80 Le.n.); IIb (W Le.n. - 50 e,n.); lIe (50 - 106 e.n.)7. Etllpele de evolutie ale produselor de bronz din Dacia sunt sinerone cu unele subfaze cronologicc definite pentru zona Europei Centrale. Ele corespund Lateneului wniu ~i asa-Dul1lilei perioade romane Imperiale timpurii. 180 181 Prima etapa in evolutia pieselor de bronz din Dacia este sincrona cu Lateneul D 1 (Kramer). Din punct de vedere istoric este yorba de perioada premergatoare RegalUlui dac si de cea a domniei lui Burebista. In aceasta vreme se constituie 0 serTe de asezari dacice fortificate si cetati, cum este cazul sta1iunilor de la Sighisoara-Wietenberg 8 , Costesti-Cetatuie9 , Craiva 10, Sprancenata 11 etc. De asemenea. la sfiirsitul acestei perioade, dupa cucerirea oraselor grecesti de pe malul pontic, au fost construite primele [0111ficatii din piatra fasonata 11. A doua etapa este marcata, din punet de \edere istoril', de sfarsilul domniei lui B urebista Si destramarea stapiinirii sale. Dar centrul de putere din Muntii OraStiei se mentine, iar sub Deceneu si Comosicus, Sarmizegetusa Regia cunoa~te inceputul dezvoltarii sale civile l3 . La nivelul a$ezarilor daco-getice nu pot fi sesizate Cll cateva exceptii - modificari de esen\a din punct de \'edere arheologic. La sfarsitul perioadei se constata desfiintarea fortificatiilor unor a$ezari (Brad 14 , Rac~.· taulJ, Sighisoara-Wietenbergl6), [unqiile militare fiind prelume probabil de 0 serie de cetati~care au luat nastere la jumatatea sau in a doua parte a sec. I i.e.ll. A doua etapa este contemporana in linii generale cu Latene-ul D2 (Kramer). A treia etapa marcheaza perioada de dezvoltare maxima a Daciei libere. In aceasta etapa se constaUt nivelul cel mai ridieat al importurilor romane l7 . Piesele de vestimentatie de tip roman sunt integrate in moda 10caliL Paptul memionat nu a modificat insa trasaturile spirituale specifice daco-getilor. 0 situatie similara este consemnata de Cassius Dio care, referindu-se la germanii din vremea lui Augustus, arata ca 'barbarii se deprinsesera cu modullor (al romanilor - n.n.) de viata ... Asta nu inseamna ca renuntasera la obiceiurile stramo~esti, la felullor de a fi, care Ie era in sange, la viata lor libera ~i la puterea ce le-o confereau armele" (LVI, 18). Din punct de vedere arheologic, nivelele din cadrul asezarilor daco-getice datate in sec. I e.n. au fost cele mai bogate, atestand prosperitatea generala din acea perioada. Evolutia societatii daco-getice pe linia traditionala a celei de a doua varste a fierului a fost intrerupta la inceputul sec. II e.n. in unna razboaielor care au condus la cucerirea Daciei. A treia etapa este sinerona cu perioada Eggers B 1 $i 0 parte a etapei B2. De asemenea, ea corespunde subfazei Horedt D4. A * In sec. I Le.n. - I e.n., la scara intregii DaciL se constaUl G dezvoltar~ deosebita a metalurgiei fierului, sesizabila in numarul mare de ateliere ~i in camitatea impresionanta de produse de fier. Este suficient sa amintesc fJptu] C:l din punct de vedere cantitativ, fierul descoperit numai la Gradistea de Munte este mai mult decat tot metalul de acest fel din Europa Central a si de Sud-Est luat Ia un loc. Faptul mentionat ilustreaza ca Sarmizegetusa Regia a constimit cel mai mare centru metalurgic din Europa "barbara" 18. 182 Metalurgia bronzului nu a cunoscut aceea~i inflorire in comparatie cu cea a fierului. Me~tesugul prelucrarii bronzului si-a pierdut din importanta pe care a cunoscut-o in epocile anterioare. Aceasta constatare explica Si caracterul mixt al atelierelor in care a fast prelucrat metalul respectiv. Produsele realizate din bronz sunt constituite in special de piesele de podoaba Si de vestimentatie. Situatia este similara in intreaga Europa "barbara': eu toate acestea, umlele atelierelor sau ale unor activitati de prelucrare a bronzului sunt aproape nelipsite din cadrul asezarilor si cetatilor dacice. ceea ce indica faplul ca productia obiectelor "marunte" a ramas totusi 0 necesitate in ansamblul societatii locale. Spre deosebire de aite zone europene situate in afara frontierelor romahe, In Dacia s-au manifestat insa $i 0 serie de aspecte specifice numai acestui spatill. Este vorba in special de activitatea unor mesteri originari din Imperiul roman care au realizat produse identice Cll obiectele ajunse in Dacia pe calea schimburilor comerciale. AteliereJe monetare in care erall emi~i denari republicani romani constituie probabil exemplul cel mai elocvent. Prezen\a me~terjlor straini documenteaza, pe de 0 parte, cererea pe piata Daciei a unei cantitati mari de produse care nu putea fi acoperita numai prin comert. Pe de alta parte, castigurile realizate prin vanzarea produselor de bronz erau suficient de mari pentru a-i atrage pe mesterii straini. Metalurgia bronzului Si - in general - a metaielor neferoase constituie 0 trasatura semnificativa a civilizatiei daco-getice. Ea completeaza imaginea generala asupra activitatilor metalurgice desfa~urate in perioada de apogeu a Daciei preromane. NOTE 1. Pentru tipologia si cronologia fibulelor din Dacia preromana vezi A. Rustoiu, in ThracoDacica, XVI, 1995, p. 211-219; idem, Meta1urgia bronzu1ui 1a daci (sec. [[ f.e.n. - I e.n.), teza de doctorat, Cluj, 1996, mss., p. 144-] 9l. 0 lucrare mai ampla asupra fibulelor din Dacia preromana se afla in curs de redactare. 2. W. Kriimer, in Germania, 40, 1962. 2. p. 304·317; D. van Endert. Die Bronzefunde aus dem Oppidum von Manching, Die Ausgrabungen in Manching, Bd. 13, Stuttgart, 1991, p. 106-107: R. Gebhard, Die Fibe1n aus dem Oppidum Fon Alanching, Die Ausgrabungen in Manching, Bd. 14. Stuttgart. 1991, p. 80-104. 3. H. J. Eggers. in lahrbRGZM. II, 1955. p. 11)6-244. 4. Pentru sistemele cronologice adopt ate in dilerse zone ale Europei, vezi U. Lund Hansen. Komischer Import im Nordell, Kobenhavn, 1987, p. 29-38. 5. K. HOTed!. in Thraco-Dacica. I, 1976, p. ]27-130. 6. S. Sanie. Civilizatia romana 1a est de Carpati ~i romanitatea pe teriloriu1 Mo1dovei (sec. II i.e.Il. -1Il e.n.), Iasi. 198], p. 74. 7. I. Glodariu. in Symposia Thracologica, 7, Tulee:" 1'189. p. 126-131. 183 8. Sapaturi 1991-1995 efectuate de 1. Andritoiu, A. Rustoiu. 9. 1. GJodariu. In ActaMN, 32/1, 1995, p. 119-123. 10.1. Berciu. Al. Popa, H. Daicoviciu, in Ceiticum, XII, 1965, p. 115-124. 11. C. Preda, Geto-dacii din bazinul Oltului inferior. Dava de .Ia Sprancenata, Bucuresti. 1986. 12. 1. Glodariu, op. cit.. p. 129 (nota 8); idem, Arhitectura dacilor. Civila Si militara (sec. II i.e.n. - I e.n.), Cluj-Napoca, 1983, p. 123-124, 130. 13. Idem. in ActaMN, 32/L 1995. p. 129-130. 14. V. Ursachi. in Carpica. XVIII-XIX. 1986-1987. p. 31-51. 15. Ibidem. 16. 1. Andri\oiu. A. Rustoiu. in Cercetari arheologice in aria nord-traca. L Bucure$ti. 1995. p.427-471. J 7. L Glodariu. Relatii comerciale ale Daeiei eu iumea elenistiea Si ramana, Cluj, 1974. 18. Idem. in Symposia Thracologica. 7. Tuleea, 1989. p. 128. ANEXE 1. LISTA CETATILOR ~I A~EZARILOR IN CARE AU FOST PRELUCRA TE METALE NEFEROASE 1. ARDEU (jud. Hunedoara) - cetate. 2. ARPA~U DE SUS (jud. Sibiu) .. a$ezare. 3. BARBO~I (jud. Galati) - a~ezare. 4. BANITA (jud. Hunedoara) - cetate. 5. BRAD (jud. Bacau) - a~ezare. 6. BRANE~TI (sect. agr. Ilfov) - asezare. 7. CAPALNA (jud. Alba) - cetate. 8. cATELU NOU - Bucure~ti - a~ezare. 9. CANDE~TI (jud. Vrancea) - a~ezare. 10. CETATENI (jud. Arge$) - a~ezare. 11. COpACEL (jud. Bra$ov) - a~ezare. 12. COSTE~TI-Cetatuie (jud. Hunedoara) - cetate. 13. CRAIVA (jud. Alba) - cetate. 14. DIVICI (jud. Cara$-Severin) - cetate. 15. DUMBRA VA (jud. Ia$i) - a~ezare. 16. GRADI~TEA (jud. Braila) - a~ezare. 17. GRADI~TEA DE MUNTE (jud. Hunedoara) - a~ezare. 18. LUNCANI-Piatra RO$ie (jud. Hunedoara) - cetate. 19. MALAJA KOPANIJA (Ucraina) - a$ezare. 20. OCNITA (jud. Va1cea) - a~ezare. 21. PECICA (jud. Arad) - a~ezare. 22. PIA TRA NEAMT-Cozla (jud. N earnt) - cetate. 23. PIATRA ~OIMULUI (jud. Nearnt) - cetate. 24. POIANA (jud. Galati) - a~ezare. 25. POPE~TI (jud. Giurgiu) - a~ezare. 26. RADOV ANU (jud. Calara$i) - a~ezare. 27. RAcATAu (jud. Bacau) - asezare. 28. RA~NOV (jud. Bra$ov) - cetate. 29. sAVAR~IN (jud. Arad) - cetate. 30. SIGHI~OARA-Wietenberg (jud. Mure$) - asezare. 31. SOCU -Barbate$ti (jud. Gorj) - asezare. 32: SPRANcENATA (jud. O1t) - a~ezare. 33. ~IMLEU SIL VANIEI (jud. Salaj) - cetate. 34. TA~AD (jud. Bihor) - a~ezare. 35. TILI~CA (jud. Sibiu) - cetate. 185 ],!'.' !"1'1.: 2. LISTA COLANELOR DE ARGINT 1. BARE (Jugoslavia): tezaur; 6 ex. - Antique Silver from Serbia, Beograd, 1994, p. 202-204. nr. 50-55. 2. BOROVAN (reg. Vraea, Bulgaria): mormant; 1 ex. - B.Nikolov, in Izvestija-Sofia, XXVIII, 1965, p. 190, nr. 113, fig. 33/a-b. 3. BUCURE~TI - Dealul PiseuJui: izolat; 1 ex. - M. Turcu, Gero-dacii Cin Campia Munteniei, Bucuresti, lY79, p. 153, pI. XXXIII/I; eadem, in Studii dacice, Cluj-Napoca, 1981, p. 84, pI. V/5. 4. CAPALNA (jud. Alba): cetate; 1 ex. - M. Macrea, in M. Macrea, O. Floca. N. Lupu, 1. Berciu, Cetati dacice din sudul Transilvaniei, Bucuresti, 1966, p. 20, fig.5. 5. CEHETEL (jud. Harghita): tezaur; 3 ex. - Z. Szekely, in SCIV, XVI, 1965. t, p. 55. fig. 5/6-8. 6. CERBAL (jud. Hunedoara): tezaur; 2 ex. - N. Fettich, in Acta Arch. Acad. Scient. Hung., III, 1953, pI. XXV/2; XXVII/2; XXXXVI/1; XXXVII/I. 7. COADA MALULUI (jud. Prahova): tezaur; 1 ex. - D. Popescu, in Studii $i referate privind istoria Romaniei, I, Bueuresti, 1954, p. 94; L. Marghitan, Tezaure de argint dacice. Catalog, Bucuresti, 1976, p. 31, pI. 1/1. 8. COLDAu (jud. Bistrita-Nasaud): tezaur; 1 ex. - R. Florescu, 1. Miclea, Geto-dacii, Bucuresti, 1980, p. 71, nr. 458. 9. COLTE~TI (jud. Alba): tezaur (7); 6 ex. - 1. Teglas, in ArchErt, XXIII, 1903, p. 304; G. Teglas, in BKL, XLIV, 1911,9, p. 529-530, fig. 8; N. Fettich, op. cit., p. 149-150, pI. XXI/2-3 (nr. 6). 10. GHERLA (jud. Cluj): izolat (?); 1 ex. - D.Popescu, in Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 194, fig. 13/5; idem, in BMI, XL, 1971,4, p. 32, fig. 37. 11. HETIUR (jud. Mures): tezaur; 1 ex. - R. Florescu, 1. Miclea, Tezaure rransi1vane, Bueuresti, 1979, p. 21-22, fig. 9-11. 12. INURI (jud. Alba): izolat; 1 ex. - M. Tables, in ApuJum, XX, 1982, p. 93-97, fig. 2-3. 13. MARCA (jud. Salaj): tezaur; 2 ex. - F. Romer, in ArchErt, VII, 1886, p. 388, R. Florescu, 1. Miclea, op. cit., p. 23-24, fig. 13 (nr. 11). 14. MORODA (jud. Arad): tezaur; 1 ex. - R. Florescu, I. Miclea, op. cit., p. 24. fig. 16-17 (nr. 11). 15. ORADEA I (jud. Bihor): tezaur; 1 ex. F. Romer. op. cit., p. 206; Y.pan·an, Getica. 0 protoistorie a Daciei, Bucuresti, 1926, p. 536. fig. 371. 16. PETENI (jud. HARGHITA): tezaur; 1 ex. - Z. Szekely, in SCIV, XVI, 1965,1, p. 61, fig. 6/6. 17. PIROT (Jugoslavia): tezaur (?); 1 ex. - K. Horedt, in Dacia, N.S., XVII, 1973, p. 165-166, nr. 92. 186 18. POIANA (jud. Gorj): tezaur; 2 ex. - C. S. NieoJaeseu-Plopsor, in Dacia. VII-VIII, 1937-1940, p. 203-205, fig. 2/a-b. 19. ROCIU (jud. Arges): tezaur; 1 ex. -.V. Teodorescu, 1. Rizea, Y. Dupoi, in StComPiw$ti, II, 1969, p. 104-105, fig. 2/a. 20. SALI~TE (jud. Alba): tezaur; 2 ex. - L. Marghitan, in SCIV, XX, 1969, 2, p. 319, fig. 3. 21. SARAcsAu (jud. Alba): tezaur; 3 ex. - O. Floca, Conrributii 1a cunoa$terea tezaure10r de argint dacice, Bucuresti, 1956, p. 11-13, fig. 8-10. 22. SARMA~AG (jud. Salaj): tezaur; 3 ex. - 1. Glodariu, in Acta MN, V, 1968, p. 409-41 L fig. 112, 6-7. 23. SANGER (jud. Mures): izolat; 1 ex. - 1. Teglas, in ArchErt, XXIV, 1904, p. 174-175; D. Popescu, in Dacia. VII-VIII, 1937-1940. p. 194, fig. 13/1; N. Fettich, op. cit., p. 152. pI. XXII/I-Ie (nr. 6). 24. SENEREU~ (jud. Mures): tezaur; 1 ex. - L. Marghitan, Tezaure de argint dacice. Catalog, Bueuresti, 1976, p. 46, pI. XXI. 25. SLIMNIC (jud. Sibiu): tezaur; 2 ex. - D. Popescu, in Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 51-54, fig. 8/2,4; 10/1. 26. ~EICA MICA (jud. Sibiu): tezaur; 3 ex. - O. Floea, op. cit., p. 25-26, fig. 15-17 (nr. 22). 27. ~IMLEU SILVANIEI (jud. Salaj): eetate; 1 ex. - Z. Szekely, Materiale din campania de sapaturi arheologice din 1949, Bucuresti, 1954, p. 49, fig. 5/5. 28. TA~AD (jud. Bihor): asezare; 1 ex. - N. Chidiosan, in Crisia, VII, 1977, p. 32-34. fig. 3. 29. TARPE~TI (jud. Neamt): izolat; 1 ex. - S. Marinescu-Balcu, in SCIV, XIII, 1962, l,p.111-114,fig.1. DESCOPERIRIINCERTE (neindicate pe harta) ALBA-IULIA (jud. Alba): 2 ex. - ErdRep, p. 103, nr. 23. BRA~OV (jud. Brasov): 1 ex. - ErdRep, p. 50,nr. 201. CUCUTENI (jud. Iasi): 2 ex. - S. Marinescu-Balcu, in SCIV, XIII, 1962, 1, p. 111-112, n. 22. pAGET (jud. Alba): 1 ex. - ErdRep, p. 207, nr. 12. MOAC~A (jud. Covasna): 1 ex. - G.Teglas, in BKL, XLIV, 1911,9, p. 533. MOTATEI (jud. Dolj): 3 ex. - D.Popescu, in Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p.200. PETRENI (jud. Hunedoara): mormant (7); 1 ex. - ErdRep, p. 225, nr. 39. ~IMAND (jud. Arad): mormant sarmatic; 1 ex. - L. Marghitan, in SCIV, XX, 1969, 2, p. 234, n. 36; S. Dumitraseu, L. Marghitan, in Sargetia, VIII, 1971, p. 52, nr. 35C, n. 49d. 187 iii TRANSILVANIA - rona Hunedoara: 3 ex. - D. Popescu, in Dacia, VIIVIII, 1937-1940, p. 194, fig. 9/2; 13/3-4. TRANSILVANIA: 2 ex. din loco nee. - N. Fettich, op. cit., p. 157, pI.XXXIII/ 1-1 a, 2-2a. 3. LISTA COLANELOR DE BRONZ 1. CRAIVA (jud. Alba): cetate; 1 ex. - 1. Berciu. AI. Popa, H. Daicoviciu, in Celticum, XII, 1965, fig. 33A/23; C. L. Baluta, 1. Berciu, in Actes du Ive Colloque International sur les bronzes antiques, Lyon, 1976, p. 10, nr. 1, fig. 1. 2. CUCIULATA (jud. Sibiu): asezare; 1 ex. - Gh. Bichir, in StComSibiu. 14.1969, p. 129, fig. 4/8, 5/1. 3. OCNITA (jud. Va1cea): asezare; ? ex. - D. Berciu, Buridava dacica, Bucuresti, 1981, p. 118, pI. 67/6, 95/2-3, 5. 4. RAcATAu (jud. Bacau): asezare; 2 ex. - V. Capitanu, in Carpica, VIII, 1976, p. 66, fig. 44/5; idem, in Carpica, XX, 1989, p. 101-102, pI. 1/2. 4; fig. 1/4-5. DESCOPERIRE INCERTA MEDI~ORU MARE (jud. Harghita): asezare; 1 ex. - Z. Szekely, in ThracoDacica, I, 1976, p. 232, fig. 3/9. 4. LISTA COLANELOR "ARTICULATE" DIN SEC. IV I.E.N. (X) ~I DIN LATENE-UL TARZIU 5. KOMAREVO: mormant: 1 ex. - B. Nikolov, in Izvestija-Sofia. XXVIII, 1965. p. 185. nr. 88, fig. 24/d. 6. MALKOTO KALE: ?; 1 ex. - M. Domaradski, Keltite na Balkanskia poliosrrov, Sofia, 1984, p. 140, fig. 49. 7. PANAGHIURSCHI KOLONII: mormant (7); ? ex. - M. Domaradski, op. cir., p. 140. 8. SEUTHOPOLIS (X): monnant - 1 ex.; asezare - 2 ex. - M. Cicikova, op. cit., p. 75; L. Ognenova-Marinova, in D. P. Dimitrov. M. Cicikova. A. Balkanska, L. Ognenova-Marinova, Seuthopolis, I, Sofia, 1984, p. 181, nr. 137-138, fig. 6-7. 9. VISKEAR: ?; 1 ex. (7) - M. Domaradski, loc. cit. 10. ZELLENIKOVO (X): mormant; 1 ex. - E. Kesyakova, in Izvestija na Muzeite ot fujna Balgaria, VIII, Plovdiv, 1982, p. 97-98, fig. 3. JUGOSLAVIA 11. BELGRAD-Karaburma: mormant; 1 ex. - J. Todorovic, Praistorijska Karaburma, I, Beograd, 1972, p. 16, nr. 2 - M. 16,66-67, pI. VI/l - M.16; inf. D. Bozic. 12. HRTKOVCI-Gomolava: asezare; 1 ex. - V .Dautova-Rusevljan, in Y.D.-R .. O. Brukner. Gomolava. Rimski period, Novi Sad, 1992, p. 65, nr. 14, pI. 5/25. 13. PLA VNA-Petkovaca: ? - info D. BoziC. 14. ZEMUN-Gardos: mormant; 1 ex. - S. Ercegovic, in Vjesnik-Zagreb, II, 1961, p. 127, nr. 15. pI. IV/5; J. Todorovic, Kelti u fugoistocnoj Evropi, Beograd, 1968. p. 139, pI. VIl-2; idem, Skordisci. Istorija i kultura, Novi Sad - Beograd, 1974, p. 125, fig. 91a. AUSTRIA ROMANIA 1. CARLOMANE~TI: asezare; 1 ex. - M. Babes, in Dacia, N.S., XIX, 1975, p. 129, fig. 2/5. 2. RADOVANU: asezare; 1 ex. - D. ~erbanescu, in Thraco-Dacica, VI, 1985, p. 27. fig. 4/1. 3. VLADICEASCA: asezare; 1 ex. - G. Trohani, in CA, II, 1976, p. 96, fig. 5/1. BULGARIA 15. MAGDALENSBERG: asezare; 1 ex. - D. Bozic, in Keltski voz, Brezice, 1984. CEHIA 16. STARE HRADISKO: asezare; 1 ex. - inf. D. Bozic. 17. STRADONITZ: asezare; 2 ex. - J. L. Pic, Le Hradischt de Stradonitz en Boheme, Leipzig, 1906, pI. XV/2-3. 4. KALOIANOVO (X): mormant; 1 ex. - M. Cicikova. in Izvestija-Sofia, XXXI, 1969, p. 75, fig. 25. 188 189 GERMANIA 18. MANCHING: asezare; 9 ex. - D. van Endert, Die Bronzefunde aus dem Oppidum von Manching, Die Ausgrabungen in Manching, Bd. 13, Stuttgart, 1991, p. 3, pI. r. ELVETIA 19. BASEL: 7 - M.Feugere, in Le Rhin superieur celtique, Colloque de Balle, 17/18 oct. 1991,p. 148. a 1a fin de 1 'epoque FRANTA ", I 20. BESANCON: asezare; 1 ex. - Idem, op. cit., p. 148, fig. 4/1. 21. ENSERUNE: asezare (7); 7 ex. - Idem, op. cit., p. 148, 150, n. 29, fig. 4/2. 22. MAS D' AGENAIS: asezare (7); 1 ex. - Idem, op. cit., p. 148, fig. 4/3. ,1.'.'1; ,l' Ii,,!,i ·, ; I il: 1 , ' SPANIA 23. CACERES EL VIEJO (1): castm roman; 2 ex. refolosite (7) - Idem, op. cit., p. 150, n. 31. 5. LISTA BRArARILOR DE TIP 1 1. BRAD (jud. Bacau): asezare; 7 ex. brz.; var 1a - V. Ursachi, in Carpica, I, 1968, p. 178, fig. 53/1, 3; idem, in Thraco-Dacica, VIII, 1987, p. 117, fig. 12/17-18; idem, Zargidava, p. 234-236, pI. 206/2, 6,10; 207/7,9,12,14. 2. CEHEI (jud. Salaj): tezaur; 3 ex. ag.; var. 1b - E. Chirila, AI. V. Matei, in ActaMP, X, 1986, p. 95-97, nr. 2-4, pI. II-III. 3. CEHETEL (jud. Harghita): tezaur; 3 ex. ag.; var. 1b - Z. Szekely, in scrv, 16, 1965, 1, p. 55, nr. 8-10, fig. 5/1-3. 4. CRAIVA (jud. Alba): cetate; 5 ex. brz.; var. 1a-1b - Inedite. Inf. V. Moga. 5. CRAsANI (jud. Ialomita): a~ezare; 1 ex. brz.; var. 7 - I. Andriesescu, Piscu Crasani, B ucuresti, 1924, p. 83, fig. 271. 6. DIVICI (jud. Car~-Severin): cetate; 2 ex. ago - 2 ex. brz.; var 1a (7) - M. Guma, S. A. Luca, C. Sacarin, in Banatica, IX, 1987, p. 238, pI. XXII/4; 3 ex. inedite - info M. Guma. 190 7. GRADI~TEA (jud. Braila): asezare; 1 ex. ago (7); var. ? - V. Sarbu. in Istros. VI, 1992. p. 38. 8. HARMAN (jud. Br~ov): asezare; 1 ex. brz.; var. ? - A. D. Alexandrescu. 1. Pop, M. Marcu, in Materia1e, X, 1973, p. 244. 9. OCNITA (jud. ViUcea): asezare; 1 ex. brz. - 2 ex. ag.; var. la - D. Berciu, Buridava dacica, Bucuresti, 1981, p. 41, 78,126, pi. 17/9,71/4,107/10. 10. PANET (jud. Mures): 2 ex. ag.; var 1a (7) - Z. Szekely, op. cit., p. 64 (nr. 3); K. Horedt, in Dacia, N.S., XVII, 1973, cat. 42. 11. POIANA (jud. Galati): asezare; 4 ex. ago - 4 ex. brz.; var. 1a-lb - R. Vulpe. E. Vulpe, in Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 328-329, 344, fig. 108/10-11, 13. 110/3, 15. 19,127; R. Vulpe si colab., in scrv, II, 1951, !, p. 208; idem, in scrv, III, 1952, p. 202, fig. 23/1; L. Marghitan, Tezaure de argint dacice. Catalog, Bucuresti, 1976, pi. XII/I. 12. POPE~TI (jud. Giurgiu): asezare; 2 ex. brz.; var. la-lb. Necropola tumulara; 1 ex. brz.; var. ? - R. Vulpe Si colab., in Maleria1e, V, 1958, p. 345; AI. Vulpe, M. Gheorghita, in CA, III, 1979, p. 97, pI. II/3; AI. Vulpe, in ThracoDacica, 1,1976, p. 198, fig. 6/30. 13. RAcATAu (jud. Bacau): Asezare; 1 ex. brz. - V. Capitanu, in Carpica, XX, 1989, p. 100-101. 14. RA.~NOV (jud. Brasov): a~ezare - mormant (1); 1 ex. brz.; var. ? F. Costea, in Cumidava, XIV, 1989, p. 46. 15. REMETEA MARE (jud. Timis): tezaur; 2 ex. ag.; var. 1a - I. Bleyer, in ArchErt, XXVI. 1906, fig. 2/7-8. 16. SATU NOU - Valea lui Voicu (jud. Constanta): asezare; 1 ex. brz.; var. 7 - M. Irimia, N. Conovici, in Thraco-Dacica, X, 1989, p. 148, fig. 31/11. 17. sACALAsAu (jud. Bihor): tezaur; 3 ex. ag.; var. 1a-lb - C. Daicoviciu, in Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 322; N. Fettich, in Acta Arch. Acad. Scient. Hung., III, 1953, p. 160, fig. 24/1; S. Dumitrascu, E. Molnar, in Crisia, V, 1975, p. 64, fig. 4. 18. SALA~URI (jud. Mures): asezare; 1 ex. brz.; var. 1 - Z. Szekely, in Materia1e, VIII, 1962, p. 338, fig. 7/16. 19. SARMA~AG (jud. Salaj): tezaur; 2 ex. ag.; var. la - I. Glodariu, in ActaMN, V, 1968, p. 411, fig. 1/3, 2/6. 20. SA.NCRAIENI (jud. Harghita): tezaur; 2 ex. ag.; var. 1a-lb - D. Popescu, in Dacia, N.S., II, 1958, p. 179-181, fig. 23/1-2, 24/1-2; L. Marghitan, op. cit., pI. XXXIII/2, XXXV /1 (nr. 11). 21. SIGHI~OARA-Wietenberg (jud. Mures): asezare; 1 ex. brz.; var. 1b Inedit. 22. SLIMNIC (jud. Sibiu): tezaur; 1 ex. ag.; var. Ib - D. Popescu, in rnventaria Archaeologica, fasc. V, Bucure~ti, 1968, R 19a11; L. Marghitan, op. cit., pI. XXXVIII (nr. 11). 191 23. SNAGOV (sect Ilfov): a$ezare (?); 1 ex. ago (7); var. ? - D. V. Rosetti. in Pub1icatiile Muzeului Municipiului Bucuresti, 2,1935, p. 9, nr. 15, fig. 4. 24. TILI~CA (jud. Sibiu): cetate; 3 ex. brz.; var. ? - N. Lupu. Tili$ca. Asezarile arheologice de pe Catanas, Bucure$ti, 1989, p. 77-78, pI. 27/18. 28/5. 8. 25. TRANSILVANIA - localitati necunoscute: 3 ex. ag.; var. 1a-lb K. Horedt, op. cit., cat. 99, 102-103 (m. 10); D.Popescu, in BMI. XLI. 1972. 1. p. 6. fig. 66. 6. LISTA BRArARILOR DE TIP 2 1. AIUD (jud. Alba): izolat; 1 ex. ag.; var. 2a. D. Popescu, in BMr, XLI. 1972. L p. 5, fig. 52. 2. BARE (Jugoslavia): tezaur; 4 ex. ag.; var. 2b - Antique Silver from Serbia, Beograd, 1994, cat. 56-59. 3. BRAD (jud. Bacau): a$ezare; 7 ex. brz.; var. 2a - V. Ursachi, in Carpica, 1, 1968, fig. 53/2, 6-7; idem, in MemAnt, XII-XIV, 1980-1982, p. 115; idem, Zargidava, p. 236-237. 4. CERBAL (jud. Hunedoara): tezaur; 1 ex. ag.; var. 2a - N. Fettich, in Acta Arch. Acad. Scient. Hung., III, 1953, p. 155-156, pI. XXVI/8. 5. COADA MALULUI (jud. Prahova): te:?aur; 1 ex. ag.; var. 2a - D. Popescu, in Studii $i referate privind istoria Romaniei, I, Bucure$ti, 1954, p. 91, nr. 1, fig. 1/1, 2/6; L. Marghitan, Tezaure de argint dacice. Catalog, Bucure$ti, 1976, pI. II2. 6. COLDAu (jud. Bistrita-Nasaud): tezaur; 1 ex. ag.; var. 2a. D. Popescu, in BMI, XLI, 1972, 1, p. 5, fig. 57. 7. COLTE~TI (jud. Alba): tezaur; 1 ex. ag.; var. 2a - N. Fettich, op. cit.. p. 149-150, pI. XXIII (m. 4). 8. COSTE~TI (jud. Hunedoara): cetate; 3 ex. brz.; var. 2c-2d - A. Rustoiu, in ActaMN, 26-30, 1989-1993, Ill, p. 251, fig. 1/1; 2 ex. inedite - inf. A. Rusu $i 13. POPE~TI (jud. Giurgiu): asezare: 1 ex. brz.; var. 2a - R. Vulpe Si colab .. in Materiale, VII, 1959. p. 314, fig. 12/7; M. Turcu. Geto-dacij din Campia Munreniei, Bucure$ti. 1979, p. 152. 198. fig. 26/1. 14. RAcATAu (jud. Bacau): asezare; 8 ex. brz.; var. 2a-2b - V. Capitanu. in Carpica. VIII. 1976, p. 65. fig. 43/7; idem, in CarpioJ, XX. 1989. p. 100-101. pI. 1/7, II/1-2, fig. 1/7-8,2/1,3-4,6. 15. SALI~TE (jud. Alba): tezaur; 4 ex. ag.; var. 2a - L. Marghitan, in SCIV, 20,1969.2, p. 319,fig. 2. 16. SARMA~AG (jud. Salaj): tezaur; 2 ex. ag.; var. 2a - 1. Glodariu. in ActaMN, V, 1968, p. 411, fig. 1/4-5. 17. SENEREU~ (jud. Mure$): tezaur; 3 ex. ag.; var. 2a - L. Marghitan, Tezaure de argint dacice. Catalog, Bucuresti, 1976, pI. XXIl/l-3. 18. ~EICA MICA (jud. Sibiu): tezaur; 5 ex. ag.; var. 2b - O. Floca, Conrriburii 1a Cllnoasterea tezaurelor de argint dacice. Bucuresti, 1956, p. 26-29, nr. 4-8, fig. 18-19. 19. ~IMLEU SIL VANIEI (jud. Saiaj): cetate; 1 ex. ago - 1 ex. brz.; var. 2a Z. Szekely, in Materiale din campania de sapaturi arheologice din 1949, Bucuresti, 1951, p. 50, fig. 5/7. 20. TEKIJA (Jugoslavia): tezaur; 6 ex. ag.; var. 2a-2b - Antique Silver from Serbia, Beo grad, 1994. cat. 32-37. 21. ROMANIA: 1 ex. ag.; var. 2b - K. Horedt, op. cit., cat. 93 (m. 9). 22. TRANSIL VANIA: 1 ex. ag.; var. 2b - K. Horedt, op. cit., cat 89 (m. 9). 7. LISTA BRArARILOR DE TIP 3 N.S., XVII, 1973, cat. 29. 10. PETRI~ (jud. Bistrita-Nasaud): izolat; 1 ex. ag.; var. 2b - G. Marinescu, $1. Danila, in File de istorie, IV, 1976, p. 31, pI. 1/6. 11. POIANA (jud. Galati): a$ezare; 2 ex. brz.; var. 2a - R. VUlpe, E. VUlpe, in Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 328, fig. 110/17; R. Vulpe $i co1ab., in scrv, II, 1951, 1, p. 205, fig. 25/3. 12. POIANA (jud. Gorj): tezaur; 2 ex. ag.; var. 2a - C. S. NicolaescuPloNor, in Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 205, 215, fig. 1/3, 6/1; L. Marghitan, op. cit., pI. XV /1-2 (m. 5). 1. COSTE~TI (jud. Hunedoara): cetate; 1 ex.; var. 3a - A. Rustoiu, in Thraco-Dacica, XII, 1991, p. 144-145, fig. 1/4. 2. CUCIULATA (jud. Br~ov): asezare; 1 ex.; var. 3a - F. Costea, 1. Ciupea, in Cumidava, XII/l, 1979-1980, p. 19, fig. 3. 3. GRADI~TEA DE MUNTE (jud. Hunedoara): asezare; 1 ex.; var. 3b Romer in Rumfinien, Koln, 1969, p. 96; Civilta romana in Romania, Roma, 1970, p. 124-125, A 69; 1. Miclea, R. Florescu, Geto-dacii, Bucuresti, 1980, p. 78, m. 515. 4. OCNITA (jud. Vii1cea): asezare; 1 ex.; var. 3a - D. Berciu, BUl'idava dacica, Bucuresti, 1981, p. 42, pI. 17/12; A. Rustoiu, op. cit., p. 144, fig. 2/3 (m. 1). 5. PECICA (jud. Arad): asezare; 1 ex.; var. 3a - 1. H. Crisan, Ziridava, Arad, 1978, p. 144, p. 126/16; A. Rllstoiu, op. cit., p. 144. fig. 2/4 (nr. 1); idem, in ActaMP, XVI, 1992, p. 140, fig. 1/2. 6. POPE~TI (jud. Giurgiu): asezare; 1 ex.; var. 3c - R. VUlpe, in scrv, 6, 1955, 1-2, p. 256, fig. 23; A. Rustoiu, in Thraco-Dacica, XII, 1991, p. 146, fig. 1/2; idem, in ActaMP, XVI, 1992, p. 140, fig. 1/1. 192 193 G. Gheorghiu. 9. HETIUR (jud. Mure$): tezaur; 1 ex. ag.; var. 2a - K. Horedt, in Dacia, 1 '·,1' I 7. ~IMLEU SILVANIEI (jud. Salaj): cetate; 2 ex.; var. 3a - A. Rustoiu. in Thraco-Dacica, XII. 1991. p. 144, fig. 1/3; idem, in AcraMP, XVI, 1992, p. 140. 9. LISTA BRArARILOR DE TIP 5 fig. 1/4 (eu bibliografia mai veche). .. ._ . ~ 8. TILI~CA (jud. Sibiu): cerate; 1 ex.; var. 3a - N. Lupu, Tlll$ca. A$ezan!e arheo1ogice de pe Carana$, Bucuresti, 1989, p. 46. 78, fig. 28/7; A. RustOlU. In argint dacice. Catalog, Bucuresti, 1976, pi. X/I. , 8. POPE~TI (jud. Giurgiu): monnant tumular; 1 ex. brz. - Ai. Vulpe, III 1. BALANE~TI (jud. Olt): ag.; var. 5c - F. Medelet, Au sujet d 'une grande spirale dacique en argent du Musee National de Belgrade, Caietele Banatica, Resita, 1993. p. 25. nr. 6/1 (cu bibliografia). 2. BOBALNA (jud. Cluj): ag.; var. 5c - F. Medelet, op. cit., p. 25, nr. 6/2. 3. BUCURE~TI-Herastrau: ag.; val'. 5b - F. Medelet. op. cit., p. 28. 4. CADEA (jud. Bihor): ag.; val'. 5c - F. Medelet. op. cit., p. 25, Dr. 6/3. 5. CEHETEL (jud. Harghita): ag.; var. Sa - K. Horedt, in Dacia, N.S., XVII, 1973, cat. 13. 6. CERBAL (jud. Hunedoara): ag.; val'. 5c - F. Medelet, op. cit., p. 25, nr. 6/4. 7. COADA MALULUI (jud. Prahova): ag.; var. 5c - F. MedeleL op. cit., p. 26, nr. 6/5. 8. COJOCNA Uud. Cluj): ag.; var. 5a - F. Medelet, op. cit., p. 28. . 9. COLDAu (jud. Bistrita-Nasaud): ag.; var. 5e - F. Medelet, op. cit., p. 26, nr.6/6. 10. CRAIVA (jud. Alba): cetate; brz.; var. Sa - I. Berciu, AI. Popa, H. Daicoviciu, in Celticum, XII, 1965, p. 138, fig. 33A/8. 11. DERNA (jud. Bihor): ag.; val'. 5c - F. Medelet, op. cit., p. 26, nr. 6/7. 12. DARLO~ (jud. Sibiu): ag.; var. 5c - F. Medelet, op. cit., p. 26, Dr. 6/8. 13. DUPU~ (jud. Sibiu): ag.; var. 5c - F. Medelet, op. cit., p. 26, Dr. 6/9. 14. GHELINTA (jud. Covasna): ag.; var. 5c - F. Medelet, op. cit., p. 26, nr.6/10. 15. HETIUR (jud. Mure~): ag.; var. 5c - F. Medelet, op. cit., p. 26, nr. 6/11. 16. IZVORU FRUMOS (jud. Mehedinti): ag.; var. 5c - F. Medelet, op. cil., p. 27, nr. 6/12. 17. MALAK POROVEC (Bulgaria): ag.; var. 5c - F. Medelet, op. cit., p. 27, nr.6/13. 18. ORADEA I (jud. Bihor): ag.; var. 5c - F. Medelet, op. cit., p. 27, nr. 6/14. 19. ORA.~TIE (jud. Hunedoara): ag.; var. 5c - F. Medelet, op. cit., p. 27, nr.6/15. 20. PETENI (jud. Covasna): ag.; var. 5c - F. Medelet, op. cit., p. 27, Dr. 6/16. Thraco-Dacica, 1,1976, p. 198, fig. 6/19. 9. SIGHI~OARA-Wietenberg (jud. Mure$): asezar.e; 1 ex. ago ~ ~. ~oredt, C. Seraphin, Die prahistorische Ansiedlung aus dem Wletenberg bel SIghI$Oara- 10. LISTA BRArARILOR DE TIP 6 Thraco-Dacica. XII. 1991. p. 144, fig. 2/2. .. , 9. LALENDORF (Germania): monnant (7); 1 ex.; var. 3b - H. Kell~ng. JJ1 Symposium Ausklang del' Latenez.ivi1isat~on und Anfange der geTl~anIsc~~~ Besied1ung im Mirt1eren Donaugeblet, Brattslava, 1977. p. 135-.138, fig. 13 14. A.Rustoiu, op.cit., p. 143. fig. 1/1; idem, in ActaMP, XVI. 1992, fig. 1/3. 10. LASY (Polonia): monni'mt 0); 1 ex.; var. 3a - J. Rosen-Przeworska. Zabyrki Ce1tyckie na Ziemiach Polski. Swiatowit, XIX, Warszawa. 1939, p. 122. fig. 31/1. 8. LISTA BRArARILOR DE TIP 4 1. ARPA~U DE SUS (jud. Sibiu): asezare; 1.ex. ago - M. ~acrea. 1. Glodariu. A$ezarea dacica de 1a Arpa$u de Sus, Bucurestl, 1976, p. 77, fig. 48. . 2. 'BARE (Jugoslavia): tezaur; 2 ex. ago - Antique Silver from SerbIa, Beo grad, 1994, cat. 61-62. . . ') ~ 3. BRAD (jud. Bacau): asezare; 1 ex. brz. - V. Ursachl, Zargldava, p. _38, pI. 207/5. . . 4. CRAIVA (jud. Alba): cetate; 2 ex. brz. - Inedlte; mf. V. Moga. 5. HARMAN (jud. Bra$ov): asezare; 1 ex. ago - A. D. Alexandrescu, 1. Pop. M. Marcu, in Materia1e, X, 1973, p. 244, fig. 11. . . .' 6. LlUBCOV A (jud. Cara$-Severin): asezare; 1 ex. brz. Sl fler - Inedlt; mf. M. Guma. . G T ' 7. MEDIA~ (jud. Sibiu): asezare; 1 ex. brz. - M. BH1Ja~, . ogan, III ActaMP, II, 1978, p. 44, pi. XIV /2. Tezaur; 1 ex. ago - L. Marghltan, Tezaure de Schassburg, Bonn, 1971. . . 10. ~AE~ (jud. Sibiu): tezaur; 2 ex. ago - L. Marghltan, op. CIt., pi. XLIII/23 (m. 7). 194 1. BISTRITA (jud. Bistrita-Nasaud): 2 ex.; var. 6a - N. Fettich, in Acta Arch. Acad. Scient. Hung., III, 1953, p. 155, fig. 21/2-3. 2. CERBAL (jud. Hunedoara): 1 ex.; var. 6a - N. Fettich, op. cit., p. 156, pI. XXV/I. 195 ! 3. DRAGE$TI (jud. Bihor): 1 ex.; var. 6a - N. Chidiosan AI. SaSianu, N. Beladan, in Crisia, VIII, 1978, p. 29-30, pI. IIII. 4. ORADEA - Sere (jud. Bihor): 1 ex.; var. 6b - N. Chidiosan, Iv. Ordentlich, in Crisia, III, 1973, p. 98, pI. II/5. 5. SARAcsAu (jud. Alba): 2 ex.; var. 6a - O. Floca, Contributii 1a cunoaSferea lezaure10r de argint dacice, Bucuresti, 1956, p. 13, Dr. 14-15. fig. 11, pL XXIX/l-2. 6. TILI$CA (jud. Sibiu): 2 ex.: var. 6a - N. Lupu, in Thraco-Dacica, II. 1981, p. 200-201, fig. 3/20-32; idem, Ti1isca. Asezari1e arheo1ogice de pe Cltilnas, Bucuresti, 1989, p. 24. nr. 5. fig. 8/20-32. 11. LISTA CERCEILOR DIN DACIA PREROMANA i I, i : I I' , . 11. POPE$TI (jud. Giurgiu): asezare; 1 ex. brz. - tip 3b (7) - R. Vulpe si colab .. in SCIV. VI. 1955, 1-2, p. 256. fig. 22/3. 12. RADOMIR (Bulgaria): asezare ramana; 1 ex. brz. - tip 1 - V. Ljubenova. in Arheologija-Sofia. XXVII, 1985,3, p. 32, fig. 15. 13. RAcATAu (jud. Bacau): asezare; ? ex. brz., 1 ex. ago - tip 1; 11 ex. brz., 2 ex. ago - lip 2; 3 ex. brz. - tip 3b - V. Capitanu, in Carpica, XX, 1989, p. 102, pI. III/I -7. fig. 3/1-17: idem, in Carpica, VIII, 1976, p. 66, fig. 43/2-4; idem, in Carpica, II. 1969. P 128, fig. 34. 14. ROCIU (jud. Arges): tezaur; 2 ex. ago - tip 1 - V. Teodorescu, 1. Rizea, V. Dupoi, in SrCOmPiie$ti. 2. 1969, p. 101-108. 15. SIGHI~OARA-Wietenberg (jud. Mures): asezare; 1 ex. brz., 1 ex. ago tip 1 - K. Horedt, C. Seraphin, Die prahisrorische Ansied1ung auf dem Wietenberg bei Sighisoara-Shassburg. Bonn, 1971, fig. 62/16; 1 ex. ago inedit. 16. SZOLNOK (Ungaria): necrapola sarmatica; 1 ex. ago - tip 3b - A.H. Vaday, in Antaeus, 17-18. 1988-1989, p. 45, fig. 4/8, pl. 95/2. 17. ~lMLEU SILV ANIEI (jud. Salaj): cetate; 1 ex. brz., 1 ex. ago - tip 1 Inedit. Inf. H. Pop. 18. VEDEA (jud. Teleorman): tezaur; 1 ex. ago - tip 3a - L. Marghitan, op. cit., pI. XLVII/3 (nr. 9). 19. ZETEA (jud. Harghita): cetate; 1 ex. brz. - tip 1 - Z. Szekely, Zetevara, Sf. Gheorghe, 1949, p. 21, pI. IV/40. 1. BALANE$TI (jud. OIt): tezaur; 2 ex. ago - lip 1 - E. Popescu. In Sesiunea de comunicari a Muzeelor de istorie - dec. 1964, I, Bucurest!. 1971, p. 292. fig. 5/1-2. 2. BRAD (jud. Badiu): <l$ezare; 8 ex. brz., 1 ex. ago - tip 1; 11 ex. brz., 1 ex. ago - tip 2 - V. Ursachi, in Carpica, I, 1968, p. 178, fig. 53/4-5; idem, in MemAnt, XIIXIV, 1980-1982, p. 116, pI. XVI/26-27, XXVIII/2-3; idem, Zargidava, p. 240-242. 3. CRAIVA (jud. Alba): cetate; 1 ex. brz. - tip 2; 1 ex. ago - tip 3b - Primul exemplar inedit; info V. Moga. I. Berciu, AI. Popa, H. Daicoviciu. in Ce1ticum, XII, 1965, p. 138, fig. 33A/22; V. Moga, in ActaMN, XVI, 1979, p. 515. pI. II/I. 4. LIUBCOVA (jud. Cara~-Severin): asezare; 2 ex. brz. - tip 2 - Inedit; info M. Guma. 5. MERE$TI (jud. Harghita): cetate; 1 ex. ago - tip 1 - V. Cri~an, ~t. Ferenczi, in ActaMN, 31/1, 1994, p. 380, 387, pI. V /11. 6. MILCOV VALE (jud. O1t): asezare; 1 ex. ago - tip 2 - FI. Preda, in Ana1e1e Univ. Bucuresti, S. istorie, XXXI/1982, p. 126. 7. OCNIT A (jud. Valcea): asezare; 1 ex. brz. - tip 1; 2 ex. brz. - tip 2 D. Berciu, Buridava dacica, Bucuresti, 1981, p. 51, pI. 37/9, p. 102, pI. 84/1, 88/8, p. 119, pI. 95/2. 8. PIATRA $OIMULUI (jud. Neamt): cetate; 2 ex. brz. - tip 2; 1 ex. brz. tip 3a - R. Vulpe, in Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 57, fig. 41/17-18. 9. POIANA (jud. Galati): asezare; 1 ex. ago - tip 1; 6 ex. brz., 3 ex. ago - tip 2 - R. Vulpe, E. VUlpe, in Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 327, fig. i08/9, 12, 110/4, 9, 13, 18, 24-25, 27; R. Vulpe si colab., in SCIV, II, 1951, 1, p. 205, fig. 25/4; L. Marghitan, Tezaure de argint dacice. Catalog, Bucuresti, 1976, pl. XIl/1l-12. 10. POIANA (jud. Gorj): tezaur; 2 ex. ago - tip 1 - L. Marghitan, op. cit., pI. XV/3-4. 1. ARDEU (jud. Hunedoara): cetate; 3 ex. - tip 2a2; 2 ex. - tip 2b1; 1 ex. tip 2c2 - Inedite. Inf. G. Gheorghiu Si I. Andritoiu. 2. BAzDANA (jud. Dolj): asezare; 1 ex. - tip 2b 1 - C. M. Tatulea, in Oltenia. Studii Si comunicari, VII-VIII, 1988-1989, p. 24, fig. 6/1, 8. 3. cAP ALNA (jud. Alba): cetate; 2 ex. - tip 2a2; 1 ex. - tip 2b2; 4 ex. - tip 2b3; 1 ex. - tip 2c2 - 1. Glodariu, in ActaMN, XXI, 1984, p. 64, nr. 2, fig. 1/7-8, 2/1,3/3-4,8,4/1,5/2. 4. CATUNU (jud. Dnnbovita): asezare; 1 ex. - tip 2b3 - I. Glodariu, op. cit., p. 65, fig. 2/6. 5. CIOCANE$TI (jud. Ialomita): asezare; 1 ex. - tip 2c2 - I. Glodariu, op.cit., p. 65, nr. 4. 6. COSTE$TI (jud. Hunedoara): cetate; 1 ex. - tip 2a1; 2 ex. - tip 2a2; 5 ex. - tip 2bl; 2 ex. - tip 2b2; 2 ex. - tip 2c1; 1 ex. - tip 2c2; 1 ex. - tip 2c3; 1 ex. - tip 2dl - I. Glodariu, op. cit., p. 65, nr. 5, fig. 1/3,2/2,5,3/1,4/4-6,5/7. 196 197 12. LISTA VERIGILOR CU NOD URI (TIP 2) DIN DACIA PREROMANA ~I ! ~ I. , I, 7. CRAIVA (jud. Alba): eetate; 1 ex. - tip 2al; 1 ex. - tip 2a2; 5 ex. - lip 2bl; 3 ex. - tip 2b2; 1 ex. - tip 2b3; 2 ex. - tip 2e2; 1 ex. - tip 2dl; 1 ex. - tip 2d2 1. Glodariu, op. cit., p. 65-66, nr. 6, fig. 1/1, 6, 2/4, 7-10,4/3, 8, 5/1,6,9: . 8. GHEJA (jud. Mures): asezare (7); 1 ex. - tip 2ed - 1. Glodanu. op. CIt., p. 66, nr. 7, fig. 4/10. . 9. GRADI~TEA DE MUNTE (jud. Hunedoara): asezare; 1 ex. - tip 2e2 - 1. Glodariu, op. cit., p. 66, nr. 8. . . 10. OCNITA (jud. Vftlcea): asezare; 1 ex. - tip 2b3 - 1. Glodanu. op. CIL. p. 66, nr. 12. . ' 11. PECICA (jud. Arad): asezare; 1 ex. - tip 2al; 1 ex. - tIP 2e2 - 1. Glodanu, op. cit.. p. 66-67, nr. 14, fig. 1/5. . . . 12. PLEA~OV (jud. O1t): asezare; 1 ex. - tIp 2b 1 - C. Preda, m ThracoDacica. VII, 1986, p. 91, fig. 20/L 13. POIANA (jud. Galati): aSezare; 1 ex. - tip 2al; ? ex. - tip 2c2 - 1. Glodariu, op. cit., p. 67, nr. 15, fig. 1/1. . . 14. POPE~TI (jud. Giurgiu): asezare; 2 ex. - tip 2e2 - 1. Glodanu, op. CIl., p. 67, nr. 16. . " . 15. RADOV ANU (jud. Calarasi): asezare; 1 ex. - tIp 2a2 - D. ~erbaneseu, m Thraco-Dacica, VI, 1986, p. 27. 16. RAcATAu (jud. Bacau): asezare; 1 ex. - tip' 2bl - 1. Glodariu, op. cit., p. 67, nr. 17, fig. 2/3. . 17. SIGHI~OARA-Wietenberg (jud. Mures): asezare; 1 ex. - tIP 2al; 2 ex. tip 2b 1; 1 ex. - tip 2e2; 1 ex. - tip 2dl - 1. Glodariu, op. cit., p. 67, nr. 18, fig. 1/4, 3/2,4/7,5/4,6. 18. TILI~CA (jud. Sibiu): cetate; 1 ex. - tip 2b 1; 1 ex. - tip 2e2 - 1. Glodariu, op. cit., p. 67, nr. 19; N. Lupu, Ti1i$ca. A$ezarile arheologice de pe Catana$, Bueuresti, 1989, pI. 28/3,6. TRANSIL V ANIA - Muzeul Cluj: 1 ex. - tip 2b2; 1 ex. - tip 2e3. 13. LISTA LANTURILOR-COLlERE DE TIP 1 ~I 2. 1. BALANE~TI (jud. O1t): 1 ex. - tip 2 - K. Horedt, in Dacia, N.S., XVII, 1973, cat. 5. 2. BISTRITA (jud. Bistrita-Nasaud): 1 ex. - tip 2 - K. Horedt, op. cit., cat. 7. 3. BOBALNA (jud. Cluj): 1 ex. -tip 2 - K. Horedt, op. cit., cat 8. 4. CADEA (jud. Bihor): 1 ex. - tip 1 - K. Horedt, op. cit., cat. 11. 5. CEHEI (jud. Salaj): 1 ex. - tip 1 - E. Chirila, AI.V.Matei, in ActaMP, X, 1986, p. 96-97, pI. IV. . 6. CERBAL (jud. Hunedoara): 1 ex. - tip 1 - K. Horedt, op. CIt., cat. 14. 198 I; ~ ," I. 7. CO ADA MALULUI (jud. Prahova): 1 ex. - tip 2 - K. Horedt, op. cit.. cat. 15. . 8. COJOCNA (jud. Cluj): 1 ex. - tip 1 - K. Horedt, op. cit., cat. 16. 9. DRAGE~TI (jud. Bihor): 1 ex. - tip 1 - N. Chidiosan, AI. Sasianu, N. Beladan. in Crisia, VIII, 1978, p. 30. 10. GHELINTA (jud. Covasna): 1 ex. - tip 2 - K. Horedt, op. cit., cat 27. 11. MEDIA~ (jud. Sibiu): 1 ex. - tip 1 - K. Horedt, op. cit., cat. 33. 12. ORADEA III (jud. Bihor): 1 ex. - tip 1; 1 ex. - tip 2 - N. Chidiosan, Iv. Ordentlieh, in Crisia, III, 1973, p. 98. 13. ORA~TIOARA DE JOS (jud. Hunedoara): 1 ex. - tip 2 - K. Horeclt, op. cit., cat. 41. ., 14. POIANA (jud. Galati): 1 ex. - tip 2 (bronz; deseoperit in asezare !) R. Vulpe si eolab., in SCIV, II, 1951, 1, p. 208, fig. 25/2. 15. POPE~TI (jud. Giurgiu): 1 ex. - tip 1 (aur; deseoperit in a~ezare !) R. Vulpe, A$ezari gerice din Muntenia, Bueuresti, 1966, p. 36, fig. 13. 16. PO~AGA (jud. Alba): 1 ex. - tip 1 - K. Horedt, op. cit., cat. 50. 17. REMETEA MARE (jud. Timi$): 1 ex. - tip 2 - K. Horedt, op. cit., cat. 52. 18. SALI~TEA (jud. Alba): 1 ex. - tip 2 - K. Horedt, op. cit., cat. 55. 19. SENEREU~ (jud. Mures): 1 ex. - tip 2 - K. Horedt, op. cit., cat. 59. 20. SOME~U CALD (jud. Cluj): 1 ex. - tip 1 - K. Horedt, op. cit., cat. 63. 21. ~AE~ (jud. Sibiu): 1 ex. - tip 1 - K. Haredt, op. cit., cat. 66. 22. ~EICA MICA (jud. Sibiu): 1 ex. - tip 2 - K. Horedt, op. cit., cat. 67. 23. TILI~CA (jud. Sibiu): 1 ex. - tip 1 - N. Lupu, Tili$ca. A$ezarile arheologice de pe Cafana$, Bucure~ti, 1989, fig. 8/1. 24. VEDEA (jud. Teleorman): 1 ex. - tip 1; 1 ex. - tip 2 - K. Haredt, op. cit., cat. 78. 14. LISTA LANTURILOR REALIZATE DIN ZALE DE sARME RASUCITE (rIP 4) 1. ALTIMIR (Bulgaria): morminte incineratie; brz. - tip 4b - B. Nikolov, in Izvestija-Sofia, XXVIII, 1965, p. 176, fig. 17; idem, in Arheologija-Sofia, XIV, 1972,3, p. 65, fig. 12. 2. BANATSKA PALANKA (Jugoslavia): ?; brz. - tip 4a (7) - Inedit. Muzeul Vrsee. Inf. F. Medelet. 3. CERBAL (jud. Hunedoara): tezaur; ago - tip 4a (?) - K. Haredt, in Dacia, N.S., XVII, 1973, cat. 14. 4. CETATENI (jud. ArgeS): tezaur; ago - tip 4a - R. Vulpe, A$ezari getice din Muntenia, Bucuresti, 1966, p. 39, fig. 38. 199 !1 ilT • ! 5. CLIPICE~TI (jud. Vrancea): tezaur; ago - tip 4b - 1. Mitrea, in SCIV, 23, 1972, p. 642, fig. 3. 6. GORNI DABNIK (Bulgaria): monnant tumular (7); ago - tip 4b - lnedit. Muz. Pleven. lnf. S. Lazarova. 7. GRADI~TEA (jud. Braila): a$ezare; ago - tip 7. Inedit. lnf. V. Sarbu. 8. KLADOVO (Jugoslavia): izolat; ago - tip 4a - Antique Silver from Serbia, Beograd, 1994, p. 186, nr. 29. 9. MEDIA~ (jud. Sibiu): tezaur; ago - tip 4a (7) - K. Horedt, op. cit., cat. 33. 10. ORADEA I (jud. Bihor): tezaur; ago - tip 4a (7) - K. Horedt, op. cit., cat. 39. 11. RAcATAu (jud. Bacau); a$ezare; ago - tip 7 - V. Capitanu, in Carpica, XX, 1989, fig. 11/12. 12. SALI~TEA (jud. Alba): tezaur; ago - tip 4a (7) - K. Horedt, op. CiL, cat. 55. 13. ~AE~ (jud. Mure$): tezaur; ago - tip 4a (7) - K. Horedt, op. cit., cat. 66. 14. ~IMLEU SILVANIEI (jud. Salaj): cetate; ago - tip 7 - K. Horedt, op, ci1., cat. 69. 15. TA~AD (jud. Bihor): a$ezare; ago - tip 4a - N. Chidio$an, in Crisia, VII, 1977, p. 32-33, fig. 3. 16. TILI~CA (jud. Sibiu): a$ezare (mormant 7); brz - tip 7 - N. Lupu, Ti1isca. Asezarile arheo1ogice de pe Catanas, Bucure$ti, 1989, fig. 9/17. 15. LISTA CENTURILOR DE TIP CORLATE (TIP 5) ~I A CENTURILOR DE TIP FANTANELE- TILI~CA (TIP 6) 1. cATELU NOU - Bucure$ti: tip 5 - V. Leahu, in CAB, II, 1965, p. 61, fig. 40. 2. CORLATE (jud. Dolj): tip 5 - C. S. Nicolaescu-Plop$or, in Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 22-23, pI. II/ll, fig. 1; D. Popescu, in SCIV, XIV, 1963,2, p. 403405, fig. 1-3. 3. FA.NTANELE (jud. Dolj): tip 6 - D. Berciu, Arhelogia preistorica a Olteniei, Craiova, 1939, p. 219, fig. 255/1-2. 4. KOMAREVO (Bulgaria) : tip 5 - B. Nikolov, in Izvestija-Sofia, XXVIII, 1965, p. 183-184, fig. 23. 5. MONTANA (Bulgaria): tip 5 - G. Alexandrov, Montana, Sofia, 1981, fig. 17. 6. PANAGIDURSKI KOLONII (Bulgaria): tip 5 - A. Dimitrova, N. Gizdova, in Thracia, III, 1974, p. 326-327, fig. 6; idem, in Izvestija na Muzeite ot Jojna Ba1garia, I, 1975, pI. III/I-3, IV/2. 200 :':11 1.1. 1 !II ";."'.... ~ I : ' I', 7. STOIKITE (Bulgaria): tip 5 - K. Kisjov, in Arheo1ogija-Sofia, XXXI, 1984,4, p. 15, fig. 9. 8. TILI~CA (jud. Sibiu): tip 6 - N. Lupu, Tilisca, Asezarile arheologice de pe Catanas, B ucure$ti, 1989, fig. 8/2-16. 16. LISTA CENTURILOR CU ASTRAGALE (TIP 7) DIN DACIA PREROMANA 1. cAp ALNA (jud. Alba): 1. Glodariu, in I. Glodariu, V. Moga, Cetatea dacica de 1a Capfi1na, Bucure$ti, 1989, p. 108, fig. 92/10,12. 2. COSTE~TI (jud. Hunedoara): I. H. Cri$an, Ziridava, Arad, 1978, p. 155. nr. 1. 3. CRI~ENI (jud. Hunedoara): 1. H. Cri$an, op. cit., p. 155, nr. 2, fig. 46. 4. OCNITA (jud. Va1cea): D. Berciu, Buridava dacica, Bucuresti, 1981, p. 114, pI. 92/2. 5. PECICA (jud. Arad): 1. H. Crisan, op. cit., pI. 126/10. 6. SEBE~ - coleclia Mauksch (jud. Alba): 1. H. Cri$an, op. cit., p. 155, nr. 4. 7. SIBIU - Gusterita (jud. Sibiu): I. H. Cri$an, op. cit., p. 155, nr. 5; V. Wollmann, J.M.Ackner. Leben und Werk, Cluj-Napoca, 1982, fig. 52/5. 17. LISTA CATARAMELOR IN FoRMA DE "LIRA"(TIP 3) 1. AITON (jud. Cluj): T. Soroceanu, M. Blajan, T. Cerghi, in File de istorie, IV, 1976, p. 60, fig. 8/1-2; A. Rustoiu, in Marisia, XXIII-XXIV, 1994, p. 577, pI. CCXL/6. 2. BAzDANA (jud. Dolj): C. M. Tatulea, in: Thraco-Dacica, V, 1984, p. 109, fig. 7/11; idem, in 01tenia. Studii Si comunicari, VII-VIII,1988-1989, p. 24, fig. 6/3; A. Rustoiu, op. cit., p. 577-578, pI. CCXL/2. 3. BRAD (jud. Bacau): V. Ursachi, Zargidava, p. 245, pI. 211/12. 4. COSTE~TI (jud. Hunedoara): A. Rustoiu, op. cit., p. 580 si info 1. Glodariu. 5. CRAIV A (jud. Alba): 1. Berciu, AI. Popa, H. Daicoviciu, in Celticum, XII, 1965, fig. 33B/17; I. Berciu, AI. Popa, in Sesiunea de comunicari a Muzee10r de istorie - 1964, I, Bucuresti, 1971, fig. 14/16; A. Rustoiu, op. cit., pI. CCXL/l. 6. OCNITA (jud. Valcea): D. Berciu, Buridava dacica, Bucuresti, 1981, p. 50, pI. 38/3; A. Rustoiu, op. cit., pI. CCXL/5. 201 il fI, i I" 7. POIANA Uud. Galati): S. Sanie, Civilizatia romana 1a est de Carpati $i romanitatea pe teritoriu1 Mo1dovei (sec. II i.e.n. - III e.n.), la$i, 1981, p. 67, pI. 12/10; A. Rustoiu. op. cit., pI. CCXL/7. 8. TILI~CA Uud. Sibiu): N. Lupu, Ti1i$ca. A$ezarile arheo1ogice de pe Catana$. Bucure$ti, 1989, p. 46, 76, pI. 27/13; A. Rustoiu, op. cit., pI. CCXL/3. 9. BANAT - Muzeul Tim~oara: A. Rustoiu, op. cit., pI. CCXL/8. 10. LIPTOVSKA MARA (Slovacia): K. Pieta, Die Puchov-Kultur, Nitra, 1982, p. 50, pI. XI/14; A. Rustoiu, op. cit., pI. CCXL/4. 18. LISTA PAFTALELOR DE PIER PLACATE CU TABLA DE BRONZ (TIP 6). GRUPA GETO-DACICA 14. MARCA Uud. Salaj): a$ezare; 1 ex. - tip? - S. Dumitra$cu, Y. Lucacel, Cetatea dacica de 1a Marca, Zalau, 1974, pI. XlX/16-18. 15. MOIGRAD Uud. Salaj): a$ezare (7); 2 ex. - tip? - lnedit. lnf. H. Pop. 16. OCNITA Uud. Valcea): a$ezare; 1 ex. - tip? - M. Babe$, op. cit., p. 215, nr. 4, fig. 4/8. 17. ORLEA Uud. Olt): gropi cu schelete umane; 1 ex. - tip 6b - M. B abe$, op. cit., p. 215, nr. 5, fig. 3/1. 18. OSTROVUL ~IMIAN Uud. Tim~): a$ezare; 1 ex. - tip 6b - M. Babe$, op. cit., p. 215, nr. 6, fig. 3/3. , 19. PIETROASELE Uud. Buzau): a$ezare; 1 ex. - tip? - M. Babes, op. cit., p. 215, nr. 9, fig. 4/7. 20. POIANA Uud. Galati): groapa cu schelet uman; 1 ex. - tip 6a - M. Babes, op. cit., p. 218-219, fig. 12. 21. POPE~TI Uud. Giurgiu): asezare; 2 ex. - tip 6a; 2 ex. - tip? - M. Babes, op. cit., p. 215, nr. l1/a-b, fig. 2/1,4/2-4. 22. SIGHI~OARA - Wietenberg Uud. MureS): a$ezare; 12 ex. - tip ?; groapa cu schelete umane; 1 ex. - tip 6a - K. Horedt, C. Seraphin, Die priihistorische Ansied1ung aufdem Wietenberg bei Sighi$oara-Schassburg, Bonn, 1971, pI. 61/14-23; M. Babes, op. cit., p. 217-218, nr. 12/a-b, fig. 1,4/9,5. Doua fragmente descoperite in asezare in 1995 sunt inedite. 23. SLATINJSKA REKA (Jugoslavia): monnant incineratie; 1 ex. - tip? A. Jovanovic, M. Kovac, D. Jankovic, in Cahiers des Portes de Fer, III, Beograd, 1986, p. 378-379, fig. 3. 24. ~URA MiCA (jud. Sibiu): groapa cu schelet uman; 1 ex. - tip? M. Babes, op. cit., p. 218, nr. 13. 25. VLADICEASCA Uud. Calarasi): asezare; 1 ex. - tip? - M. Babes, op. cit., p. 218, nr. 14. 26. ZIDOVAR (Jugoslavia): asezare; 1 ex. - tip 6b - M.Sladic, in Ku1ture gvozdenog doba Jugos1ovenskog podunavlija, Beograd, 1994, p. 131-136, fig. 1. 1. ALTIMIR (Bulgaria): monnant tumular; 1 ex. - tip 6b - B. Nikolov, in Arheo1ogija-Sofia, XIV, 1972,3, p. 65, fig. 12; M. Babes, in SCIYA, 34, 1983,3, p. 200, fig. 2/2. 2. BERNADEA Uud. Mures): a$ezare; 1 ex. - tip? - Inedit. Inf. A. Ursutiu. 3. BRA TEl Uud. Sibiu): a$ezare (?); 1 ex. - tip 6b - M. Babe$, op. cit., p. 214, nr. 1, fig. 3/5,6/3. 4. CACIULATE~TI Uud. Dolj): asezare (?): 1 ex. - tip 6a - P. Gherghe, Contributie 1a cunoa$terea civilizatiei geto-dacice din Oltenia, teza de doctorat, Bucure$ti, 1995, mss., pI. 117/1. 5. CAPALNA Uud. Alba): cetate; 1 ex. - tip 6a (7) - 1. Glodariu, in 1. Glodariu, V. Moga, Cetatea dacica de 1a Capalna, Bucurei~ti, 1989, p. 109, fig. 92/15. 6. CHIRNOGI Uud. Calarasi): asezare; 1 ex. - tip 6a - M. Babe$, op. cit., p. 214, fig. 4/1, 6/1. 7. cARLoMANE~TI Uud. Buzau): asezare; 2 ex. - tip 6a - M. Babes, op. cit., p. 214, nr. 3, fig. 4/5-6, 6/2. 8. CRAIVA Uud. Alba): cetate; 3 ex. - tip 6a - C. L. Balutii., in Symposia Thraco1ogica, 7,1989, p. 306; M.Babes, op. cit., p. 215, nr. 7 care mentioneaza 4 ex. 9. CRASANI Uud. Ialomita): a$ezare; 1 ex. - tip 6b - M. Babes, op. cit., p. 215, nr. 10, fig. 3/4. 10. DIVICI Uud. Caras-Severin): cetate; 1 ex. - tip? - M. Guma, S. A. Luca, C. Sacarin, in Banatica, 9,1987, p. 214, pI. XV/2. 11. GRADI~TEA Uud. Braila): a$ezare; 1 ex. tip? - Inedit. lnf. V. Sarbu. 12. LUNCANI - Piatra Rosie Uud. Hunedoara): cetate; 1 ex. - tip? M. Babe$, op. cit., p. 215, nr. 8, fig. 3/2. 13. MALA VRBICA - Ajmana (Jugoslavia): mOrulant incineratie; 1 ex. tip 6b - B. Stalio, in Cahiers des Portes de Fer, III, Beograd, 1986, p. 33, nr. 5, fig. 49. 1. CERBAL (jud. Hunedoara): K. Horedt, in Dacia, N.S., XVII, 1973, cat. 14. 2. COJOCNA Uud. Cluj): idem, op. cit., cat. 16. 3. CRAIVA (jud. Alba): V. Moga, in ActaMN, XVI, 1979, p. 515-516 Si infonnatii Y.Moga. 4. GURA vAn (jud. Arad): K. Horedt, op. cit., cat. 28. 202 203 19. LISTA PANDANTIVELOR-CUI (TIP 2) DIN DACIA PREROMANA I 5. LIUBCOVA Uud. Caras-Severin): inedit. Inf. M. Guma. 6. MEDIA~ Uud. Sibiu): K. Horedt, op. cit., cat. 33. 7. MOIGRAD Uud. Salaj): idem, op. cit., cat. 35. 8. ORADEA I Uud. Bihor): idem, op. cit., cat. 39. 9. ORADEA III Uud. Bihor): N. Chidio$an, Iv. Ordentlich, in Crisia, III, 1973, p. 98. 10. PLEA~OV Uud. OIt): exemplar din bronz; C. Preda, in Thraco-Dacica. VII, 1986, p. 91, fig. 20/5. 11. POPE~TI Uud. Giurgiu): R. Vulpe $i eolab., in SCIV, m. 1952, p. 202. fig. 19/5. 12. PO~AGA Uud. Alba): K. Horedt, op. cil., cat 50. 13. SALI~TEA Uud. Alba): idem, op. cit., cat. 55. 14. SARMA~AG Uud. Salaj): idem. op. cit.. cat. 57. 15. SIGHI~OARA-Wietenberg Uud. Muw;): K. Horedt, C. Seraphill. Die praiJislorische Ansiedlung auf dem Wittenberg hci Sighi$oara·Sch;.issbufB· Bonn, 1971, fig. 64/6. 16. SOME~U CALD Uud. Cluj): K. Horedt, op. cit., cat. 63. 17. TILI~CA Uud. Sibiu): N. Lupu, Tili$ca. A$ezarile arheo1ogice de pc Carana$, Bucuresti, 1989, fig. 8/1,9/15. 18. VALI~OARA Uud. Alba): K. Horedt. op. cit., cat. 77. 19. VEDEA Uud. Teleorman): idem, op. cit., vat. 78. 20. LISTA PANDANTIVELOR PROFILATE (TIP 3) , i ! I 1. BRAD (jud. Bacau): V. Ursachi, in MemAnt, XII-XIV, 1980-1982, pI. XVII/I-3, XXl/1-2; idem, Zargidava, p. 329 (considerati cercei). 2. CANDE~TI Uud. Vrancea): A. Florescu, M. Florescu, in Studia Antiqua et Archaeologica, Iasi, 1983, fig. 5/1-2; Gh. Bichir, in SClVA, 44,1993,2, p. 143145, fig. 6; A. Rustoiu, in Ephemeris Napocensis, IV, 1994, p. 25. fig. 5A/4-11. 3. MERE~TI (jud. Harghita): V. Crisan, ~t. Ferenczi, in ActaMN, 31/1, 1994. p. 386, pI. V/3, 9. 4. MOIGRAD Uud. Salaj): M. Macrea, M. Rusu, in Dacia, N.S., IV, 1960, p. 215, fig. 13/11,13; inf. H. Pop. 5. OCNITA Uud. Va1cea): D. Berciu, Buridava dacica, Bucuresti, 1981, pI. 17/2,20/14-15,36/20,71/7,87/4,91/12-17. 6. PIATRA NEAMT - Batca Doamnei Uud. Neamt): S. Sanie, Civi1izatia romana 1a est de Ca:rpati Si rom an ita tea pe teritoriu1 Mo1dovei, Iasi, 1981, p. 65, pI. 10/3. 7. POIANA Uud. Galati): R. Vulpe, E. Vulpe, in Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 329, fig. 109/1-5,9-11. 204 8. POPE~TI Uud. Giurgiu): tipar de lut pentru confectionat pandantive; Al.Vulpe, M.Gheorghita, in CA, IV, 1981, p. 59, pI. I/4. 9. RAcATAu (jud. Bacau): VCapitanu, in Carpica, XX, 1989, p. 102, pI. IV/14-17, fig. 4/1-14,18-19. 21. LISTA PANDANTIVELOR-TOPORA~ (TIP 4) 1. BARE (Jugoslavia): tezaur; 2 ex. ago - tip 4b - Antique Silver from Serbia, Beograd, 1994, p. 206, nr. 56. 2. BAZAURT (Bulgaria): tezaur; 5 ex. ago - tip 4b - L. Ruseva-Slokoska, Roman Jewellery, Sofia, 1991, p. 6, 210. 3. BRAD Uud. Bacau): asezare; 5 ex. brz. ~i fier - tip 4b - V. Ursachi, in Carpica, I, 1968, pI. 53/21; idem, Zargidava, p. 237, 239-240. 4. BUCURE~TI - Tei: a~ezare; 1 ex. brz - tip 4b - D. V. Rosetti, in Publicatiile Muzeu1ui Municipiu1ui Bucure$ti, 2, 1935, p. 64, fig. 35, 36. 5. CORLATE Uud. Dolj): morminte incineratie; tip 4a - C. S. NicolaescuPlopsor, in Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 22-23, pI. IIlll, fig. 1; D. Popescu, in SCIV, XIV, 1963,2, p. 403-405, fig. 1-3. 6. CRAsANI (jud. Ialomila): asezare; 1 ex. lut - tip 4b - N. Conovici, L. Georgescu, in Pontica, XI, 1978, p. 48. 7. KOMAREVO (Bulgaria): mormant incineratie; tip 4a - B. Nikolov, in Izvestija-Sofia, XXVIII, 1965, p. 183-184, fig. 23. 8. MONTANA (Bulgaria): mormant (7); tip 4a - G. Alexandrov, Montana, Sofia, 1981, fig. 17. 9. PANAGHIURSKI KOLONII (Bulgaria): mormant incineratie; tip 4a A. Dimitrova, N. Gizdova, in Thracia, III, 1974, p. 326-327, fig. 6; idem, in lzvestija na Muzeite ot Jojna Ba1garia, I, 1975, pI. III/I-3, IV/2. 10. POIANA (jud. Galati): asezare; ? ex. - tip 4b - S. Sanie, Civilizatia romana la est de Ca:rpati $i romanitatea pe teritoriul Moldovei, Iasi, 1981, p. 67, pI. 12/5. 11. POIANA Uud. Gorj): tezaur; 1 ex. ago - tip 4b - L. Marghitan, Tezaure de argint dacice. Catalog, Bucure~ti, 1976, pI. XV/5. 12. RATIARIA (Bulgaria): izolat; 1 ex. ago - tip 4b - L. Ruseva-Slokoska, op. cit., p. 131, nr. 71. 13. RAcATAu Uud. Bacau): asezare; 10 ex. ag., brz. Si fier - tip 4b - V. Capitanu, in Ca:rpica, XX, 1989, p. 103, pI. IV/12-13, fig. 4/10, 15-17, 20-22, 24-26. 14. RECA~ (jud. Tim~): tezaur; 1 ex. ago - tip 4b - K. Horedt, in Dacia, N.S., XVII, 1973, cat. 51. 205 . 1;fl1! 1 ! ;11· ABREVIERI BlliLIOGRAFICE 15. STOIKITE (Bulgaria): mormant incineratie; tip 4a - K. Kisjov, in Arheologija-Sofia, XXXI, 1989,4, p. 15, fig. 9 . . 16. $AE$ (jud. Mures): tezaur; 1 ex. ago - tip 4b - L. Marghitan, op. cir., pI. XLIlI/2. 17. MOIGRAD UUd. Salaj): asezare; 1 ex. brz. - tip 4b - Inf. H. Pop. 18. TEKIJA (Jugoslavia): tezaur; 3 ex. ago - tip 4b - Antique Silver from Serbia, Beograd, 1994, p. 188,267, nr. 32,163. 19. BANAT - colectia Pongracz (Muzeul Timi$oara): ?; 2 ex. ago - tip 4b Inedite. Inf. F. Medelet. 22. LISTA COIFURILOR DE TIP }-..TTIC CU CALOTA SFERICA (X) cu CALOTA CONICA (0) ~I DE TIP DACO-GETIC (dupa G. Wauriek, eu eompletari) AlIA - Anuarul Institutului de Istorie $i Arheologie, Alba Regia - Alba Regia. Az Istvan Kiraly Museum Kozlemenyei, Szekesfehervar. - Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca. - Acta Musei Porolissensis, Zalau. - Analele Banatului, Timisoara. - Apulum. Acta Musei Apulensis, Alba Iulia. - Archaeologiai Ertesito, Budapest. - Archaologisches Korrespondenzblatt, Mainz. - Arheologicky Rozhledy, Praga. - Arheologia Moldovei. Institutul de arheologie Ia$i, Bucuresti. - Arheologija. Organ na Arheologiceskija Institut Cluj. ActaMN ActaMP Analele Banatului Apulum ArchErt ArchKorrespond ArchRozh Arheologia Moldovei Arheologija-Sofia I Muzei, Sofia. 1. ACHTANIZOVSKAJA STANIZA (Rusia) - O. 2. ALEXANDRIA (Egipt) - O. 3. BUBUIA (Moldova) - X. 4. CRASANI Uud. Ialomita). 5. CUGIR Uud. Alba). 6. GA V ANI (jud. Brliila). 7. KAMENKA-DNEPROVSKAYA (Ucraina) - X. 8. KAZANLAK (Bulgaria) - O. 9. KERTSCH (Ucraina) - X. 10. MELOS (Grecia) - X. 11. MEMPHIS (Egipt) - X. 12. MERDANIJA (Bulgaria) - O. 13. MERDSHANA (Rusia) - O. 14. ORDZONIKIDZE (Rusia)- X. 15. PERGAM (Turcia) - X. 16. POIANA Uud. Gorj). 17. POPE$TI Uud. Giurgiu). 18. PRODROMI (Grecia) - X. 19. ZIMNICEA UUd. Teleorman). EGIPT - Berlin, Antikenmuseum - X. LOC. NEC. - Oxford, Ashmolean Museum - O. AVB AVSL Banatica BerRGK - Analele Universitatii Bucure$ti. - Archiv des Vereins fur Siebenburgische Landeskunde, Sibiu. - Banatica. Muzeul judetean Resita. - Bericht der Romisch-Germanischen Kommision des Deutsche Archaologischen Instituts, Frankfurt am Main. BKL BMI Bucuresti - Banyaszati es Kohaszati Lapok, Budapest. - Buletinul Monumentelor Istorice, Bucuresti. - Bucure$ti. Materiale de istorie $i muzeografie, CAB Carpica Celticum - Cercetari arheologice in Bucure$ti, Bucuresti. - Carpica. Muzeul de istorie Bacau. - Celticum. Supplement a 1'Ogam. Tradition celtique, Cercetari arheologice Cercetari istorice Crisia Cumidava DA - Cercetari arheologice, Bucuresti. - Cercetari istorice, Iasi. - Crisia. Muzeul Tarii Cri$ului, Oradea. - Cumidava. Muzeul judetean Brasov. - Ch. Daremberg, Edm. Saglio, Dictionnaire des antiquites grecques et romaines, Paris. - Dacia. Recherches et decouvertes archeologiqlles en ROllmanie, I (1924) - XII (1947); Bucuresti. Rennes. Dacia Revue d'archeologie et d'histoire ancienne, N.S., 1(1957) -, Bucuresti. 206 207 , DissPann Ephemeris N apocensis - Dissertationes Pannonicae, Budapest. - Ephemeris Napocensis. Institutul de arheologie ErdRep Si istoria artei, Cluj. - M.Roska, Erdelyi Regeszeti Repertoriuma, Cluj, 1942. - File de istorie. M uzeul de istorie B istrita. File de istorie Germania Kozlemenyek Marisia Materiale MemAnt - Germania. Anzeiger der Romisch-Germanischen Kommision des Deutschen Archaologischen Institut, Berlin - Frankfurt am Main. - Glasnik Zemalsjskog Muzeja Bosne j Hercegovine, Sarajevo. - Istros. Muzeul judetean Braila. - Izvestija. Bulletin de l'Institut Archeologique Bulgare, Sofia. - Kozlemenyek az Erdely Nemzeti Muzeum, Cluj. - Marisia. Muzeul judetean Tg.MureS. - Materiale Si cerceUlri arheologice, Bucuresti. - Memoria Antiquitatis. Muzeul arheologic Piatra PBF Pontica SA Saalblahrb Sargetia SCIV(A) - Prahistorische Bronzefunde Europas, Mtinchen. - Pontica. Muzeul de arheologie Constanta. - Sovetskaja Arheologija, Moskva. - Saalburg Jahrbuch, Berlin. - Sargetia. Muzeul judetean Hunedoara, Deva. - Studii $i cercetari de istorie veche (Si arheologie), SlovArch Starinar StComCaransebes StComFoqani StComPitesti StComSibiu Studii - Slovenska Arheologia, Bratislava. - Starinar, Beograd. - Studii $i comunicari, Caransebe~. - Vrancea. Studii Si comunicari, Foqani. - Studii Si comunicari, Pitesti. - Studii Si comunicari. Muzeul Bruckental, Sibiu. - Studii. Revista de $tiinta, fiJosofie, arte, Thracia Thrac 0 - D acic a - Thracia. Academia Litterarum Bulgarica, Sofia. - Thraco-Dacica. lnstitutul de Tracologie, V. Ursachi, Zargidava Bucure$ti. - V. Ursachi, Zargidava. Cetatea dacica de la Brad, Bucure$ti, 1995. G lasnik -S arajevo 1stros lsvestija-Sofia Neamt. Institutul de Arheologie, Bucuresti. Bucure$ti. , ' I: LA METALLURGIE DU BRONZE CHEZ LES DACES (lIe siecle avo I.-C. - ler siecle ap. I.-C.) TECHNIQUES, ATELIERS ET PRODUITS (Resume) I. INTRODUCTION I.l.PROBLEMES DE METHODE L 'etude de la metallurgie antique du bronze s'inscrit dans la ligne de l'analyse et de la systematisation des differentes categories de materiaux archeologiques mis au jour a la suite des fouilles. Pour comprendre Ie large eventail de problemes que souIeve la metallurgie du bronze il est necessaire d'analyser d'abord les procedes d'extraction des minerais cupriferes, ensuite les technologies utilisees dans les ateliers metallurgiques et finalement les produits. Dans certains cas, nous nous sommes penches aussi sur les objets d'argent ou de fer ayant connu des repliques en bronze. Dans les pages de cet ouvrage sont analyses les produits et les ateliers decouverts pour la plupart sur Ie territoire actuel de la Roumanie tout en prenant egalement en discussion les decouvertes faites dans des regions voisines ou plus eloignees. Les !imites chronologiques prises en compte sont la deuxieme moitie/la fin du lIe siec1e avo J.-c. et les guerres de conquete de la Dacie, du debut du lIe siecle ap. J.-c. Au point de vue historique, la periode visee correspond al'etape qui precede la naissance du royaume dace et l'epoque comprise entre Ie regne de Burebista et celui de Decebale. L'evolution du royaume dace pendant les presque deux siec1es d'existence s'est deroulee non seulement en fonction des changements internes, mais aussi en relation avec ceux des rapports et des forces politiques dans I' espace central et sud-est europeen. Ces changements ont marque aussi certaines caracteristiques de la culture materielle. A cet egard, nous rappelons que dans l'evolution de la mode vestimentaire de la population daco-gete il s' est manifeste toute une serie d'influences exterieures qui ne peuvent etre comprises sans les rapporter aux evenements historiques. Par ailleurs toujours en fonction des modifications ethniques et politiques, certaines zones de la Dacie ont connu egalement - a cote de l'uniformisation specifique it tout l'espace daco-gete - certaines manifestations regionales. Les bronzes et la typologie de ces divers produits ont ete structures en fonction de leur morphologie, de leur fonctionnalite et de la technologie utilisee. , I I 208 •• J 209 " ... . ., .",. I, ,I i I i, Les pieces d' ornement constituent des reperes importants pour la datation des complexes archeologiques. En procedant a leur chronologie, il faut tenir compte de quelques elements. Chaque type d'ornements ou pieces de vestimentation ayant, outre leur role pratique, une fonction ornementale connait une courte periode de genese suivie d'une autre periode ou ils sont a la mode. Ce dernier intervalle marque aussi Ie maximum de la production. Au fur et a mesure que d'autres objets paraissent et viennent a la mode, la production des anciens cesse quoiqu'ils continuent un certain temps a etre utilises seion les traits psychologiques individuels et en fonction de la signification dont ces objets sont charges (valeur sentimentale, pouvoirs magiques etc.). Un autre aspect concernant la valeur chronologique des objets d'ornement et de vestimentation est represente par Ie metal dont ils sont faits. Certaines pieces en argent peuvent etre utilisees une periode plus longue, comme on peut Ie constater sur des exemples concrets. Les pieces d 'habillement a role stictement utilitaire ont ete faits en general en bronze et en fer. EI1es presentent une morphologie simple et ont ete utilisees plus longtemps. Quant a la genese et a la diffusion des elements de mode, il est a supposer leur emergence dans Ie milieu aristocratique et leur rayonnement ulterieur au sein des communautes daco-getes. II. HISTORIQUE DES RECHERCHES Les fouilles archeologiques des cinq dernieres decennies ont contribue d'une maniere substantielle a l'enrichissement des informations sur la civilisation daco-gete de la periode qui nous concerne. Cette situation s'est concretisee dans l'elaboration de syntheses concernant la periode en question (lIe siecle avo J.-C. Ier siecle ap. l-C.), mais aussi dans l'analyse dans des etudes amples, de diverses categories d' objets decouverts dans des sites et des fortifications. Malheureusement, les problemes de la metallurgie du bronze n' ont pas joui de la meme attention de la part des chercheurs. Cependant, la publication d'ateliers et de nombreux produits en bronze, locaux ou d'importation, a contribue a illustrer celtains aspects essentiels du probleme. La premiere tentative de systematisation des informations sur les ateliers daces ou l'on a travaille Ie bronze appartient a S. Cocis. Ulterieurement, ses conclusions ont ete reevaluees par V.Sirbu lors de la pu'blication de 1'atelier de Gradistea (dep. de Braila). Enfin, I.Glodariu et E.Iaroslavschi ont illustre Ie repertoire des outils employes en orfevrerie. 210 Quant a l'etude des objets en bronze, celle-ci n'aurait ete possible sans la publication detaillee des pieces decouvertes dans differents sites archeologiques. Elles ont ete presentees dans une serie de comptes-rendus archeologiques et surtout dans des monographies dont nous mentionnons celles qui sont consacrees aux sites de Pecic a, Sprincenata, Capilna, Tilisca, Brad etc. III. EXPLOITATION ET TRAITEMENT DES MINERAlS CUPRIFERES 111.1. EXTRACTION DES MINERAlS CUPRIFERES II y a sur Ie territoire de la Roumanie de nombreuses localites ou 1'0n a signale des gisements cupriferes dont certains ont pu etre exploites des la prehistoire. L' oxide de cuivre (cuprite) ou les carbonates basiques du cuivre (azurite, malachite) se trouvant plus pres de la surface du sol ont pu etre exploites assez tot. C'est pourquoi, la ou les filons de sulfures de cuivre atteignaient la surface, surtout dans les vallees abruptes, leur exploitation etait possible. On ne connait pas exactement la maniere dont on extrayait les minerais cupriferes pendant la periode lIe S. avo J .-c. - Ier S. ap. J .-c. L 'utilisation des gisements de surface est la plus probable. D 'autre part, certains chercheurs ont suppose aussi l'existence d'exploitations en galeries dont les traces ont ete eliminees a cause des travaux ulterieurs durant les epoques romaine, medievale et moderne. En ce qui concerne les minerais de fer on a constate qu 'en Dacie - tout comme dans d' autres zones de 1'Europe "barbare" - leur reduction a une large echelle se pratiquait de predilection a proximite des endroits d'exploitation. Par consequent, l'existence de fo~rs de reduction du minerai prouve egalement l'existence d'exploitations antiques. Malheureusement, on n'a pas encore decouvert des fours de reduction des minerais cupriferes, ce qui rend difficile l'identification avec certitude des endroits d'extraction. Faute de fours de reduction, une reponse pourra etre fournie seulement par l'analyse physico-chimique d'un nombre appreciable de pieces de bronze. Les analyses deja effectuees ont fourni des informations relevantes a cet egard. m.2. "ENRICHISSEMENT"DES MINERAlS CUPRIFERES Toute une serie de travaux voues a eliminer les impuretes et d'autres elements precedait la reduction du minerai. Ces operations - procedes d"enrichissement"en contenu utile des minerais - etaient effectuees sur les lieux d'extraction. 211 , ~.'i"'''!lil'i i!T'; ;! : Une premiere operation etait Ie tri manuel dont il resultait le minerai utile, Ie "sterile" et une mixture. Apres l' elimination du "sterile" et la recuperation du minerai, la mixture etait broyee et passee pour separer la partie utile du "sterile': Apres ces operations, Ie minerai etait lave; par agitation en eau, dans un recipient, on realisait une separation gravimetrique: ayant une densite plus elevee, Ie minerait se rleposait dessous et Ie "sterile" dessus. Entre les deux couches se deposait un produit mixte. Le minerai etait recupere et Ie "sterile" jete. La mixture resuitee subissait le meme traitement, ces operations etant repetees autant de fois que ron croyait necessaire. Enfin, avant d'etre introduit dans Ie four, Ie minerai etait grille. Le procede n 'etait guere difficile: il suffisait de melanger Ie minerai avec un combustible quelconque et de le briiler it meme Ie sol ou dans un creux peu profond. III.3. REDUCTION DES MINERAlS CUPRIFERES On ne connait pas encore en Dacie des fours pour la reduction du minerai cuprifere, quoique cette fonctionnalite ait ete supposee pour certains complexes decouverts dans un certain nombre de sites. Bien qu'on ne connaisse pas la forme des fours pour la reduction du minerai cuprifere, il est it supposer qu' ils avaient la forme de ceux qu'on utilisait plus tard pour l'obtenir du fer. On les chargeait par l'ouverture situee au sommet, en couches successives de mangane et de minerai. La combustion etait assuree en soufflant de l'air par un orifice dispose obliquement it la base du four. Les sources litteraires et les analyses metallographiques attestent Ie fait que les artisans antiques connaissaient les procedes necessaires pour assurer une reduction optimale des minerais. III.4. EXPLOITATION DES METAUX PRECIEUX Medias (dep. de Sibiu), Remete.a Mare (dep. de Timis), Totesti (dep. de Hunedoara). Les pieces d'or datables au ler siecle avo J.-C. ont ete decouvertes dans des sites et des tombes tumulaires dans Ie sud de la Dacie et elles ne trouvent pas, dans la plupart des cas, d'analogies dans Ie repertoire des pieces d'ornement et des bijoux daco-getes. On constate la penetration, au ler siecle ap. J.-c., de tels objets en or du monde romain, comme c'est Ie cas de la bague it camee de Poiana (rlep. de Galati) et d'un collier decouvert it Gradistea de Munte, L'exploitation de I'or dans la Dacie preromaine est attestee surtout par l'existence de bijoux d'argent ou de bronze dores, datables pour toute la periode ler S. avo J.-C. - ler s. ap. J.-C. La rarete des pieces d'or a ete expliquee par la plupart des chercheurs par l' existence d 'un "monopole royal" sur l' exploitation et la production de I' or. Ce "monopole"peut offrir une concordance entre la situation archeologique et la mention dans les sources litteraires concern at le butin enleve de Dacie par les Romains lors des deux guerres. Sur Ie territoire de la Dacie ont ete decouvertes de nombreuses pieces d' argent dont une large part ont ete realisees en argent proven ant de l'exploitation des gisements locaux, Ceci ad' ailleurs ete confirme par les analyses chimiques effectuees sur des bijoux et des monnaies daces. La separation de l'argent des autres metaux dans Ie minerai se realisait par Ie coupellage. La decouverte du tresor monetaire de Stancuta (dep. de Braila), contenant aussi des lingots obtenus par la refonte des monnaies, a rei eve l'utilisation de ce type de pieces aussi comme sources d 'argent. Mais, comme Ie remarquait F.Medelet, l' obtention des bijoux par la refonte de monnaies est a supposer surtout pour les zones est- et sud-carpatiques ou l' approvisionnement en argent de Transylvanie et du Banat etait probablement intermittent. M.Rusu remarquait - dans ses travaux sur la periode de debut du premier age du fer - que les gisements de cuivre etant souvent associes it des metaux precieux il n 'est pas exclus qu'ils aient ete exploites simultanement. Cette observation est justifiee aussi pour Ie bas Latene, c'est pourquoi l'etude de l'exploitation des metaux precieux est de nature it completer !'image des activites d'extraction et de traitement des minerais dans la Dacie preromaine, La richesse en or du royaume dace fut celebre dans l' Antiquite, Malgre cela, peu d'objets en or l'illustrent. De telles pieces ont ete decouvertes it Cetateni (dep. d'Arges), Chitid (dep. de Hunedoara), Cimpeni (dep. de Botosani), Cugir (dep. d' Alba), Diaconi-Poiana (dep. de Vrancea), Gradistea de Munte (rlep. de Hunedoara), Pecica (dep. d'Arad), Poiana (dep. de Galati), Popesti (rlep. de Giurgiu), Racatau (dep. de Bacau). Des decouvertes incertaines sont signalees it Le bronze est un alliage de cuivre et d' etain, et contient des impuretes proven ant des minerais originaires. Pline decrit les operations d' obtention du bronze et donne les proportions de cuivre et d' etain necessaires pour les alliages. Les proportions des deux composants differaient selon la nature et la destination des objets it fabriquer. Sur la base des analyses metallographiques, l'existence de 212 213 IV. ATELlERS D'USINAGE DU BRONZE ET ARTISANS METALLURGISTES IV.1. ASPECTS TECHNOLOGIQUES , ! i Ii!.· .... L "recettes" dans l'elaboration du bronze a ete illustree pour bon nombre de pieces du premier age du fer. Pour la periode ler s. avo J.-c. - ler S. ap. J.-c. nous ne disposons pas d' analyses metallo graphiques suffisantes pour reconstituer les "recettes" employees par les artisans daces. Les analyses existentes ont releve l'utilisation de I' etain (dans certains cas, des lingots de ce metal ont ete decouverts aussi dans les ateliers metallurgiques), du plomb et du zinc. Un autre moyen d'obtenir la matiere premiere necessaire pour fabriquer des objets produits de bronze fut la refonte d'objets qui n 'etaient plus utilises. La modalite courante d'obtention des alliages consistait dans la fonte des metaux dans des fours ou sur des foyers, dans les creusets. Une fois l'alliage obtenu, on Ie coulait en lingots. Des moules destines a cette operation ont ete decouverts a Pecica, Poiana, Radovanu, Racatau etc. Quant a la fabrication de produits de bronze par Ie coulage dans des moules, ce pro cede fut utilise a une echelle reduite dans la Dacie preromaine. A l'exception des moules pour de simples anneaux, Ie nombre de ce genre de pieces est reduil (un moule pour fabriquer des branches de mors dans l'atelier de Pecica et un autre pour les pendentifs dans Ie site de Pope$ti). La plupart des objets de bronze fut realisee par la methode "a cire perdue'; qui permettait l'elimination des pertes de matiere premiere et la realisation de pieces et d'ornements compliques. Les modeles en cire necessaires a I' obtention des objets de bronze etaient obtenus sur des "moules etalons" (comme c'est Ie cas du mouIe de bronze pour les fibules, dans l' atelier de Szalacska). Ceux -ci permettaient la confection de plusieurs moules identiques et par consequent la fabrication d'objets de serie par coulage en faisceaux. Une autre modalite d'obtention en serie des produits de bronze (connue egalement dans l' empire romain) consiste dans la confection de "modeIes etalons" en plomb, os, bois et meme en bronze. Ces modeles etaient imprimes dans la pate d'une plaque d'argile, formant des paires de moules sembI abIes aux bivalves tout en etant differents. Apres coulage, les objets de bronze etaient finis a l'aide de gres poreuses (comme celle qui a ete decouverte dans l'inventaire de l'atelier de Griidi$tea - dep. de Braila) ou par d'autres moyens mecaniques. Un autre aspect des technologies maitrisees par les artisans daces est celui de la realisation des ornements d'argent it moelle de metal de qualite inferieure (alliage d'argent et cuivre). En publiant Ie tresor de bijoux d'argent de Sarma$ag (dep. de Salaj), I.Glodariu remarquait l'existence de pieces "a moelle". La technique par laquelle la moelle de qualite inferieure a ete recouverte d 'une feuille mince d'argent de tres bonne qualite est irreprochable et seulle fait que ces objets sont parvenus jusqu 'a nous en fragments a permis de saisir ces details. A la me me occasion, I.Glodariu affirmait qu 'un autre examen, attentif, de tous les tresors daces d'argent - consideres jusqu'alors comme etant confectionnes seulement en argent de bonne qualite - menerait probablement a la constatation que la situation de Sarma$ag n' est pas unique. Ces dernieres annees, de telles pieces d'argent ont ete decouvertes dans Ie tresor d'Oradea-Sere (Oradea III), dans Ie site de Sighi$oara-Wietenberg et dans celui de Ocnita, dans la fortification de Capilna et dans Ie tresor de Dersca (dep. de Boto$ani). Ces produits couvrent, du point de vue chronologique, toute la periode ler S. avo J.-C. - ler S. ap. J .-c. Dans l'interpretation de la signification des bijoux "a moelle': deux theories ont pris contour. La premiere, formulee surtout par les numismates, a avance ridee d 'une "crise de l' argent': Conformement a cette hypothese, pendant la seconde moitie du lIe S. avo J.-c., les gisements d'argent, de surface, se sont epuises el il est peu probable que les Daces aient maitrise les techniques necessaires pour exploiter les filons de profondeur. Les analyses metallographiques effectuees sur des monnaies et des bijoux daces ont cependant prouve l'exploitation de l'argent local durant toute la periode du IIIe S. avo J.-C. au ler s. ap. J.-c. L 'autre theorie a ete formulee par N.Chidio$an et I.Ordentlich a l'occasion de la publication du tresor de Oradea-Sere. Les deux chercheurs etaient d'avis que la technique en question avait ete appliquee pour obtenir une elasticire accrue, car la moele assurait une plus grande flexibilite. Mais ceci ne se justifie pas pour les pieces dont r utilisation n' exige pas cette propriete (l' arc plat des fibules-cuilleres, les pendentifs-clous etc.). Du point de vue technologique, la confection de ces objets ne constitue pas une decouverte du Latene tardif. Lea artisans locaux ont applique ce procede pour fabriquer des monnaies des Ie debut du lIe S. avo J.-c. Au curs du ler S. avo J.-c. et du ler S. ap. J.-c., en Dacie furent utilises a une large echelle les deniers republicains romains. Un grand nombre de ces pieces fut frappe sur Ie territoire de la Dacie, comme Ie prouvent les matrices monetaires decouvertes dans certains sites daces. Le grand nombre de monnaies frappees pendant cette periode a necessite, sans doute, une quantite appreciable d'argent de bonne qualite comparable au metal incorpore dans les emissions origin ales pour etre accepte sur Ie marche. II n'est donc pas impossible qu'au ler S. avo J.-C. et au ler s. ap. J.-c. la production d'argent ait ete con.trolee par les chefs du royaume dace afin d'assurer la matiere premiere necessaire pour les emissions monetaires de type romain. Dans ces conditions, I' argent destine a la fabrication des bijoux serait devenu insuffisant et les artisans auraient ete menes a recourir it la technique respective. Mais pour toute cette periode sont attestes des bijoux d'argent de bonne qualite, ce qui suggere l'existence d'un systeme de "repartition"de la matiere premiere. 214 215 --r.,-, " IV.2. ATELlERS ET ARTISANS Les orfevres travaillaient tant l'argent que Ie bronze, realisant des bijoux et des pieces de vestimentation, mais aussi des elements d'equipement militaire et de hamachement ou des reparations d'objets d'argent ou de bronze. Vu la nature des pieces fabriquees, on peut supposer que hi production etaient destinee a des persannes haut-placees qui assuraient, probablement, la matiere premiere necessaire pour la fabrication des objets qu'ils commandaient, surtout lorsqu'il s'agissait de metaux precieux. La relation "orfevre - commanditaire" est illustree par Ie fait que dans beaucoup de fOltifications daces (qui fonctionnaient aussi comme residences de l'aristocratie) ont ete decouverts des indices de l'activite d'orfevres. La relation mentionnee ci-dessus explique egalement la necessite pratique des orfevres de se d6placer a la recherche de personnes disposees a commander des produits d' orfevrerie. Les secrets technologiques et certains outils etaient transmis d'une generation a l'autre au sein d'une meme "famille" d'orfevres. Ceci est demontre par la technologie de fabrication de divers objets perpetuee Ie long de quelques siecles et par certains outils decouverts dans des ateliers du Ier s. avo J.-C. et du Ier s. ap. J.-c. qui avaient ete utilises pour la fabrication d'objets a la mode aux siecles anterieurs (Pecica, Radovanu etc.). Les artisans du bronze fabriquaient des pieces de vestimentation, des objets menagers ou d 'utilite courante, des reparations, mais ils travaillaient Ie fer aussi. Leurs produits s' adressaient a un plus grand nombre de personnes, leurs beneficiaires etant surtout les membres des communautes daco-getes. L 'on peut supposer que grace a un marche plus large les artisans du bronze etaient plus stables par rapport a la mobilite des orfevres. Outre les artisans autochtones, dans la Dacie preromaine ont active egalement des artisans etrangers provenant de l'empire romain, comme semblent Ie suggerer les inventaires de certains ateliers et leurs produits. Ces artisans rejoignent d'autres categories professionnelles d'''etrangers''presents en Dacie notamment au cours du Ier siecle ap. J.-C. Cette presence est suggeree par les decouvertes archeologiques et confirmee par certaines sources litteraires antiques. Par rapport aux informations dont nous disposons (publies ou inedits), les ateliers ou les traces d'usinage du bronze de differents sites et fortifications peuvent etre repartis en trois groupes. Cette division reflete Ie stade actuel des recherches dans Ie domaine en discussion. Le premier groupe de decouvertes est constitue par les situations ou les inventaires des ateliers ont ete deposites dans des biitiments amenages pour Ie deroulement d'activites metallurgiques. Ce groupe est represente par les decouvertes de Calelu Nou - Bucure~ti, Gradi~tea de Munte - la "terrasse a ateliers metallurgiques': Gradi~tea (dep. de Braila), Pecica (dep. d' Arad), Radovanu (dep. de Calara~i), Savfr~in (dep. d'Arad), Socu-Barbate~ti (dep. de Gorj), Tasad (dep. de Bihor). Le deuxieme groupe est represente par les "depots" d'outils provenant de sites et de fortifications daces et dont on ne connait pas jusqu' a present Ie contexte de la decouvelte ou qui ont ete "deposes" ou abandonnes dans des fosses ou dans d'autres complexes. Parmi ceux-ci 1'0n compte les decouvertes de Barbo~i (dep. de Galati), Banita (dep. de Hunedoara), Capilna (dep d'Alba), CostestiCetatuie (Mp, de Hunedoara), Craiva (dep. d' Alba), Luncani-Piatra Rosie (dep. de Hunedoara), Poiana (dep. de Galati), Pope~ti (dep. de Giurgiu), Tilisca (dep. de Sibiu). Le troisieme groupe comprend les localites ou l' on a trouve des indices d' usinage du bronze (surtout des creusets). Parmi celles-ci nous rappelons les decouvertes de Cande~ti (dep. de Vrancea), Dumbrava (dep. de Iasi), Ocnita (dep. de Vilcea), Racatau (dep. de Bacau), Sighi~oara-Wietenberg (dep. de Mures), Sprancenata (dep. d '01t), ~imleu Silvaniei (dep. de Salaj), Ardeu (dep, de Hunedoara), Divici (dep. de Cara~-Severin), Brad (dep. de Bacau) etc. Rien qu 'une succinte enumeration des complexes archeoIogiques et des pieces indiquant l'existence d'ateliers d'usinage du bronze reIeve Ie fait que Ies ateliers avaient eu un caractere mixte. On y travaillait tant Ie bronze que Ie fer ou rargent. La decouvelte de batiments-ateliers ou les artisans ont deploye leur activite n'infirme pas I'idee de l'existence d"'artisans itinerants': Les ateliers illustrent la presence d 'un artisan dans une localite ou forification a un certain moment (pour une periode de temps plus ou moins longue). La mobilite des artisans est determinee par la nature des activites deployees et par leur position au sein des communautes daco-getes. Du poin de vue du "statut" des artisans qui ont active dans la Dacie preromaine on peut supposeI' deux categories. A cause des informations parfois insuffisantes, la limite entre les deux peut etre relative. Les outils de fer des orfevres ont ete analyses et ont e16 sistematises par I. Glodariu et E. Iaroslavschi dans la monographie consacree a la metallurgie du fer chez les Daces. Dans ce sous-chapitre, nous avons complete Ie repertoire des outils de fer utilises dans Ie domairIe en discussion et nous avons analyse les outils et les dispositifs en bronze ou autres materiaux employes dans la metallurgie des non ferreux. 216 217 IV. 3. OUTILS POUR L'USINAGE DU BRONZE ET DES METAUX PRECIEUX 4 "111 Dans certains ateliers on a decouvert une serie d'instruments necessaires pour Ies operations qui precedent l'usinage proprement dit des metaux. lIs' agit surtout de creusets, de cuilleres de fer et d'argile pour Ie coulage du metal en fusion, de moules, de balances de bronze utili sees pour etablir Ie poids de certaines pieces. Les instruments supports sont representes par des enclumes de fer et de bronze de formes et dimensions variees. Elles ont ete classees en sept types. Parmi les outils supports il y a aussi les etaux. Deux pieces de bronze ayant rempli probablement cette fonction ant ete decouvertes dans l'atelier de Pecica. Deux autres etaux en fer proviennent du depot de Lozna. Les outils servant a deformer sont representes par les marteaux dont quelques-uns ont ete employes egalement pour travailler Ie fer. On a considere que certaines pieces aux dimensions et au poids plus reduits auraient pu etre utilisees meme en orfevrerie. On a decele sept types de marteaux. Les outils ayant servi a saisir sont les tenailles en fer de petites dimensions. Certaines pieces (decouvertes a Capilna et a Racatau) sont des exemplaires perfectionnes. Les instruments auxiliaires sont representes par des pieces a couper, a tracer, a orner etc. On en a analyse les ciseaux pour Ie decoupage (confectionnes en fer), les pointeaux ayant servi a tracer et a marquer, les ciseaux en bronze utilises pour realiser des ornements, des matrices employees dans Ie meme but, des filieres pour Ie bronze au l'argent etc. V. PRODUITS DE BRONZE V.l. OBJETS D'ORNEMENT ET DE V~TEMENT Les pieces d' ornement et de vetement presentes dans ce chapitre illustrent pour Ie Ier s. avo J.-c. et Ie Ier S. ap. J.-C. une grande variete typologique et d'assortiment de ces objets ayant fait partie de la vestimentation des daco-getes. Les objets respectifs ont evolue Ie long du temps, avec les changements survenus dans la mode. II y en a egalement qui n' ont pas connu une diffusion generale, sur tout Ie territoire de la Dacie, mais dans des zones au se sont manifestees des influences des espaces culturels voisins. Durant tout Ie Ier S. avo J.-C. et Ie ler S. ap. J.-C. ant ete utilises des colliers de type local, d'argent et de bronze, bracelets aux bouts lib res (type I), bracelets aux bouts joints et enroules l'un autour de l'autre (type 2), anneaux simples de bronze (type la), anneaux a noeuds (type 2), anneaux aux bouts joints et enroules 218 l'un autour de l'autre (type 3) et boucles simples des types 1 et 2. Le meme large rangement chronologique peut etre attribue aussi a d'autres categories d'ornements et pieces de vetements dont l'import.ance, par leur nombre, dans l'ensemble de la mode, fut plus reduite. II s' agit des bracelets imitant des formes de colliers (type 4), des bracelets en spirale du type 5a-b et des anneaux en spirale (type 4). A la fin du Ier S. avo J .-c. et pendant la premiere moitie du siecle suivant, outre les categories de pieces mentionnees ci-dessus, ont continue a etre utilisees pet la des objets de la periode anterieure (Latene C), quoiqu'ils ne fussent plus a la mode, ainsi que des elements vestimentaires employes par des populations voisines. II s'agit surtout des porteurs du groupe Padea-Panaghiurski Kolonii. Nous mentionnons a cet egard Ie bracelet a grandes semi-oves (caracteristique aux Celtes) de la fortification de Craiva (type 9) et les colliers articules, Ie fragment de bracelet celte en spirale de Tinosu (type 11), les ceintures (type 5), les agrafes (type 5) et les pendentifs-haches (type 4a) du type Corlate. Toutes ces pieces ant constitue des apparitions plus au moins isolees et n' ont pas influence de maniere significative revolution de la mode locale. Au Ier S. avo J.-c. a ete produite toute une serie de pieces vestimentaires et d'ornements qui ont ete utilisees jusqu'au debut du siecle suivant. Certaines d'entre elles sont specifiques aux Daco-Getes, meme si parfois inspirees d'autres espaces et de periodes anterieures, alors que d'autres sant des produits importes. Nous mentionnons ici les bracelets a segments tors (type 6), les chaines-colliers aux mailles pliees (type 1), les chaines-colliers aux mailles tordues (type 4a), les chaines-ceintures du type 4b, les ceintures a astragales (type 7), les agrafes de fer plaquees de bronze (type 6)et les pendentifs-clous (type 2). On peut saisir en general Ie fait que la plupart de ces pieces sont specifiques ala Transylvanie, ceUe zone ayant connu une plus grande variete de pieces vestimentaires. Pendant la deuxieme moitie du Ier S. avo J.-C. et au cours du Ier S. ap. J.-c. l'on constate une serie de changements quant aux pieces utilisees dans Ie vetement. Nous mentionnons a cet egard les bracelets a ornements tors (type 3), les spirales d'argent a palmettes poinc;:onees (type 5c), utilisees jusque vers Ie milieu du Ier S. ap. J.-c., les boucles d'oreilles aux bouts coniques (type 1), les chaines aux mailles tresees (type 2), les agrafes en forme de lyre (type 3), les pendentifs-haches du type 4b et les pendentifs-chaudrons (type 5). Ensuite, a partir de la deuxieme moitie du Ier S. avo J.-C., font leur apparition les premiers ornements grecoromains. Nous y mentionnons les bagues de type 1bet 5. Au Ier S. ap. J.-C. sont intensement utilisees, acote de pieces apparues pendant la peri ode anterieure, tous les types de boucles d' oreilles, les pendentifs en forme de barre profilee (type 3), ainsi que - plus rarement - les ceintures (type 9) et les boucles de ceintures (type 4) romaines du type norrico-pannonien. A partir de la deuxieme moitie de ce siecle sont utilises aussi les pendentifs en losange (type 6). 219 1"1 On peut remarquer, dans les grandes lignes, une predilection marquee pOur les chaines-colliers et les ceintures au ref s. avo J.-C., alors que les pendentifs et surtout les boucles d' oreilles ont ete employes surtout pendant Ie lef S. ap. J .-c. Les bracelets ont ete utilises tout Ie long du lef S. avo J.-C. et du lef S. ap. J.-C .. mais du point de vue typologique, ils ont ete plus diversifies au lef S. ap. J.-C. En ce qui concerne Ie materiau de fabrication, ron constate que les ornements et les pieces de vetement sont sensiblement plus nombreux au lef S. avo J.-c. ainsi qu' au debut et pendant la premiere moitie du ref S. ap. J .-C. que pendant la periode suivante. Evidemment. cette situation est due egalement au fait que pendant la deuxieme moitie du lef S. ap. l-C. on assiste a la disparition quasi totale des tresors d' argent daces. Dans certains sites et fortifications (Poiana. Raciitau, Brad, Craiva etc.) continue toutefois la fabrication et l'utilisation d'ornements d'argent. Ils connaissent de nombreuses repliques en bronze. Ceci indique Ie fait qu' au cours du ref S. ap. J .-c. survivent un processus de "democratisation" dans la mode. Alors que certains bijoux du lef S. avo J.-c. ont ete confectionnes surtout en argent (les repliques en bronze etant peu nombreuses), constituant probablement des symboles du prestige, au ref S. ap. J.-c. les pieces d'argent continuent a etre employees par l'aristocratie locale, mais elles sont copiees et imitees en bronze par d' autres membres des communautes daco-getes. Enfm, ace>te des bijoux locaux apparaissent egalement des elements romains comme reflet de l'aproche de l'empire des rives du Danube. Les influences romaines se manifestent fortement une fois la Moesie fondee. Chose constatee par l'analyse du volume des importations provenant de l'empire, en hausse au cours du ref S. ap. l-C., ainsi que par l'analyse des fibules de la Dacie preromaine. En ce qui concerne la repartition territoriale des divers types de produits, ron reltve I' existence de bijoux et de pieces vestimentaires utilises seulement dans certaines zones ou ayant connu une utilisation plus large dans certaines regions d'ou ils ont penetre comme "importations"dans d'autres milieux. Pour la Transylvanie sont specifiques les bracelets aornements tors (type 6), les chaines-colliers aux mailles pliees (type 1), les chaines-colliers du type 4a, les ceintures a astragales (type 7) et les pendentifs-c1ous (type 2). Dans Ie sud de la Transylvanie et au sud des Carpates connaissent une plus large diffusion les spirales d' argent a palmettes (type 5c), les chaines-colliers aux mailles tressees (type 2), les ceintures du type 4b, celles du type Corlate (type 5). et les pendentifs en losange (type 6). Pour la zone est-carpatique sont specifiques la plupart des types de boucles d'oreilles. certains types de pendentifs (ceux en fonne de barre profilee - type 3; les pendentifs-chaudrons - type 5) et une serie de pieces greco--romaines (bagues, elements de ceinture). Tout ceci releve l'existence d'aspects regionaux saisissables - a une analyse plus attentive - aussi par r etude d' autres materiaux archeologiques. 11 est a remar- quer egalement que dans certains sites daces 1'0n rencontre des elements proven ant '. de zones differentes. Nous mentionnons en ce sens les grands sites sur Ie Siret . (Poiana, Racatau, Brad) et celui de Ocnita. Dans Ie cas des sites est-carpathiques, cette diversite est due a leur caractere de centres commerciaux. Ceci suppose une plus grande mobilite humaine et des produits, sur Ie compte de laquelle il faut mettre tant la presence de pieces venant d'espaces plus lointains, que la circulation de pieces specifiques pour la mode est-carpatique dans d'autres regions. Quant au site de Ocnita, il a ete un centre de premiere importance dans l'extraction et le commerce du sel au ref s. avo J.-c. et au ref S. ap. J.-C. Ce fait explique la richesse hors du commun de ce site et la decouverte ici de pieces d' ornement et de vestimentation provenant de zones differentes. L 'evolution de la mode de la population daco-gete ne peut etre saisie seulement sur la base de representations figurees. Sauf quelques exceptions, celles-ci se reduisent aux representations sur les phaleres d'argent du ref S. avo J.-C., et aux scenes de la Colonne trajane et des metopes d' Adamclissi. Les representations en question sont schematiques et n'offrent pas de details quant aux bijoux et aux pieces de vestimentation. Par ailleurs, la stylisation specifique a l'art figuratif dace fait que I'interpretation de certaines des pieces de vestimentation demeure incertaine. C'est pourquoi l'etude des objets d'ornement et de vestimentation complete les donnees concernant l'evolution de la mode au sein de la population daco-gete au ref S. avo J.-C. et au ref S. ap. J.-C. Les produits presentes peuvent fournir a la fois des indices de datation plus precis pour certains complexes archeologiques. 220 221 V.2. ARMEMENT ET PIECES D'EQUIPEMENT MILITAIRE Ces categories de pieces ont ete executees surtout en fer, mais dans certains cas elles ont ete fabriquees aussi en bronze. Des casques de bronze ont ete decouvertes aPope~ti, Zimnicea, Poiana-Gorj et Crasani. Ils ont ete dates au ref S. avo J.-C. et n'ont pas d'analogies dans d'autres espaces. Ils trouvent probablement leur origine dans les casques du type attique utilises dans Ie bassin de la mer Noire et de la Mediterranee orientale aux IVe et me S. avo J.-C. Le lien entre les casques du type attique et daco-getes est suggere par un exemplaire decouvert dans une tombe d'incineration de KazanHik. Par son inventaire, celui-ci se range dans Ie groupe Padea-Panaghiurski Kolonii. Une serie de tombes tumulaires daco-getes du ref S. avo J.-C., panni lesquelles celles ou I' on a decouveli des casques, illustrent - par leur inventaire funeraire - des liens celiains avec les porteurs du groupe mentionne. Dans ces conditions, I'on peut supposer l'existence d'ariisans qui ont travaille sur la commande de cette aristocratie nordbalkanique et qui ont transmis a travers Ie temps les elements morphologiques aussi bien que les elements ornementaux des casques en discussion. .! : ' ~i Le casque decouvert dans une tombe tumulaire de Cugir, date au ler s. avo J.-c. s 'approche du point de vue morphologique des pieces du type Port. L' apparition d 'un tel exemplaire en Dacie pourrait s'expliquer par les relations avec l'espace italique, ces contacts etant suggeres par la presence d'importations romaines dans des contextes daces datables au ler S. avo J.-C. Les cuirasses d'ecailles en bronze (lorica squmata) ont ete datees au cours du ler S. ap. J.-C. Certaines pieces proviennent du monde sarmate (Racatau, ~imleu Silvaniei), comme Ie prouvent les nombreuses analogies du milieu respectif, alors que d'autres ont ete empruntees au monde romain (Siinsimion, Divici) Parmi les pieces d' equipement militaire de bronze l' on compte aussi une serie d'elements "importes"du monde romain au cours du ler S. ap. J.-c. La plupart en ont ete decouverts a Ocnita, d' autres a Capilna, Divici etc. V.3. PIECES DE HARNACHEMENT ET DE CHAR Les pieces de harnachement en bronze sont representees par des mors de type local, des anneaux et des boucles, ainsi que par diverses pieces d'omement (dont certaines proviennent de l'empire romain) et des eperons. Les pieces de char en bronze ne sont pas nombreuses. Ce sont surtout des objets a destination omementale outre leur role fonctionnel. Parmi celles-ci, les anneaux de joug de cheval sont les plus representatifs, leur fonne etant semblable a celle des pieces similaires des mondes romain et celte. Dans la cite dace de Coste~ti a ete decouverte une statuette d'argent pourvue d'une tige de fer. Les analogies avec les pieces de Manching suggerent qu'il s'agit d'un "clou"d'essieu. ici des objets rares ou forteresses daces. a destination incertaine decouverts dans des sites et des VI. ELEMENTS LOCAUX ET INFLUENCES ETRANGERES DANS LA METALLURGIE ET DANS L'EVOLUTION DES PRODUITS DE BRONZE L' analyse des ateliers ou I' on a ouvrage Ie bronze, des procedes technologiques et des outils employes en metallurgie reIeve Ie fait que tous ces elements sont communs a de larges espaces ethno-culturels. Le fonctionnement des ateliers et la maniere de fabrication des produits de bronze etaient generalement similaires, la fonne des outils - la meme, avec de petites exceptions, dans Ie monde romain ou celte - etant determinee par leur fonctionnalite specifique. Mais !"etude des procedes technologiques permet, dans certains cas, rares jusqu' a present, la mise en evidence d'elements etrangers a l'espace dace. L'imitation des deniers republicains - par exemple - est attestee par un nombre de matrices decouvertes dans une serie de sites daco-getes. La technologie en est specifique au monde romain et il est bien probable que les artisans qui les ont realisees soient venus de I·empire. Dans ce chapitre sont analyses les objets de toilette en bronze (les rasoirs et les miroirs), dont certains sont des importations du monde romain. Sont presentes Les elements locaux et les influences etrangeres peuvent etre plus exactement deceles par I'analyse des produits de bronze. La morphologie des differentes categories de pieces est specifique des zones geographiquement, ethniquement et historiquement delimitees. II faut preciser d'emblee que, malgre les influences qui se sont manifestees dans la Dacie preromaine, l'aspect general de la production des objets en bronze, de la maniere de combinaison des bijoux et des pieces de vetement. de la maniere d'utilisation etc., reste specifique aux Daco-Getes. K. Horedt a saisi l' existence de deux groupes regionaux (sud et nord) de bijoux daco-getes d' argent, la limite de demarcation entre les deux etant les fleuves Mure~ et Tiimave. Le professeur clujeen appreciait que Ie groupe sud a subi des influences hellenistiques, alors que Ie groupe nord a subi des influences mediterraneennes, mais aussi celtes. Ces demieres sont mises en evidence surtout par les fibules a noeuds. Les mecanismes concrets par lesquels certains bijoux ont ete empruntes a I' espace celte et adaptes a la vestimentation locale sont suggeres par les chaines d'argent et de bronze aux mailles confectionnees en fil tordu. Les prototypes de ces pieces sont constitues par les chaines du monde celte et scordisque du me et du lIe S. avo J.-C. Les influences celtes detectables par l'analyse des pieces vestimentaires ont penetre dans Ie mode daco-gete, d 'une part, par l'heritage de traditions plus anci- 222 223 V.4. OBJETS USUELS ET MENAGERS Dans ce domaine, Ie bronze a ete utilise a une plus large echelle seulement pour la reparation d'objets fabriques dans d'autres materiaux. Les Daco-Getes ont pourtant employe aussi certaines pieces de bronze. Parmi celles-ci, 1'0n compte les aiguilles a coudre et les perceuses, les ainsi dits "tuyaux a aiguilles': les coffrets et les coffres en bois a poignees, des elements de ferron erie et des clous de bronze etc. Bien que moins nombreuses par comparaison avec d' autres categories d' objets, les pieces d 'utilite courante et menagere refletent Ie large eventail de I 'utilisation des alliages de bronze dans la Dacie preromaine. V.S. AUTRES CATEGORIES D'OBJETS DE BRONZE a ennes dans les zones habitees durant les siecles anterieurs par les Celtes et les Daces (Transylvanie), et, d'autre part, par les relations avec les zones habi.tees par les Scordisques (dans la zone sud-carpatique). Du poin de vue chronologlque, on peut constater que les influences celtes et scordisques ont ete pl~~ fortes pendant la premiere moitie du leI s. avo J .-C., pour diminuer vers la fin du s~ecle. Bien que les produits romains aient penetre en Dacle tout Ie long .du leI S. avo J .-C .. la mode vestimentaire locale a ete influencee par la mode romame surtout au leI S. ap. J .-C .. probablement en relation avec la creation de la Moesie et retablissement des frontieres de l'empire sur Ie Danube. Le resultat de ces influences a de l'adoption par les Daces de nombreuses pieces de vestimentation romaine et surtout par leur imitation dans les ateliers locaux. Au ler siecle ap. J .-c., dans la zone est-carpatique se sont manifestees egalement des influences sannatiques. Elles consistent en une serie de produits de bronze imp0l1es dans J'espace daco-gete. II ne serait egalement pas ~xclu que Ie gout pour ce11aines categories de bijoux (les colliers de perles; certams types de ., pendentifs) soit apparu comme suite des contacts avec les Sarrnat~s. Quant aux influences hellenistiques, K.Horedt a argumente de mamere convaincante leur penetration en Daeie. L'analyse des produits de bronze releve au moins trois voies de penetration des influences hellenistiques. La premiere voie est relevee par les pieces qui ont herite d'elements morphologique~ ~t fonctio~nels ~es siecles anterieurs (les casques, par exemple). Une autre modahte de mamfestatlOn des influences hellenistiques a ete 1'imitation de bijoux it une large aire de diffusion. Leur origine se trouve certainement dans l' espace mediterraneen (les ch~ines­ colliers en argent, les bracelets aux bouts joints et enroules l'un autour de 1 autre etc.). Finalement, pendant la deuxieme moitie du ler s. avo J.-C. et au cours du ler ap. J.-c. il s'est manifeste des influences hellenistiques tardives, venues probablement de la zone des cites de la cote du Pont-Euxin. C'est Ie cas de la plupart des types de boucles d' oreilles. . . , . Toutes ces remarques sur les produits de bronze de la Dacle preromame sont en concordance avec cenes qui sont issues de l'analyse d'autres elements de la culture daco-gete: ceramique, architecture, metallurgie du fer. VII. CONCLUSIONS Les produits de bronze et surtout les bijoux et les pieces vestimentaires illustrent l'existence de plusieurs etapes dans leur evolution. La premiere etape d'evolution des produits de bronze est comprise entre la deuxieme moitie/la fin du lIe S. avo J.-C. et Ie troisieme quart du ler S. avo J.-c. Cette periode se caracterise par l'utilisation de fibules de tradition Latene C 224 (fibuIes a noeuds, fibules du type pseudo-Latene C etc.) et d'autres du type Latene tardif (fibules a porte-agrafe en forme de cadre, fibules du type Latene tardif a c~rde ex.terieure etc.). Quant aux autres categories de bijoux et de pieces vestimentaITes, c est seulement pendant cette periode qu' ont ete utilises les colliers articules. certains types de bracelets d'argent ou d'autres, de type celte, qui continuent a etr.e utilis~s depuis la periode anterieure, les ceintures du type Corlate, les pendentlfs cruCiforrnes etc. Pendant la meme periode font leur apparition des pieces qui seront utilisees pendant l' etape suivante: anneaux a noeuds, chaines-colliers d' argent. ceintures a astragales, pendentifs-clous etc. La deuxieme etape comprend Ie demier tiers du lef S. avo J.-c. et Ie debut du lef S. ap. J.-C. Pendant cette periode a cote de certaines pieces mentionnees cidessus, font leur apparition les bracelets a omements tors, les spirales d'argent a palmettes matricees, les boucles d' oreilles aux bouts coniques, les boucles en forme de "lyre': les pendentifs-haches etc. Quant aux fibules, les premiers exemplaires de type romain font leur apparition. La troisieme 6tape recouvre la plupart du ler S. ap. J.-Co et Ie debut du siecIe suivant. Cette periode se caracterise par la penetration significative des produits de type romain et l'imitation de certains d'entre eux dans les ateliers locaux. Une serie de pieces daco-getes ont ete utilisees simultanement. Les trois etapes correspondent a des substades chronologiques distincts au sein du Latene tardif daco-gete. Les deux premieres etapes sont ainsi synchrones avec les substades D I-D2 (Kramer), et la troisieme etape correspond it la periode imperiale incipiente, c'est-a-dire au sub stade Bl et a une partie du substade B2 du systeme chronologique forrnule par Eggers. * Au ler S. avo J.-c. et au ler s, ap. J.-C., it l'echelle de la Dacie entiere, l'on constate un developpement particulier de 1!3- metallurgie du fer, saisissable dans Ie grand nombre d'ateliers et dans la quantite impressionnante de produits de fer. II est significatif que seuIe la quantite de fer decouverte a Gradistea de Munte est plus grande que tout Ie fer decouvert en Europe centrale et de sud-est. Ceci montre ~ien que Sarrnizegetusa Regia a ete Ie plus grand centre metallurgique de l'Europe . barbare': La metallurgie du bronze n'a pas connu Ie meme epanouissement par compar~ison a celle du fer. L 'art de l'usinage du bronze a perdu !'importance qu' il avalt connue ~enda~t les epoques anterieures. Cette constatation explique egalement Ie caractere mlXte des ateliers ou a ete usine ce metal. Les produits de bronze sont surtout des bijoux et des pieces de vestimentation. La situation est similaire dans toute l'Europe "barbare': Malgre cela, les traces des ateliers ou d'activites 225 F!"I" I:· , ! il d'usinage du bronze sont presque toujours presentes dans les sites et les cit~s daces, ce qui indique Ie fait que 1a production de "menus" objets est pourtant restee I ' i !', [' une neeessite. A la difference d'autres zones europeennes situees au-dela des frontieres romaines. en Dacie se sont manifestes des aspects speeifiques seulement a eel espace. II s" agit surtout de r activit€: de divers artisans origi~aires de. l"empire romain qui ant realise des produits identiques aux ohjets entres en Dacle par les echanges comn-:erciaux. La metallurgie till bronze et en general des metaux non ferreux constitue un trait significatif de la civilisation daco-gete. Elles viennent completer l'ima~e generale des activites metallurgiques pendant la periode d"apogee de la DaCle preromaine. EXPLICATION DES FIGURES Fig. 1. Pieces d·or. 1 - Cetateni (d'apr. D. V. Rosetti); 2 - Pope~ti (d'apr. R. Vulpe); 3 - Pecka (d'apr. 1. H. Cri~an); 4 - Poiana (d'apr. R. Vulpe); 5 - Cugir (d'apr. B. Roman, A. Sintimbreanu, Y. Wollman). Sans echelle. Fig. 2. Pieces d 'or. 1-2 - Pope~ti (d 'apr. Al. Vulpe et 1. H. Cri~an); 3 Remetea Mare (d'apr. 1. Bleyer); 4 - Totesti (d'apr. D. Popescu). Sans echelle. Fig. 3. Photo de l'archive K. Horedl. Au centre une pieces d'or provenant de Medias. Fig. 4. Notes sur la photo anterieure avec la localisation des decouvertes du Musee de Sibiu. Fig. 5. Carte de la repartition des pieces d'ornement et des bijoux d'or, 1 - sites (ler s. avo J.-C.); 2 - tombes tumulaires ou complexes de culte r s. ap. J.-c.); 4 - tombes tumulaires r S. ap. J.-c.); r S. avo J.-c.); 3 - sites 5 - pieces dont on doute, decouvertes isolement ou dans des tresors. Fig. 6. 1 - Plan de l'atelier de Catelu Nou (d'apr. Y.Leahu); 2 - Profil des fosses de Gradistea (dep. de Braila) ou se trouvait l'inventaire de l'atelier (d'apr. V. Sirbu). Fig. 7. Pecic a - plan des fouilIes avec l'atelier - biitiment I (d'apr. 1. H. Crisan). Fig. 8. 1 - Tasad, plan de l'atelier; 2-3 - Barres d'argent trouvees dans l'atelier (d'apr. N. Chidiosan). Fig. 9. 1 - Gradistea de Munte - plan de la terra sse avec les ateliers metallurgiques; 2 - Plans de fours de la meme terrasse (d'apr. C. Daicoviciu). Fig. 10. Poim;ons de bronze. 1 - Catelu Nou (d"apr. V .Leahu); 2 Radovanu (d'apr. D. ~erbanescu); 3 - Oprisoru (d"apr. M. Babes); 4 - Rogozen fiala omee par poin<;:onnage (d'apr. M. Babes). Fig. 11. Vases ames par poinfonnage du tresor de Rogozen. Fig. 12. Creusets. 1-5 - Gradistea - dep. de Braila (d'apr. Y. Sirbu); 6-9 Pecica (d'apr. 1. H. Crisan). Fig. 13. Cuillers pour Ie coulage du metal (1-4) et ballances (5-7). 1-2 Craiva (d'apr. 1. Glodariu, E. Iaroslavschi); 3 - Radovanu (d'apr. D. ~erbanescu); 4 - Gradistea de Munte (d' apr. 1. Glodariu, E. Iaroshl.vschi); 5 - Brad; 6 - Poiana; 7 - Catelu Nou (d'apr. V. Leahu); 1-2,4-5 - fer; 6-7 - bronze; 3 - argile. Fig. 14. Lingots de bronze (1), etain (2) et moules (3-6). 1-2 - Gradistea (d'apr. V. Sirbu); 3 - Radovanu (d'apr. D. ~erbanescu); 4 - Divici; 5 - Pecica (d'apr. I. H. Crisan); 6 - Malaja Kopanija (d'apr. Y. Kotigorosko). 5 - sans echelle. Fig. 15. Moules pour Ie couJage des anneaux. 1-7 - Banita; 8 - Popesti (d'apr. M. Turcu). Fig. 16. Moules pour Ie couJage des anneaux (1-3, 5-6) et pendentifs (4). 1-2 - Luncani-Piatra Rosie (d'apr. C. Daicoviciu); 3 - Banita; 4 - Popesti (d'apr. AI. Vulpe, M. Gheorghita); 5 - Pecica (d'apr. I. H. Cri~an); 6 - Tilisca (d'apr. N. Lupu). 5 - sans echelle. ne , i i ne ne 227 , 1-7 _ Gradistea de Munte (d'apr. 1. Glodariu, 1 h')" 4 _ Tilisca (d' apr. N. Fig. 17. Enc1umes de fer - t}pe I. - . E. Iaroslavschi); 3 - Pecica (d'apr. 1. Glodanu, E. laros avsc I , Lupu). . d f, du type II (1,3) et du type III (2, 4-6). 1-2, .4:6 Fig. 18. Enc1ume: e er 1 d ' E Iaroslavschi); 6 - inedit; 3 - TIll!~ca Gradi$tea de Munte (d apr.. I. 0 arm,. .) , ). 5 - Cetawm (dapr. D. V. Rosetti . ~ 6 13) (d apr. N. Lupu , d b e (12) des types IV (1-) et V (. Fig. 19. Enc1umes de !cr et e rdon~ E Iaroslavschi); 4 _ Luncani-Pi.atra . d M nte (d apr I Gl 0 arm, . , 1-3 - Gra. dl$tea e u . ~ _ (d' 1 Glodariu)', 6-11 - Surcea (d apr. . D' ,.. ). 5 - Capllna apr.. RO$ie (d apr. C. alCO\ lCl~" Gradi tea (d'apr. V. Sirbu); 13 - Banita. 1. Glodariu, E. Iaroslavsch1) 12 $VI (1-3) enc1umes de bronze du lype VII (6Fig. 20. Enc1umes de fer du t} p~ " I Gl d . E laroslavschi); 4-5 45) 1-3 - Cralva (d apr.. 0 arm, . . 8) el eraux de bronze. ( - . D .. ·. 7 _ A'deu' 8 _ Belgrade-Karabunna (dapr. J. Pecica (d'apr. 1. H. Cn$an); 6 - mC1, I, ? ',. " I Todorovic). d t e VII (3-4) et etaux de fer (1-2), Fig. 21. EncJumes de bronze u yp , T d ). 3 4 Gradi$tea de Munte. 1-2 - Lozna (dapr. S. eo or, - C f' 7-7 _ Gradi$tea de Munte (tous · 22 . Marteaux du type. 1. 1 - oste$ 1, F 19. d'apr. I. Glodariu, E. Iaroslavsch1)iI (8-10) du type III (7), du type IV (6), du lype Fig. 23. Marteaux du type a' d'a r. 1. Glodariu, E. laroslavschi); V (1) et du type VI (2-5). ~ - Carln 1 ( cJ). 5-6 _ TiliSca (d'apr. N. Lupu et 2-4 - Craiva (d'apr. I. Glod~nu, E. aros a~s(d' , I Glodariu, E. laroslavschi); I Glodariu E. laroslavsch1); 7 - Coste$t1 apr.. 1 .) . : (d' 1 Glodariu E. Iaroslavsc 11 • 8-10 - Grad1$tea de ~unte a~~ .. , -8 12) ciseaux manche (9-11), touS en fer, Fig. 24. Tenai1les (1-5), fI11e~es (6 'M' (d' r I Glodariu E. laroslavschi; . -4 6-7 10-12 - Grad1$tea de unte ap... '. ._ et gres (13). 1,3 " . 1 h')' 5 _ Sighu;oara-Wletenberg, 8-9 2 - Capilna (d'apr. I. G~odanu, E. laros ia~~~ _1 Gradi$tea (d'apr. V. Sirbu). Costesti (d'apr.I. Glodarm, E. Iar~slavsch7)'19) n I'er 1 13 1618-19 - Costesti . C' (1-6) pomcons (,touS e 11 • , , , Fig. 25. ls.eaux , >" 5-9 12 14-15,17 _ Gradistea de Munte (d'apr. 1. Glodan~, E. laroslavsch1),?: 3 ~ F~tele Albe (d'apr. 1. Glodariu, (d' apr. 1. Glodanu, E: lar?slavs~l)d riu E laroslavschi)); 10 - Poiana-Galati E. laroslavschi); 4 - Cozla (d apr.. I. 0 a t' d'a r V Sirbu). lS (d'apr. L Glodariu, E. Iaroslavsch1): 11 - Gra b ea ( (2~~16') 1-10 _ Pecica (d'apr. . 6 p' , (1 3) et Clseaux en ronze, . Flg.2. oms;on~ .' , V S' b '. 12 _ Tilisca (d'apr. N. Lupu); I. H. Crisan); 11 - Grad1$~ea (d apr. : l~d'U)' D Berciu)' 15 _ Poiana-Galati 13 - Barbo$i (d'apr. S. Same); 14 - Ocmla apr. . 'h 11 , .. S· h' 'a-Wietenberg. 14 - sans ec e e. (d apr. S. Teodor), 16 - 19 lsoa~ T ' I'omementarion des bracelets en Fig. 27. Empreinles de poms;ons utI lses poUf . 4-7 _ type A3' 8-10 - type A4. , F M d 1 t) 1-7 - type AI; 3 - type A2 , ' . splrale (d apr.·. e e e. - . T ' r I'omementation des bracelets en Fig. 28. Empreintes de poms;ons.utllses ~ou Bl' 6-7 _ type B2; 8-9 - type B3; spirale Cd'apr. F. Medelet). 1 - type A4, 2-5 - t)pe , v _ a 'd' 10- type B4. Fig. 29. Empreintes de poinfons (1-5), outil en fer pour Ie poinfonnage circulaire (6) et bracelet de bronze orne par poinfconnage (7). 1 - type B5; 2-4 - type Cl; 5 - type C2; 6 - Gradi$tea (d'apr. V. Sirbu); 7 - Vrsac-At (d'apr. B. Jovanovic). Fig. 30. Carte de la repartition des sites (1) et des cites (2) daces ou ont ete usines des metaux non ferreux (liste 1). Fig. 31. Carte de la repartition des colliers (torques) d' argent (1) et de bronze (2). Liste 2 et 3. Fig. 32. Colliers (torques) de bronze du type 1 (1), du type 2 (4) et du type 3 (2-3,5). 1 - Cuciulata (d'apr. Gh. Bichir); 2 - Ocnita (d'apr. D. Berciu); 3-4 Racatau (d'apr. V. Capitanu); 5 - Craiva (d'apr. 1. Berciu). 5 - sans echelle. Fig. 33. Carte de la repartition des colliers articules du Ive s. avo J.-C. (1) et du Latene tardif (2), Liste 4, Fig. 34. Colliers articules. 1 - Vladiceasca (d'apr. G. Trohani); 2 - Radovanu (d'apr. D. ~erbti11escu); 3 - GomoJava (d'apr. V. Dautova·Rusevljan); 4 - Malkoto Kale (d·apr. M. Domaradszhi); 5 - Belgrade-Karabunna (d'apr. J. Todorovic). 2, 4-5 - sans echelle. Fig. 35. Colliers arlicules. 1-6 - Manching (d'apr. D. van Endert). Fig. 36. Colliers articules. 1-3 - Manching (d'apr. D. van Endert); 4 - Mas d'Agenais; 5 - Niissan; 6 - Besan«on (d'apr. M. Feugere). Fig. 37. Carte de la repartition des bracelets du type 1 decouverts dans des sites (1), cites (2) et tresors (3). Liste 5. Fig. 38. Bracelets du type 1a (2-3,5), du type 1b (9) ou indeterminables (1.4.6-8), en argeIll (1-3,5,9) et en bronze (4,6-8). 1-2 S~a'masag (d'apr. 1. Glodariu); 3,9 - Sincraieni (d'apr. L. Marghitan); 4 - Racatau (d'apr. V. Capitanu); 5 Poiana-Galati (d'apr. L. Marghitan); 6 - Tili~ca (d'apr. N. Lupu); 7-8 - Craiva. Fig. 39. 1 - Types d'ornements sur des bracelets d'argent de Transylvanie. Esquisses (sans echelle): la - Cehei, Slimnic; lb - Sacalasau Nou; lc - Cehei; ld - Cehei, Transylvanie; Ie - Sanna~ag. Bracelets riu type 1, en argent (3) et en bronze (2,4-] 1). 2-3 - Divici; 4-8 - Tilisca (d'apr. N. Lupu); 9-11 - Poiana-Galati (d'apr. R. Vulpe). Fig. 40. Carte de la repartition des bracelets du type 2 (bronze et argent) decouverts dans des sites (1), cites (2), tresors (3) ou isolement (4). Liste 6. Fig. 41. Bracelets du type 2a, en argent (4-8) et en bronze (1-3). 1 - Popesti Cd'apr. R. Vulpe); 2-3 - Racatau (d'apr. V. Capitanu); 4-6 - Senereu$ (d'apr. L. Marghitan); 7-8 - Poiana (d'apr. L. Marghitan). I - sans echelle. Fig. 42. Bracelets du type 2b (1-3), du type 2c (5) et 2d (4), en argent (2-3) el en bronze (1;4-5). I - Racatau (d'apr. V. Capitanu); 2 - Dersca (d'apr. ~. Sanie, P. ~adurschi); 3 - ~eica Mica (d'apr. O. Floca); 4-5 - Coste$ti. 3 - sans echelle. Fig. 43. Cmie de la repartition des bracelets du type 3. Liste 7. 229 228 Fig. 44. Bracelets du type 3a (1-2), du type 3b (3) et du type 3c (4). 1 - ~imleu Silvaniei; 2 - Coste$ti; 3 - Lalendorf (d'apr. H. Keiling); 4 - Pope$ti (d' apr. R. Vulpe). 4 - sans echelle. Fig. 45, Bracelets du type 3a (1-4) et anneaux provenant de sites ceItes (56). 1 - Ocnita (d'apr. D. Berciu); 2 - Lasy (d'apr. J. Rosen-Przeworska); 3 - Pecica (d' apr. I. H. Cri$an); 4 - Tili$ca (d'apr. N. Lupu); 5 - Boritov (d'apr. M. Cizmar); 6 - Stare Hradisko (d'apr. M. Cizmar). 1-2 - sans echelle. Fig. 46. Carte de la repartition des bracelets du type 4, en argent 0) et en bronze (2) et des bracelets du type 6, en argent (3). Listes 8 et 10. Fig. 47. Bracelets du type 4 (1-8) et du lype 6 (9-10), en argent (2-5,9-10), en bronze (1,7-8), en bronze et fer (6). 1 - Media~ (d'apr. M. Bliijan); 2-3 - ~aes (d' apr. L. Marghitan); 4 - Medias (d'apr. L. Miirghitan); 5 - Sighi~oara-Wietenberg; 6 Liubcova; 7-8 - Craiva; 9 - Siiracsau (d'apr. O. Floca); 10 - Tilisca (d'apr. N. Lupu). 9-10 - sans echeJle. Fig. 48. Bracelets du type 5 (7), du type 7 (1-2), du type 8 (3), du lype 9 (4), du (Fpe 10 (5) et du type 11 (6), en argent (1-3) et en bronze (4-7). 1 - B iin ita; 2 - Vrsac-At (d 'apr. F. Medelet); 3 - Siiracsiiu; 4 - Craiva (d'apr. 1. Berciu); 5 - Ocnita (d'apr. D. Berciu); 6 - Tinosu (d'apr. R. Vulpe); 7 - Poiana-Galati (d'apr. R. Vulpe). 4 - sans echelle, Fig. 49. Carte de la repartition des bracelets d' argent du type 5a 0), du type 5b (2). du type 5c (3) et des exemplaires en bronze (4). Liste 9. Fig. 50. Cmte de la repartition des boucles d'oreilles en argent et en bronze du type 1 (1), du type 2 (2), du type 3a (3) et du type 3b (4). Liste 11. Fig. 51. Boucles d'oreilles du type 1 (1-12) et du type 2 (13-20) en argent (5-6.8-12.17-20) et en bronze (1-4,7,13-16). 1 - Ocnita (d'apr, D. Berciu); 2-3,1314 - Brad (d'apr. V. Ursachi); 4 - Riiciitiiu (d'apr. V. Ciipitanu); 5 - Mere~ti (d'apr. V. Cri$an); 6-7 - ~imleu Silvaniei; 8 - Sighisoara-Wietenberg; 9-10 - Poiana-Gorj (d'apr. L. Marghitan); 11-12 - Biilanesti (d'apr. E. Popescu); 15 - Craiva; 16 - Liubcova; 17-20 - Poiana-Galati (d'apr. R. Vulpe et L. Marghitan). Fig. 52. Boucles d 'oreilles du type 2 (1-3), du type 3a (4) et du type 3b (57), en argent (1,4-5) et en bronze (2-3,6-7). 1-3,6-7 - Racatau (d' apr. V. Capitanu); 4 - Vedea (d'apr. L. Marghitan); 5 - Szolnok (d'apr. A. Vaday). Anneaux du type 1a (8-27) et 1b (28-30), en argent (28-30) et en bronze (8-27). 8-13 - Griidistea (d'apr. V. Sirbu); 14-16 - Tilisca (d'apr. N. Lupu); 17-18 - Craiva; 19 - Tinosu (d'apr. R. Vulpe); 20-23 - Riicatau (d'apr. V. Capitanu); 24-26.28-29 - Czpilna (d'apr. 1. Glodariu); 27 - Coste$ti; 30 - Vedea (d'apr. L. M~lrghitan). Fig. 53. Cmte de la repartition des anneaux it noeuds (type 2). Lisle 12. Fig. 54. Anneaux it noeuds. 1-4 - Ardeu; 5-10 - Capilna (d'apr. 1. Glodariu). Fig. 55. Anneaux it noeuds. 1-2 - Capllna; 3 - Catunu; 4-11 - Costesti; 12-14 - Craiva (tout d'apr. 1. Glodariu). 3,13 - sans echelle. Fig. 56. Anneaux it noeuds. 1-10 - Craiva (d'apr. 1. Glodariu). Fig. 57. Anneaux it noeuds. 1 - Gheja (d'apr. 1. Glodariu); 2-3 - Tilisca (d'apr. N. Lupu); 4 - Pecica (d'apr, 1. Glodariu); 5 - Sighisoara-Wietenberg (d'apr. 1. Glodariu); 6 - Radovanu (d'apr. D. ~erbanescu); 7 - Racatau (d'apr. V. Ciipitanu); 8-9 - Transylvanie (d'apr. 1. Glodariu). 6 - sans echelle. Fig. 58. 1-2 - Moules pour les anneaux it noeuds de Olbia; 3-4 - Suggestions concernant j 'utilisation des anneaux it IJoeuds (toutes d'apr. I. Glodariu). Sans echelle. Fig. 59. Anneaux du type 3a (1-18), du type 3b (19-20), du type 3c (21) et du type 3d (22), en argent (2-10,16-17,19,21) et en bronze (1,11-15,18,20,22). 1 - Ocnita (d'apr. D. Berciu); 2-10,16 - Poiana-Galati (d'apr. L. Marghitan); 11-15 - Raciitau (d'apr. V. Ciipitanu); 17 Sprincenata (d'apr. C. Preda); 18 - Bizdina (d'apr, C. M. Tiitulea); 19 - Balane~ti (d'apr. E. Popescu); 20 - Biirboasa-GaHmesti (d'apr. Y. Capi1anu); 21 - ~imleu Silvaniei; 22 - Gradistea (d'apr. V.Sirbu). Fig. 60. Anneaux en spiTale du type 4a (1-8,15-16), du type 4b (9-11) el du type 4c (12-14), en argent (3-8,11-16) et en bronze (1-2,9-10). 1 - Divici; 2 - Satu Nou (d'apr. M. Irimia, N.Conovici); 3-5 - Ciipilna (d'apr. 1. Glodariu); 6,13 Remetea Mare (d'apr. I. Bleyer); 7-6 - Tilisca (d'apr. N. Lupu); 9 - Pecica (d'apr. 1. H. Crisan); 10-11,14 - Popesti (d'apr. R. Vulpe et L. Miirghitan); 12 - Sprincenata (d'apr. C. Preda); 15-16 - Balanesti (d'apr, E. Popescu). Bagues du type 5a (17), du type 5c (18) et du type 5d (19). 17 - Poiana (d'apr. R. Vulpe); 18 - Tilisca (d'apr. N. Lupu); 19 - Ocnita (d'apr. D. Berciu). Fig. 61. Carle de la repartition des chaines-colliers du type 1 (1) et du type 2 (2). Liste 13. Fig. 62. Chaines-colliers en argent du type 1 (1-2) et du type 2 (3-4). 1 Tili$ca (d'apr. N. Lupu); 2 - ~aes (d'apr. L. Marghitan); 3 - Remetea Mare (d'apr. 1. Bleyer); 4 - Vedea (d'apr. L. Marghitan). 1 - sans echelle, Fig. 63. Chaines-colliers du type 1 (1-2) et du type 2 (3). 1 - Vedea (d'apr. L. Marghitan); 2 - Media$ (d'apr. L. Marghitan); 3 - ~eica Mica (d'apr. O. Floca). Fig. 64. Chaines-colliers du type 2. 1 - Senereu$ (d'apr. L. Miirghitan); 2 Biilane~ti (d'apr. E. Popescu), Fig. 65. 1-11 - Chaine (?) aux mailles ayant les bouts joints et enroules l'un autour de I' autre. 12 - Pendentif-hache du type 4b; 13 - Pendentif lamellaire; 14-15 - Pendentifs en losange du type 6. Tout provient de Poiana-Gorj (d'apr. L. Marghitan). Fig. 66. Pendentifs en losange (type 6) de Poiana-Gorj (d'apr. L. Marghitan). Fig. 67. Carte de la repartition des chaines-colliers du type 4a (1), des ceintures du type 4b (2) et des elements de chaines du type 4 non rangeables du point de vue typologique (3). 230 231 i I Fig. 68. Chaines celtes de type Latene C. 1-2 - Feudvar bei Mosorin (d'apr. B,Kull); 3 - Piscolt (d'apr. 1. Nemeli); 4 - Ciumesti (d'apr. V. Zirra). Fig. 69. Collier et chaine d 'argent du type 4a de Tasad (d'apr. N. Chidiosan). Fig. 70. Chaines du type 4a (1-2,5), du type 4b (4) el indetenninable (3). 1 - Kladovo (d'apr. 1. Popovic); 2 - Oradea I (d'apr. F. Romer); 3 - Gradistea (d'apr, V. Sirbu); 4 - Altimir; 5 - ~aes (d'apr. L. Marghitan). 2 - sans echelle. Fig. 71. Carte de la repartition des ceintures du type 5 (1), du type 6 (2) et du type 7 (3). Listes 15 et 16. Fig. 72. Ceintures du type 5 decouvertes a Corlate (1 - d·apr. C. S. Nicolaescu-Plopsor; 2-4 - d'apr. D. Popescu). Fer et bronze. Fig. 73. Ceintures du type Fintinele - Tilisca - type 6 (1-9) et ceinrures a astragales, type 7 (10-15), en argent (1-9) et en bronze (10-15). 1-9 - Tilisca (d'apr. N. Lupu); 10-11 - Capilna (d'apr. I. Glodariu); 12 - Pecica (d'apr. I. H. Crisan); J 3 - Sibiu-Gusterit-a - collection Ackner (d' apr. V. Wollmann); 14 - Ocn ita (d' apr. D. Berciu); 15 - Criseni (d'apr. 1. H. Crisan). 1-9,15 - sans echelle. Fig. 74. Elements de ceinlures romaines (1-20) et boucle norico-pannonnienne (21), tous en bronze. 1-17 - Brad (d'apr. V. Ursachi); 18 - ~imleu Silvaniei; 19,21 - Craiva; 20 - Tilisca (d'apr. N. Lupu). Fig. 75. Boucles du type 1 (1-4), du type 2 (5-7) et du type 3 (8-15), en bronze (8-15) et en fer (1-7). 1,13 - Ocnita (d'apr. D. Berciu); 2-4 - Pecica (d'apr. 1. H. Crisan); 5-6,8 - Tilisca (d'apr. N. Lupu); 7,9 - Craiva; 10 - Liptovska Mara (d'apr. K. Pieta); 11 - Bizdina (d'apr. C. M. Tatulea); 12 - Aiton (d'apr. T. Soroceanu); 14 - Poiana (d'apr. S. Sanie); 15 - Musee de Timisoara - collection Pongracz. 1,8,12 - sans echelle. ~ Fig. 76. Propositions de reconstitution de la maniere d 'utilisation des boucles du type 3. Fig. 77. Carte de la repartition des boucles du type 3. Liste 17. Fig. 78. Carte de la distribution des agrafes de ceintures de fer plaquees de bronze, du type 6a (1), du type 6b (2) et indeterminables (3). Liste 18. Fig. 79. Agrafe du type 6a et ceinrures du type 8, de Sighisoara-Wietenberg (d' apr. M. Babes); bronze et fer. Fig. 80. Agrafes de ceintures du type 6a, en bronze et fer (2-4) et en fer (1). 1 - Cirlomanesti; 2 - Chirnogi; 3 - Popesti; 4 - Poiana (tout d'apr. M. Babe·s). Fig. 81. Agrafes de ceintures du type 6a (5) et indererminables (1-4), en bronze et fer. 1 - Cirlomtmesti; 2 - Pietroasele; 3-5 - Popesti (tout d'apr. M. Babes), Fig. 82. Agrafes de ceinrures du type 6b (3-5) el in detenn in abIes (1-2). en bronze et fer. 1 - Sighisoara-Wietenberg; 2 - Ocnita; 3 - Ostrovu ~illlian; 4 Altilllir; 5 - Bratei (tout d'apr. M. Babes). Fig. 83. Agrafes de ceintures du type 6a (4), du type 6b (3,5) ct indelerminables (1-2), en bronze et fer (1,4-5) et en fer (2-3). 1 - Luncani-Piatra Rosie Fig. 91. Casques de type daco-gete, en bronze . .1-2 - Popesti (d'apr. AI. Vulpe); 3 - Zimnicea (d'apr. A. D. Alexandrescu). Fig. 92. Casques de type attique a calote spherique (1), a calote conique (2-3), casque du type Pore (4) eC casque daco-gete - reconstitution (5), en bronze (1-3) er en fer (4-5). 1 - Gavani (d'apr. N. Hartuche); 2 - Kazanhlk (d'apr. J. Todorovic); 3 - Merdanija (d'apr. I. Tsarov); 4 - Reka pri Cerknem - Slovenie (d'apr. M. Gustin); 5 - Cugir (d'apr. I. H. Cri$an). 1-5 - sans echelle. Fig. 93. Carte de la repartition des casques de type attique acalote spherique 0), a calote conique (2) et de ceux de type daco-gete (3). Liste 22. Fig. 94. Ecailles de lorica squamata de bronze. 1 - Sinsimion; 2-5 - Racatau (d'apr. C. Beldiman); 6-9 - Ecailles de lorica squamata du nord de la mer Noire (d'apr. A. M. Hazanov). 6-9 - sans echelle. Fig. 95. Pieces d 'armement et equipement militaire romain, en bronze: pieces de boucJiers (1-3,6-8); pieces de ceinture (4-5). Pieces de hamachement romain, en bronze (9-11). 1-2,4,9-10 - Ocnita (d'apr. L. Petculescu); 3 - Capilna (d'apr. 1. Glodariu); 4 - Divici (1995); 6-7 - Racatau (d'apr. AI. VUlpe, V. Capitanu); 8 - Piatra Neamt - BHca Doamnei (d'apr. S. Sanie); 11 - Poiana-Galati (d' apr. R. Vulpe). 232 233 (d'apr. C. Daicoviciu); 2 - Divici (d'apr. M. Guma); 3 - Crasani (d'apr. M. Babes); 4 - Caciulate$ti (d'apr. P. Gherghe); 5 - Orlea (d'apr. M. Babe$). Fig. 84. Agrafes de ceintures du type 6b (5) et indeterminables (1-4), en bronze et fer (2,4-5), en bronze (1) et en fer (3). 1,3 - Sighi$oara-Wietenberg (1995); 2 - Bernadea (1995); 4 - Capilna (d'apr. I. Glodariu); 5 - Zidovar (d'ap;' M. SJadic). Fig. 85. Agrafes cclto-illyres (1-2) et bascames (3-4). 1-2 - D. Lalllinci; 3-4 _ Borosesti (tout d'apr. M. Babes). Fig. 86. Pendentifs du type 1 (1-2), du type 2 (3-6), du type 3 (7-38), du type 4 (39-40) et du rype 5 (41-47), en bronze (1-3, 7-39,41-47) et en argent (46,40).4- sans echelle. 1 - Conte$ti (d'apr. AI. Vulpe); 2, 11-20 - Cinde$ti (d'apr. D. Gh. Teodor, Gh. Bichir et A. C. Florescu); 3 - Crain; 4 - Tili$ca (d·apr. N. Lupu); 5 - Liubcova; 6 - Sannasag (d'apr. 1. Glodariu); 7-10, 39-40 - Racatau (d'apr. V. Capitanu); 21-31,41-42 - Ocnita (d'apr. D. Berciu); 32-33,43 - Meresti (d'apr. V. Crisan); 34-38.44-47 - Brad (d'apr. V. Ursachi). Fig. 87. Pendentifs de bronze. 1-3 - Pecica (d'apr. I.H.Crisan); 4 - Bizdina (d'apr. C. M. Tatulea); 5 - Craiva (d'apr. 1. Berciu); , - Sighisoara-Wietenberg. 5 - sans echelle. ~ Fig. 88. Carte de la repartition des pendentifs-clous (type 2). Liste 19. Fig. 89. Carte de la distribution des pendentifs profiles (type 3). Liste 20. Fig. 90. Carte de la distribution des pendentifs-haches du type 4a (1) et 4b (2). Liste 21. . Fig. 96. Pieces de hamachement en bronze et moulage d 'apres Ie moule a couler des branches de mol'S de Pecica (4). 1-3,10 - Capilna (d'apr. 1. Glodariu); 4 - Pecica (d'apr. LH.Cri~an); 5 - Augsburg-Oberhausen (d'apr. W. M. Werner); 6 - Luncani-Piatra Ro~ie; 7 - Ocnita (d'apr. L. Petculescu); 8-9 - Craiva. 6,9 - sans echelle. Fig. 97. Anneaux de joug de cheval et piece omementale de char (4), en bronze. 1 - Craiva; 2 - Ardeu; 3-4 - Luncani - Piatra Ro~ie (d'apr. C. Daicoviciu). 3 - sans echelle. Fig. 98. Reconstitution du joug antique (d'apr. A.Radnoti). 1 - Type ouest; 2 - type thrace. Fig. 99. Pieces de char en bronze et fer (1-2), en fer et argent (3). 1-2 Manching (d 'apr. D. van Ende11); 3 - Costesti-'Pietroasa lui Solomon': Fig. 100. Aiguilles (1-2), alene (3-7), tuyaux pour les aiguilles (8-9, tuyaux en bronze (11-12) er en fer (10).1 - Pecica (d'apr. 1. H. Cri~an); 2 - Ocnita (d'apr. D. Berciu); 3 - Divici (1995); 4-7, 12 - Tili~ca (d'apr. N. Lupu); 8 - Brad (d'apr. V. Ursachi); 9,11 - Craiva; 10 - Sighisoara-Wietenberg. Fig. 101. Manche et clous pour les coffres et les coffrets, elements de velTOU (15), tous en bronze. 1-10 - Capilna (d' apr. 1. Glodariu); 11 - Crai va; 12 - Divici (1995); 13,15 - Gradi~tea de Munte (13 - rivet de bronze); 14 - Tili~ca (d'apr. N. Lupu). Fig. 102. FelTonneries de bronze pour les coffrets et les coffl'es de Gradi~tea de Munte (d'apr. G. Florea). Fig. 103. Tole de bronze et rivets destines a la reparation des recipienrs de Costesti (d'apr. G. Florea). Fig. 104. Tole de bronze en cours d 'usinage destinee a la reparation des recipients et outils de fer (2-3) destines a perforer la tole (?), de Costesti (d' apr. G. Florea). Fig. 105. Rivers ec fragments de tole de bronze employes pour la reparation des recipients. 1-7 - Banita; 8-10 - Capilna (d'apr. 1. Glodariu). Fig. 106. Recipients de bronze repares 0,3), tole de bronze (4-5) et fragment de simpulum romain (2). 1 - Capilna (d'apr. 1. GJodariu); 2,5 - Banip; 3 - Tilisca (d'apr. N. Lupu); 4 - Luncani - Piatra Rosie (d' apr. C. Daicoviciu). 1,3-4 - sans echelle. Fig. 107. Mil'o irs. 1-3,8 - Tilisca (d'apr. N. Lupu); 4 - Ocnita (d'apr. D. Berciu); 5-7 - Meresti (d'apr. V. Crisan); 9 - Pecica (d'apr. 1. H. Cri$an). Fig. 108. Tuyaux (1-3), pieces de hamachemenr (4-9), elemeJJls de cein/ure (10-12) et pieces omementale (13), tous en bronze. 1-9,13 - Brad (d'apr. V. Ursachi); 10-12 - Sighisoara-Wietenberg. Fig. 109. Bracelet, anneaux de bronze et moules pOUT les anneaux. 1 - Coste~ti; 2,4 - Ardeu; 3 - Banita. 234 Fig. 110. Anneaux a noeuds de Ardeu. Fig. 111. Bracelet et fibule d 'argent. F~g. 112. Tresors daces d 'argent, de Medias (1) et Senereus (2). Flg. 113. Chaine celte de fer (1) et bijoux daces d 'argent. 1 - Fintinele; 2-3 - Gorni Dabnik. F~g. 114 - 115. C.ollier de corail, VelTe et bronze de Sighisoara-Wietenberg. F~g. 116. 1 - Balllta; 2-3 - Vrsac-At (d'apr. B. Jovanovic). ~ Flg. 117. Schema chronologique des bijoux et des pieces de vestimeIllarion daces. Fig. 118. Schema typologique des bijoux et des pieces de vestimentation daces. Fig. 1 - Piese de aUT. 1 - Cetateni (dupa D. V. Rosetti); 2 - Pope~ti (dupa R. Vulpe); 3. Pecic a (dupa I. H. Cri~an); 4. Poiana-Galati (dupa R. Vulpe); 5. Cugir (dupa B. Roman, A. Santimbreanu, V. Wollmann). Para scara. 237 &6 ~-~. ~_~ ~_J s::~ ~ ~-~ 1-W~j ~-t?~ oj § • ~ ~ (" (Q) 0 00 n ~ EtJ ~ ~ @ OJ ~. <==:- ~ 3 Fig. 2 - Piese de aUf. 1-2 - Pope$ti (dupa AI. Vulpe $i 1. H. Cri$an); 3 - Remetea Mare (dupa I. Bleyer); 4 - Tote$ti (dupa D. Popescu). Fara scara. 238 239 Fig. 4 - Insemnarile de pe folografia anterioara ell loealizarea deseoperirilor din Muzeul Sibiu . • 1 A 2 0) /:). 4 -5 .. ' .. .":':.:'.:;g; . :,: ' ·/1\ . Fig, 5 Haria de raspiindire a ' I" . I - a!iez<ln (sec, I i.e.n.)" 2 _ monninle tu I' ~lese or omamentale ~l de pocloabi) din aur 4 .. ' IUU ale sail cOlUplexe d C I (.. . . - 11l0l1TI1nte lumulare (sec. len ). 5 _ . , ' e u l s~c. I I.e.n.); 3 - ~ezari (sec. I ell)' . , ,. plese mcerle descone' l '. I ' ' ., " II e IZO al sau 111 lezaure. .~~ ,,~~="'~ :,:::,~~: ~ ~ ~ ~" ~ OOO~ ~,~,~" % ~ A"'- ~~___ "_ -"-~~-'~~--e'~-~ 'Tj c1Q' 01 b o .... 0. o co' - co 2 0--- C: :: ~ ~ tJ:l ;:r .... .... co c ;;:; -. i? t::' ... 0[9] g~ (1) ~ t'-' p ~ - (1) Z 1\1 ~ c: [SJv' ~ ~.g .... co S ~~c 1'1 " ~-' ~: Cl.. -~_ ~ - [2J"" 0,~ 'U s., <~ - - -- - -- --I 1 Q ~ ~~ 01 rrm; .... U' 0 ::: -a -. '--, . ..J ----------------~ ("), co' n -I -~- - () ~-o~--------\-- to I .g ::f ~j DilL -~- -~-rM--\ - - - -I \Jg~- - - - - -'e- - -a- - a, 2 tJ:l 'g~~~~--~~--­ ~~ < -, -, p .s.... s' g -, ...... 0', o () _ C CA (1) , -I o 0. (1) _i ~ -~t~~o~~ ~~-~ ~ ~ ~ --~ ~-------- OJ" ~ " ·\=1= ~ ~ ~~_ -_ -_~: ~ --~-- -q - - - - - - = = ~"O ~ (; ~ 0- .... c.. Co co ~.~j~> c:. \ 0flI!=~.- t - - - - "... J";;;- ~ant .. q," 1'!60 B "::t=.,. _It>d 1961 o anterior .l 2 4 5 . ,,0' 6 7 8m [8J 2 I',', 'I •• I~>' A *~:i':;~;~".I::tf:>'-:~-;- ',__.____ ,{."~c:.~; '>~ <~.~: . 31MI N +>w ;"'~".:@..' ".: .. ''Jla:].. .~-:.. :.,i () ,0 .-.-.-.- ·-·-·-·-<~~?Z~);;>c:2?~~t!:J~/ ~ 5 §''MI 10 I(Jl ~ I 11 ~81 60 70 13 O 81 14 11'·,,.1 1 ® 1 9@] ~ :.' SeqlUnea I 4 G:::-l c ~--~:c,;1 12 00 1 1 0 15~ ~ . (j 1 ":':: .::tJ.~.".<:/./._;;'. .. .</ !'" /'::->-. -...·"'-~~'~;i . . . ·.:...1 .;:;.~~::.: ..::: ,'. " - - ~ -:' 11 D /."'( "" a " A () !·:·+~Cladlrca202>l :. () oeQ@& QI (j~ '0 /. •.:\. /,', . \ ...... .•••. , I _ , /', 0 '. .~.' ... 0 ~ o .:~) ,/ ... 0/:;' ':>j '- :., ~ .... :. 0 ~ ~ ~ ,.,...q:~:""'"':,)''' ,.~: ;'--':'_~ ClQ -7-" /.;:e~."lad~rea;! '. ,°":0".1 0 ....... 10. . iT Cladirca 6 •• /'~':"~(.'>J' '0. / " '. ()" •• Cl • .. .. " 1 ', .. e.: .. I .:i .... "', ~o/.:. ':'.': -=:,:,;,'0':( 1·····tJ·) ·fi.-:' " . ,'{" I"':') .:0... I-'-'-'-~~ ~ :~?-:'~'~': .,?::(i..-. 0 . '''-·~·~:)f;;.r:p .~:.:.;~ ...:...'., 1"·11 a'.':. I ••• tlJuirca S;qi· .!'~:" 0 ( '.\ ""I)~. '4~~ .• ; ... ,~ ~."",,\ "o'·.f ~ ...." .\'.: A . "" ®VO' ',' .: ",:, ,'J ..... 't.:, , '. .~ {jf) .... f)' " ..J ~ .J ,/ £!\ / I 1::·'·L_._.~~.Cl~djr:a3._~::...:~.L __;./:r}:...~·_·_'_'~,_____________--..! Fig. 7 - Pecica - planul s,ipatllrilor ell alelierul - cl&clirea I (dupa I. H. CIisan). ------~- -53 em -93 em Xl 52 .4 ... 3 0< , 6 ... 7 . ~ IS 9 €I 10 I> 11 ·1:; 12 i:. -91 em • 13 I .' ,1 5 , I 10 LEGENDA: l?ZZZll V A TRA DE FOC 100000 1 GROAPA CU MANGAL 10 CJ 1 PtETRE ~ TEZAURUL DE ARGINT .... -: ...... . -- -...... .. ",,'" ~ o1 ... 5 10 III ~I~I----~I------~I 0' :~~Un;\~ \____ ~ __ ,9';U/ ':-":f :i(Jg ./'./: , , 3 D o ~: ~. 3 2 0- o 5 10 15 2U 25 30 11l Fig. 8 - 1 - Ta~ad - planul atelierului; 2-3 - Bare de argint din atelier (dupa N. Chidio~an). Fig, 9 - 1 - Gradi~tea de Munte - planul terasei eu atelierele metalurgiee; 2 - Planuri de euptoare de pe aeeea~i terasa (dupa C. Daieovieiu). 244 245 2 o a Fig. 10 - $tante din branz. 1 - Catelu Nou (dupa V. Leahu); 2 - Radovanu (dupa D. ~erbanescu); 3 - Opri$oru (dupa M. Babe$); 4 - Rogozen - fiala ornamentata prin $tantare (dupa M. Babe$). Fig. 11 - Vase am am en tate prin $tantare din tezaurul de la Rogozen. 246 247 1 2 3 r--------------~~ I ..... \\\ ••• -=-1- 2, 4 6 -C=_5-7 \\t"\\.I\ltll 4 5 7 8 Fig. 12 - Creuzete. 1-5 - Gradi~tea - judo Braila (dupa V. Siirbu); 6-9 - Pecica (dupa I. H. Cri~an). Fig. 13 - Linguri de turnat metal (1-4) $i balante (5-7). 1-2 - Craiva (dupa 1. Glodariu, E. Iaroslavschi); 3 - Radovanu (dupa D. ~erbanescu); 4 - Gradi~tea de Munte (dupa I. Glodariu, E. Iaroslavschi); 5 - Brad; 6 - Poiana; 7 - Catelu Nou (dupa V. Leahu). 1-2,4-5 - fier; 6-7 - bronz; 3 - lut. 248 249 ~ ~ 1<' ~. ~:;.~: ~~ .,:, ,. ,,',' ' .. 3 '.' (f/om mom ~,: 3 _-==-_1 -2,4 - 6 , :8 @i VIJIm YJ7//A I® 2 .\.. . ',. . '.'\ ~. Will Vlil&2 ", 6 ' ", 00 ... '" . ' '. , ~ \. .... ,' .......... ..,:. .. 1· :. .. . ..... ': .. - ' . .. .' ", I. '.' .. " ,'" ",' -'.' \. 5 o 2 3 8 6 Fig. 14 - Lingouri de branz (1), casitar (2) $i tipare (3-6). 1-2 - Gradi$tea (dupa V.Sarbu); 3 - Radovanu (dupa D.~erbanescu); 4 - Diviei; 5 - Peeka (dupa L H. Cri~an); 6 - Malaja Kopanija (dupa V. Kotigoro&ko). 5 - fara seara. 250 Fig. 15 - Tipare penlTll tumat verigi. 1-7 - Bimila; 8 - Pope~ti (dupa M. Tureu). 251 .~,: -- ::';.'-=. :-:=; 3 . Piatra RO$ie . 4 1-2 Luncam). M Gheorghita); t yen.. 01 (1-3 , 5-6) $i pandantlve ' . AI. (Vulpe,. . : Fig. 16 - Tipare 3 _ B;nita; 4 N. Lupu). 5 _ fara scara . . ) ., 6 _ Tlh~ca u P (dupa. C . DalCOV1ClU _ I , H. Cn$an p 5 - Pecica (dupa . p~ntru. t~rn).a P~p.e~tl «!U 252 253 ~ . - \ :1, -j l ~ ," -. ~ "?-; __ft ~~\ ~ -- -v :"'1 ....... ~ :-::....... -'- -.:;:: -~ - -- ~ ~ ~8 7 -==-1 -11 - ::-:-:. -:-_-:-:...;--... - • • ..c:.._ - - -r:::::=-_12 -13 - '- •" ' _ _ .® - () l (ii7\ , ~ j .........- ....... .•.. ..... , 12 11 I, i I I :() ':. . 254 . ; .• ' '. .' Fig. 18 - Nicovale de tier de tip II (1, 3) si de tip III (2, 4-6). 1-2, 4, 6 - Gradi$tea de Munte (dupa 1. Glodariu, E. Iaroslavschi; 6 - inedit); 3 - Tili$ca (dupa N. Lupu); 5 - Cetateni (dupa D. V. Rosetti). : :. ~: ' •• ' . 1 6 5 --,. ,..:-.:-:: ..-.,:-. : ....... :.' ~. " ",' " . 13 Fig. 19 - Nkovale de tIer Si bronz (12) de tip IV (1-5) Si V (6-13).1-3. Gradi$tea de Munte (dupil L Glodariu. E. Iaros]avschi); 4 - Luncani . Piatra RO$ie (dupa C. Daicoviciu)5 - O'.palna (dupa L Glodariu); 6-11 - Surcea (dupa 1. Glodariu, E. Iaroslavschi); , 12 - Gradl$tea (dupa V. Sarbu); 13 - Bimita_ 255 ;:~"::::::Ji -' .. ::< ~;~l :'~N.f:;:.,}. . ':to.: )..... ..-- ., ~. 2 -=-1-3 _c=_4-8 Fig. 20 _ Nicovale de tier de tip VI 0-3), nicovale de bronz de tip VII (6-8) $i menghine de bronz (4-5).1-3 _ Craiva (dupa I. Glodariu, E. Iaroslavschi); 3-4 - Pecica (dupa 1. H. Cri~an); 6 _ Divici; 7 - Ardeu; 8 - Belgrad - Karaburma (dupa J. Todorovic). Fig. 21 - Nicovale de bronz de tip VII (3-4) $i menghine de fier (1-2). 1-2 - Lozna (dupa S.Teodor); 3-4 - Gradi~tea de Munte. 257 256 Ii -==-1 - 4. 6 - 10 -~---5 Fig 22 - Ciocane de tip I. . 1 - Coste$tl;. 2 -7 - Gradi$tea de. Munte (to ate dup a I . Glodariu, E. Iaroslavschl). Fig. 23 - Ciocane de rip II (8-10), tip III (7), tip IV (6), tip V (1), tip VI (2-5). I - Capalna (dupa 1. Glodariu, E. Iaroslavschi); 2-4 _ Craiva (dupa I. Glodariu, E. Iaroslavschi); 5-6 - Tili,sca (dupa N. Lupu .si 1. Glodariu, E. Iaroslavschi); 7 - Coste.sti (dupa I. Glodariu, E. Iaroslavschi); 8 -10 - Gradi~tea de M unte (dupa I. Glodariu. E. Iaroslavschi). 258 259 2 ----I - 10, 12 -19 -"---_5 , 0 6 . . ' , : ':£,:'::j" -=- i -~~:~'~~" ~-4, 6-12 5,13 .~ '::.<::: I - . .'.:::; -:.~ l !~,~ , ( ~ \ ! ,1 .. 1, ,.~ .. ~. I. 12 \ 12 10 ~13 ~~ 13 ~ : ! ~ : . 11 '. 'i .. .', ~,.l 'rdl \J 14 ~ '21 ~J 15 --- Fig. 25 - DJlp' (1-6), domuri (7-11) 16 , 17 18 19 ,------------------~ 19) t d' danu,. E~-' oa!e,mfier. . Iaroslavschl)' $1 p!ll'c/afoare (J? L13.I6,IS-19-Coste$ti(dunaI~; Fig. 24 _ Cle$ti (1-5), fiIiere (6-8, 12), taietoare eu eoada (9-11), toate din tIer $i cute de gresie (13). 1, 3-4, 6-7, 10-12 - Gradi~tea de Munte (dupa I. Glodariu, E. Iaroslavschi); 2 _ Capalna (dupa I. Glodariu, E. Iaroslavschi); 5 - Sighi~oara- Wietenberg; 8-9 _ Coste~ti (dupa I. Glodariu, E. Iaroslavschi); 13 - Gradi~tea (dupa V. Sarbu). -, 5 q 12 14 15 ' } . 0 "., ". 'd" ,'" ,17 - Gradl$tea de Munte (dUp'l I Gl 0 d arm,. ' E Iaroslavschl)' ' . 3 F t I '<'. c ( upa I. G!odanu, E. Iaroslavschi)' 4 C" Alb . . , - Olla (dupa I Glodariu E I' , I - ele, e 10 - POl:ma-Galati (dupa 1. Glod" E r. .' , . aros avschl); arm, . aros]avschl); 11 - Gradi~tea (dupa y, Sarbu). 260 261 , I, -'- , f " I' , : , '@I 7 5 ~ 3 """ 8 , ~ 9 • 10 .~ , - i -W) { :'I :'!/»~.:.' ~ , . \ @- ...... o ..... 0" .. , I1- ..... .... 9 . , o .:'; , 12 13 15 16 ~ 11 Fig. 26 - Dornuri (1,3) $i da1ti din bronz (2,4-16).1-10 - Pecic a (dupa 1. H. Cri$an); 11 - Gradi~tea (dupa V. Sarbu); 12 - Tili$ca (dupa N. Lupu); 13 - Barbo$i (dupa S. Sanie); 14 - Ocnita (dupa D. Berciu); 15 _ Poiana-Galati (dupa S. Teodor); 16 - Sighi$oara-Wietenberg. 14 - [ara scara. 262 Fig. 27 . Arnprente de $tante utiii.late 1a ornamentarea bra/arilor spira1ice (dupa F. Mede1eI). 1-2 - tip AI; 3 - tip A2; 4-7 - tip A3; 8-10 - tip A4. 263 ; I ~2 8 ~ '" '~/9 . G} ....~ 6 10 Fig. 29 - Alllprente de $tan{e (1-5), unealtil de fier pentru poansonare circulara (6) $i bratara de bronz omamentatii prin $tant:iJe (7). 1 - tip 85; 2-4 - tip Cl; 5 - tip C2; Fig. 28 _ Amprente de $tante utilizate la oman:entarea brat~ilor.spirali~e (dupa F. Medelet). 1 - tip A4; 2-5 - tip B 1; 6-7 - tlp B2; 8-9 - tip B3, 10 - tlp B4. 6 - Gradi~tea (dupa V. Sarbu); 7 - Vrsac-At (dupa B. Jovanovic). 265 264 25 0 2550Km Fig. 30 - Harta de raspandire a a~zarilor (1) ~i cetatilor (2) dacice in care au fost prelucrate metale neferoase (liSf.a 1). .1 I I 1/ 02 Cri Fig. 31 - Harta de raspandire a colanelor de argint (1) !$i bronz (2). Listele 2 !$i 3. r~,: ... ~i\ !, 'i II II:!I: o • ) .~ -> Fig. 32 _ Colane din bronz de tip 1 (1), tip 2 (4) $i tip 3 (2-3, 5). 1 _ Cuciulata (dupa Gh. Bichir); 2 - Ocnita (dupa D. Berciu); 3-4 _ Racatau (dupa V. Capitanu); 5 - Craiva (dupa 1. Berciu). 5 - fara scara. 269 268 ~~-- -- Fig. 34 - Colane articulate. 1 - Vladiceasca (dupa G. Trohani); 2 - Radovanu (dupa D. ~erbanescu); 3 - Gomolava (dupa V. Dautova-Rusevljan); 4 - Malkoto Kale (dupa M. Domaradszki); 5 - Belgrad-Karaburma (dupa J. Todorovic). 2,4-5 - fara SCal·a. Fig. 35 - Colane articulate. 1-6 - Manching (dupa D. van Endert). 270 271 • () 0 • ~ .l: <:) 0.. o U :r. <:) '"" 0.. ). /1. /~ Fig. 36 - Colane articulate. 1-3 - Manching (dupa D. van Endert); 4 - Mas d' Agenais (dupa M. Feugere); 5 - Nissan (dupa M. Feugere); 6 - Besan90n (dupa M. Feugere). 272 273 " o e Fig. 38 - Brarari de tip 1a (2-3, 5), tip 1b (9) sau in de term in abile (l, 4, 6-8), din argint (1-3,5,9) $i bronz (4,6-8).1-2 - Sarma~ag (dupa 1. Glodariu); 3, 9 - Sancraieni (dupa L. Marghitan); 4 - Racatau (dupa V. Cilpitanu); 5 - Poiana-Galati (dupa L. Marghitan); 6 - Tili~ca (dupa N. Lupu); 7-8 - Craiva. Fig. 39 - 1 - Asocier~ or~aI1lentale pe bratari de argint din Transilvania. Schi[e (fara scara): 1a - Cehcl, Shmntc; 1b - Sacalasau Nou; I c- Cehei; I d - Cehei, Transilvania; Ie - Sarrnasag. Bratari de tip 1, din argint (3) $i bronz (2, 4-11).2-3 - Divici; 4-8 - Tili$ca (dupa N. Lupu); 9-11 - Poiana-Galati (dupa R. Vulpe). 274 275 N ::l 0'.:;j (/) ~ ... -0 ~ ---'-' r<j ~ .9 ::l .tIl 2 ·C ~ .... .£:) til N ~ til ~ (l) .... ~ :0 t: ~ U <til 0(/) ... >«l (l) -0 13 ... til ::r: E :x! ~I ~ oh ..... u.. ..., , . ! .' . .: i i: . 276 Fig. 41 - Br8(tlri de lip 2a, din arginl (4-8) $i bronz (1-3). 1 - Pope$ti (dupa R. Vulpe); 2-3 _ Racatau (dupa V. Capitanu); 4-6 - Senereu$ (dupa L. Marghitan); 7-8 - Poiana (dupa L. Marghitan). 1 - fara scara. 277 I I ....• I I I I I : I . ~'~L ,', Hf.,.: _ I I Q) "0 I I I I I I I I I I I I I b5~ Fig. 42 - Brafari de tip 2b (1-3), tip 2c (5) Si 2d (4), din argint (2-3) Si bronz (1,4-5). 1 - Racatau (dupa V. Capitanu); 2 - Dersca (dupa~. Sanie, P. ~adurschi); 3 - ~eica Mica (dupa O. Floca); 4-5 - Costesti. 3 - fara scara. 278 279 ~ ~',~ '- •. h 0 ' ... "C ~ 0 '" ...J c<1 . ~ orr 0 Z c U ~ 2 ('I 'J 0 .;-:: or. 2 > .r./) ;;) E "T .~ 0 0. ~ > - .,:-:: . ~..c ~ ~ ~ .~~ .~ ~ ::: ~. ,...0 c------ :.' ~S) Q... .S ',:: ~ 0? , ~. ..,... -"- ~ ~ -2 2 Fig. 45 - Br8t8ri de tip 3a (1-4) $i verigi din a$ez8ri celtice (5-6). 1 - Ocnita (dupa D. Berciu); 2 - Lasy (dupa J. Rosen-Przeworska); 3 - Pecica (dupa I. H. Cri~an); 4 Tilisca (dupa N. Lupu); 5 - Boritov (dupa M. Cizmar); 6 - Stare Hradisko (dupa M.Cizmar). 1-2 - fara scara. 280 281 ,. /. ~ '. ~..... ~ ~ N c:: o .... .D : : i· . Fig. 47 - Brfl(flri de tip 4 (1-8) Si de tip 6 (9-10), din argillt (2-5,9-10) , bronz (1, 7-8), bronz Si fier (6). 1 - Medias (dupa M. Blajan); 2-3 - ~aes (dupa L. Marghitan); 4 - Medias (dupa L. Marghitan); 5 - Sighisoara-Wietenberg; 6 - Liubcova; 7-8 - Craiva; 9 - Saracsau (dupa O. Floca); 10 - Tilisca (dupa N. Lupu). 9-10 - fara scara. 282 283 .,1 I· t I .- I to V> - 0 I!i I I I I I ® ,;, ® .0 I V) .g- , I!i ® e e e 3 I!I 0 0 I!I 0 r oo • :, : : o ., • " .... .... ........ 1 " ••, '. 0 Fig. 48 - Brarari de tip 5 (7), tip 7 (1-2), tip 8 (3), tip 9 (4), rip 10 (5) si tip 11 (6), din argint (1-3) $i bronz (4-7).1 - Banita; 2 - Vrsac-At (dupa F. Medelet); 3 - Saracsau; 4 - Craiva (dupa I. Berciu); 5 - Ocnita (dupa D. Berciu); 6 - Tinosu (dupa R.Vulpe); 7 - Poiana-Galati (dupa F. Medelet). 4 - fara scara. 284 285 /'J" '-:,' C- -~", !?J21?" , rO LJ' '" , ~~" ~". " ;)NI?;)~ " ,W ' , 1 C -3 , i' c Flg.51-Cerceidetip1(1-P) 'd 'p g 17-20)$ibronz(1-4.7 e.t1 (d2(13 " 13-16). 1- - $1 Ocmt . -20)dinar int(5-6 ' 8-1?_. (dupa V. Ursachi); 4 _ Racatau (du . V c~ . upa D. Berciu); 2-3.13-14 - Brad a 6-7 _ ~imleu Silvaniei' 8 Si:l , . apltanu); 5 - Mere~ti (dupa V Cri~an)' (dup'L. M"ghi"n)- 11-12 _ u,o""-Wietonb,,g; 9-10 , , ane$tl (dupa E. Pop"scu) ' 15 C . 17-20 _ Poiana-Galati (dup' R V - ralva; 16 - Liubcova' ' a . ulpe ~l L. Marghitan). ~,,: 286 ~ . ' 287 Poi,n,-~o,j - _ r - ..: . ~ 0i .'3 VJ :.J ' 7 ~ I . ~.. ~ N Co ~ ..... '--' 'C; :;j "c 0 ~ () .... .3 .@) 'f: 0 > .w ~ :.0 c <~ 0- ,,,,m.... 0 "1:'" ::r::'" ('t) V'l E :.:: I; ~I Fig. 52 _ Cercei de tip 2 (1-3), tip 3a (4) Si tip 3b (5-7), din argint (1,4-5) Si bronz (2-3,6-7). 1-3.6-7 _ R ~lcatau (dUp£l V. Capitanu); 4 - Vedea (dupa L. Marghitan); 5 - Szolnok (dupa A. H. Vaday). Verigi de tip la (8-27) ~i Ib (28-30) , din argint (28-30) ~i bronz (8-27). 8-13 _ Gradi$tea (dupa V. Sihbu); 14-16 - Tili$ca (dupa N. Lupu); 17-18 - Craiva; 19 _ Tinosu (dupa R. Vulpe); 20-23 - Racatau (dupa V. Capitanu); 24-26,28-29 - Caplilna (dupa 1. G1odariu); 27 - Coste$ti; 30 - Vedea (dupa L. Marghitan). ...., 289 288 00 u: '! ; -- .~ ,. )!? : "f" -., l.\ ~'4 ~ : -.-~ -- ~ ~0) 1 -" 6q ") ~ 10. ~- - / --- / .. " . .. l. ' ~. -.:::' 6 5 8 Fig. 54 - Verigi cu nodun.- 1-4 - Ad' r eu, 5-10 - Capalna (dupa L Glodariu). 290 Fig. 55 - Verigi cu noduri. 1-2_ Capalna; 3 - Catunu; ~-~ 1 - C~ste~ti; 12-14 - Craiva (to ate dupa L Glodariu)_ 3, 13 - fara scara_ 291 Fig. 56 - Verigi cu noduri. 1-10 - Craiva (dupa 1. Glodariu). 292 Fig. 57 - Verigi cu noduri. 1 - Gheja (dupa I. Glodariu); 2-3 - Tilisca (dupa N. Lupu) ; 4· Pecica (dupa I. Glodariu) ; 5 - Sighi$oara-Wietenberg (dupa I. Glodariu); 6 - Radovanu (dupa D. $erbanescu); 7 - Racatau (dupa V. Capitanu); 8-9 - Transilvania (dupa I. Glodariu). 6 - fara scara. 293 , .1 J o 1 0 '0 ' -0' I 2 3 ,0-: .. i 4 5 o 000-' 6 0 7 1 ~ I 11 8 0· . . · 9 10 QO Q · .. O ..' Q qJJI I~ ~13 14 . . . '. 16 15 I . 1\. \ .. " I '. , .',- " " " 17 I I ~ 18 I I~I 19 ~~ 0 G . ..- .- .•.' . Q. c@ . " :'" 20 ,~, ::: j " ; I I I : : I~ ~ 2~ 21 : I " ,: Fig. 59 - Verigi de lip 3a (1-18), lip 3b (19-20), lip 3c (21) $i tip 3d (22), din argint (2-10, 16-1 7, 19,21)sibronz(l , 11-15, 18,20,22), I-Ocnil a(dupaD . Berciu); 2-10, 16 - Poiana-Galati (dupa L. Marghitan); II-IS - Racatau (dupa V. Capitanu); 17 - Sprancenata (dupa C. Preda); 18 - Biizdana (dupa C. M. Tatulea); 19 - Balane$ti (dupa E. Popescu); 20 - Barboasa-Galane$ti (dupa V. Capitanu); 21 - ~imleu Silvaniei; 22 - Gradi$tea (dupa V. Siirbu). ~---....,)/ 294 295 IIiI!' ···;1' ·t' ·i.! I' I t! ~ • c-,~ ~. I ·-00 1 ~~ - . 2 -c ~ 5 4 ,~ 0 7 @)@Z0~(!!JJ: .':. '~"T{)~ .:.:.,: .~. 0 .~) a.. . . 6 ~ '. . 0l • 0 ~ C i,"'. ' ' t-:: ; ~ ..J ~. 9 ---. 10 8 C!., N ~ j '. ~ ~ b 13 11 ~() .•. i ~ 1 L ~ V V .~ o " ~~.e= 12 I , - I 15 0 ! . c.. -' 0) v ....v 14 0) '0 Y .... 0 '- at:: '" e'" \ :0 t:: 16 ':-;l C. '"'- .:-;l ~ 3 ';: ::C ..... \0 00 ::2" Fig. 60 - Verigi spiralice de tip 4a (1-8,15-16), tip 4b (9-11) $i tip 4c (12-14), din argint (3-8,11-16) $i bronz (1-2,9-10).1 - Divici; 2 - Satu Nou (dupa M. Irimia, N. Conovici); 3-5 - CapaJna (dupa I. GJodariu); 6, 13 - Remetea Mare (dupa I. Bleyer); 7-8 - Tili~ca (dupa N. Lupu); 9 - Pecica (dupa I. H. Cri~an); 10- 11, 14, Pope~ti (dupa R. VuJpe $i L. Marghitan); 12 - Sprancenata (dupa C. Preda); 15-16 - BaJane~ti (dupa E. Popescu). [nele digitale de tip 5a (17), tip 5c (18) $i tip 5d (19). 17 - Poiana (dupa R. VuJpe); 18 - Tili~ca (dupa N. Lupu); 19 - Ocnita (dupa D. Berciu). 296 ~l <r. '" ~ C V) N 297 u: .~. ." ::'. i i 3~ ~~~~~=-- . I Tili~ca 2 3-4). 1 '-' de .tIP . 1). (1-2) de tIpMare ( (dupa 1. Bleyer); . olIere 3 _Re$imetea .- din argint . 62· Lantun·, . L M"ghdan , FIg.N. Lupu,). 2 4. _ Vedea (dup' (dupa (dupa'. L . M',ghltan). I . ~'" I", ""',. 299 298 · .' 0-·OO 0 -0... 2 5 4 '" O~ 7 ~ . _. _ , ... - ._ 10 _" '" . / '" ···0 o? 8 3 - ......... 9. . etrecute $i infa~urate . . 65 - 1-11 - Lant verigi c~ capete p. 14-15 _ Pandantive rombice de Fig. . b'(?)13din _ Pandanttv 1amelar, .) 12 - Pandantiv-topora~ de IIp 4 ., de la Poiana-Gorj (upa d . L. Marghltan . . 6 Toate provm tiP . 300 301 • N r-r) () 0 2 :<l 1:: ell :t ::2= 6 4 i oil u:: :1 ~. '" Fig. 66 - Pandantive rombice (tip 6) de la Poiana-Gorj (dupa L. Marghitan). 302 r-- \0 303 ' .i. , \\ ~ I! .'I I t~ , ~~ r- '~ ,~ . ~ -==='1)' ~~~ ~=---~ Fig. 69 - Colan Sl'1 ant de arginl de tip 4a de Ja P a~a d (dupa N . Ch'd ' I lO~an). 304 305 • , , ' ,f?.lfr1!; : " : ,: " : ' , :', ",?I/,1!;J.l1!Jv " r • , (i " , 0 <) .... V} :J ,-- ~ r- .g ' (h. .--., N r 1 1 '-' 10 n 3 a.. '.;:J .-:; '-' \r) a.. 0';:; 0 "0 ... .3 3 -' t:: 0 U <"l ....0 :.at:: <<"l Y , '-.0 \r) ~ a.. V} ><"l .... 0 "0 13 ... Y i ! C"', 0 " () ' (h. 1\1 r ('\ <"l :t 4 ...... reO it 2 Fig. 70 - Lanturi de tip 4a (1-2, 5), tip 4 b (4) ~i indetenninabil (3). 1 - Kl adovo (dupa I. Popovic) ; 2 - Oradea I (dupa F. Romer); 3 - Gni.di~tea (dupa V , Siirbu ); 4 - Altimir; 5 - ~aeli (dupa L. Marghitan). 2 - fara scara. 306 ... 2 Q r.::: .. , 'i' I it j i I , -- '1 13 10 .- . 3 ,, " . ;:'~';' ~.:, ~;Jfj :.' ~·i. .:J,{ • 3- - ".- ~ ~i! ': _ '? >~;i! ',~.~ ~. ._ J, 15 Fig. 72 - Centuri de tip 5, descoperite la Corlate (1 - dupa C. S. Nicolaescu-Plop$or; 2-4 - dupa D. Popescu. Fier $i bronz.). Fig. 73 - Centuri de tip Fantanele-Tili$ca - tip 6 (1-9) $i centuri cu astragal~ - tip 7 (10-15), din argint (1-9) $i bronz (10-15). 1-9 - Tli$ca (dupa N. Lupu); 10-11 - Capiilna (dupa L Glodariu); 12 - Pecica (dupa 1. H. Cri~an); 13 - Sibiu-Gu$terita - colectia Ackner (dupa V. Wollmann); 14 - Ocnita (dupa D. Berciu); 15 - Cri$eni (dupa L H. Cri$an). 1-9, 15 - fara scarli. 308 309 O. . :~.l \. :0 .0. 0 @~ ,0,00, ~' • 1 ," ! "" "~ , .1 I I. 2 I ~ ~4 I - I I 0 I -S· 'I ~' Jb6 t Iffij I , '~I W 7 ~8 ~\~~ 5 ~ ~;14 15 -. @© co _ 12 ~~~ ~ -- @~~ 19 ----~ .:::::======-- 21 Fig. 74 - Elemente de centuri romane (1-20) $i catararna norico-p~non~c~ (21), toate din bronz. 1-17 - Brad (dupa V. Ursachi); 18 - ~imleu Sllvamel; 19,21 - Craiva; 20 - Tili$ca (dupa N. Lupu). Fig. 75 - Calarame de tip I (J -4/, tip 2 (5-7) $i tip 3 (8-15), din bronz (8-15) $i fler (J-7). 1.13 - Ocnita (dupa D. Berciu); 2-4 - Pecica (dupa 1. H. Cri$an); 5-6,8 - Tili$ca (dupa N. Lupu); 7,9 - Craiva; 10 - Liptovska Mara (dupa K. Pieta); II - Biizdiina (dupa C. M. Tatulea); 12 - Aiton (dupa T. Soroceanu); 14 - Poiana (dupa S. Sanie); 15 - Muzeul Timi$oara - coleqia Pongracz. 1, 8, 12 - fara scara. 310 311 ! 2 ! ! ....... .. .. .. :, ,•~ : ~ f,; 'I,~ ,!, ",I" .~ ~. ~. r--: .....<no:s :.::5 <""i 0- '';;;; . ~.. ~ "0 .i3 o:s u o:s ~ ~ (~ . 0<n <II ~ "0 o:s t: o:s ::r: l""I""- t>O ii: E ~ ~I -. N Fig. 76 - Propuneri de reconstituire a modului de utilizare a cataramelor de tip 3. 312 313 _"' ~~~~~~..:~,r;' ·jii;~~j;;~,;~~~t.~~~';':~~~·"-·:~;';~;~~~~~:~-iWR~-:';:~· .1 Q2 03 w .....p. ~ ' ~ ~ . , '~ '~.' '~ 2.5 ---- 0 :j 25 50 Kill ~, Fig. 78 - Harta de r:lspandire a paftalelor de tier placate Cll tabla de bronz de tip 6a (1), tip 6b (2) si indetenninabile (3). Lista 18. r;;--~-:·I:~, -n ' l] '-'i '- ~ ' / II :" I ", ~~ ,-c._-eli".U:,,: ' w ....Vl a "" ""~"" .1 ~"~ /" d _. ., c - --:::;' "'-:~).-:0l~'" o «)P >--~'_:l:..~"':c~ , ~' , ~, ~ ,, E~C~ y; ~", '" --, I, " , " ,'''',,"'," '" ,""":"""" , "'" .', '\(' \"", ," "I, ~ 'Aiii;, ' , ", "" c" ,, ' .. ""'" .~, " ' , ,'! ,~ e, ' ,' ,~(, ~'":'" ,}:~'l::''':,"~ .,;,". -:" f", (.~ ~ , "~"";'" t~., , C, I~ X ),:l' " " ' ,. ", "- ",:,; ~ ..ICf ~''- "", !A'" """ ''" ,••' " .' .~~, ,itt'), ,;,p__ , ""'~ ~----'- ~CM~-;-.~,, _.:_.._,_ , .'-.~-~ -'--.:.,-:37-.---" $' ,, ( , I ,:, ':" :,:,..~:~, 'J'> "> '\'"_', ", ,-~ I , , " , ,,," , "'''' '"', '"·r.." • I "", , " , :1 -- - , ' , "" , " ,.' , ' > """" "" " h , ",,-',).:" (}..", .' '" :~' ' , , -', , " " p "'I.;;, ", " d" " '" " " " , , '",: ,,' , "", """ " "'" '" I "/'[. " " • ('<"' "" ;"" ,) """' " \ . '__ <', ' '''','' , " ' " --C" " " ': " , ' ' .,:",,;..., '; , - , , , , , , - - ">'", ,,, Fig. 79 - Pafta de tip 6a $i cenlurfi de tip 8 de la '<J " ' ",-'~, ~, ~ ~' ;"~:,L'i'~':' : '""::~~;;;:~~':';:':''t~::(:' ' ' '" '., " i Sighi~oara-Wietenberg __ ~~ " , ~~ ,_ __-"-< (dupa M. Babe~); bronz ~i fier. -JI 4 I,' , ! ,T 5 (-------"\ I \ f \ \ \ \ :: I 1- 2 ," / , , , Fig. 80 - Paftale de tip 6a, din bronz $i fier (2-4) $i fier (1). I - Carlomane$ti; 2 _ Chimogi; 3 - Pope$ti; 4 - Poiana (to ate dupa M. Babe$). 316 , \ 1' _ _ _ _ _ 1/ ... """" r-- / J Fig. 81 - Paftale de tip 6a (5) $i indeterminabile (1-4), din bronz $i fier. I - Carlomane$ti; 2 - Pietroasele; 3-5 - Pope$ti (toate dupa M. Babe$). 317 ~ 2 ~-. I . .. . " ..."... .....E7~~-- G,u ' ----~-----4 4 :..•. ;~ Fig. 82 - Paflale de lip 6b (3-5) Si indelerminabile (1-2), din bronz Si fier. I - Sighi~oara- Wietenberg; 2 - Ocnita; 3 - Ostrovu ~imian; 4 - Altimir; 5 - Bratei (toate dupa M. Babe~). 318 Fig. 83 - Paftale ~e tip 6a (4), tip 6b (3, 5) $i indeterminabile (1-2), din bronz $i fier (1,4-5) $1 fier (2-3). I - Luncani-Piatra Ro~ie (dupa C. Daicoviciu); 2 - Divici (dupa M. Guma); 3 - Crasani (dupa M. Babe~); 4 - Caciulate~ti (dupa P. Gherghe); Orlea (dupa M. Babe~). 319 • 0 .0 \ " -~- \ ~ _ ~ ~"'"'''''''''''''' lt~ "."'.""""""n.•. ~ 3 5 Fig. 84 - Paftale de tip 6b (5) $i indeterminabile (1-4), din bronz $i fier (2,4-5), bronz (1) $i fier (3). 1,3 - Sighi$oara-Wietenberg (1995); 2 - Bernadea (1995); 4 _ Capalna (dupa 1. Glodariu); 5 - Zidovar (dupa M. Sladic). 320 Fig. 85 - Paftale celto-ilire (1-2) $i bastarnice (3-4). 1-2 - D. Larninci; 3-4 - Borose$ti (to ate dupa M. Babe$). 321 .~ 4 3 5' - - 6 4 40 @ 41 42 tJ 43 47 6 Fig. 86 - Pandantive de tip 1 (1-2), tip 2 (3-6), tip 3 (7-38), tip 4 (39-40) Si tip 5 (41-47), din bronz (1-3,7-39,41-47) Si argint (4-6, 40). 4 - fara scara. 1 - Conte~ti (dupa AI.Vulpe); 2, 11-20 - Cfulde$ti (dupa D. Gh. Teodor, Gh. Bichir ~i A . C. Florescu); 3 - Craiva; 4 • Tili$ca (dupa N. Lupu); 5 • Liubcova; 6 • Sfmna$ag (dupa I. FGJodariu); 7-10, 39-40· Racatau (dupa V.Capitanu); 21·31, 41-42 - Ocnita (dupa D. Berciu); 32-33, 43 • Mere$ti (dupa V. Cri$an); 34-38, 44-47 • Brad (dupa V. Ursachi). Fig. 87 - Pandantive de branz. 1-3· Pecic a (dupa I. R Cri$an); 4 • Bazdana (dupa C. M. Tatu]ea); 5 - Craiva (dupa I. Berciu); 6 - Sighi~oara-Wietenberg. 5 - fara scara. 322 323 .1 02 Vol tv ~ r.:; .. ;;p . .~ 25 0 'tt ~ .. . 25 50Km . .. ::t : Fig 88 - Harta de nlspandire a pandantivelor-cui (tip 2). Lista 19. Cri.~ Vol tv VI r.:; . --- 25 0iJ· 'tt ". ~ 0 25 50 Km . 'tt .~ .~ Fig. 89 - Harta de raspandire a pandantivelor profilate (tip 3). Lista 20. E . . 11.18"eQ. . ·· Q N . .: .. "e · · .. .1"eJ:v . N 0 • N ....ro VJ :J 0i' '-' .D "<t '» '-' :':l "<t .g0 "0 <h ...0 o:s I' "- f 0.. .8 I .!. 0 -0 > •.;::l .: o:s "0 .: o:s I 0.. L. o:s ~I :0 ~ ,,".:0.. 'ro ... VJ 0 "0 o:s ;: ::t: '" E :.: ~I N 0 0- .....oil u.. 2 Fig. 91 - Coifuri de tip daco-getic, din bronz. 1-2 - Pope~ti (dupa AI. VuJpe); 3 - Zimnicea (dupa A. D. AJexandrescu). 326 327 l!- II I N -....... o , -.~;.--- '""' • ... N M () 0 ,~ t.) '0 0 t.) ,~ '0 :; t.) ;:l t.) ,--.. ,~ t.) 'I:: ~ </) 2 3 Fig. 92 - Coifuri de tip attic cu calota sferica (1), cu calota conica (2-3), coif de tip Port (4) si coif daco-getic - reconstituire (5), din bronz (1-3) Si tier (4-5). 1 - Gavani (dupa N. Hartuche); 2 - KazanHik (dupa J. Todorovic); 3 - Merdanija (dupa I. Tsarov); 4 - Reka pri Cerknem-Slovenia (dupa M. Gustin); 5 - Cugir (dupa I. H. Cri~an). 1-5 - fara scara. 328 329 .. I ~ _-00 3 2 ,",,-:~~, I \ ~ . o f 1__ - ... ,\ .1 ;j iI,l t ... I ;~ \\ \\ " )' I" I \:~{/ 4 ~ I7F r:w: 0 0 ;;, ] 0 - • ' ''' .~ \ 0 0 , 0 0 0 . 0 0 5 8 3 WW 0l1J (j) 6 7 8 9 Fig. 94 - Placute de lorica squamata din bronz. 1 - Sinsimion (dupa C Beldiman); 2-5 Racatau (dup a C. Beldiman); 6~9 - Placute de lorica squ amata din nordul Marii Negre (dupa A . M. Hazanov). 6-9 - fara scara. Fig. 95 - Piese de armament $i echipam ent militar roman , din bronz: piese de scut (1-3; 6-8); piese de centunl (4-5). Piese de harna$amenL roman , din bronz (9-11). 1-2,4, 9-10 - Ocnita (dupa L. Petculescu); 3 - Capalna (dupa I. Glodariu); 4 - Divici (1995) ; 6-7 R acatau (dupa AI. VUlpe, V. Capitanu); 8 - Piatra Neamt - Batca Doamnei (dupa S. Sanie); 11 - Poiana - Galati (dupa R. Vulpe) . 330 331 tr) <:l- I r<") ': ~ J ~ 4 o l oc 1 Ie-- . .,";1,! ~ 3 ,I , , I 4 Fig. 96 - Piese de hama$ament din bronz Si mulaj dupa liparul de lumal psalii de la Pecica (4). 1-3,10 - Capalna (dupa I. Glodariu); 4 - Pecica (dup a I. H. Cri~an ) ; 5 - Augsburg-Oberhausen (dupa W. M. Werner); 6 - Luncani-Piatra Ro~i e; 7 - Ocnita (dupa L. Petculescu); 8-9 - Craiva. 6, 9 - fara scani. Fig. 97 - Inele de jug Si piesa om am en tala de car (4), din bronz. 1 - Craiva; 2 - Ardeu ; 3-4 - Luncani-Piatra RO$ie (dupa C.Daicoviciu). 3 - fara scara. 332 333 -n u 'w ~ .:: L-J ~ 0.. f= ("I U ~ Vl Q) > "3 2 0.. f= :::> -0 .§ '''l cr: -«: '''l Cl.. :::l "0 "- '(,) ---- ; I· ,- " -' t:: "l ] :::l CJ.) :::l I ' -. "l ~ ~g 'iii t:: 0 (,) ~ cr: 00 0\ 00 ..... u.. Fig. 99 - Piese de car din bronz $i fier (1-2), fier $i argint (3). 1-2 - Manching (dupa D. van Endert); 3 - Coste~ti-'Pietroasa lui Solomon': 334 335 ®\ 4 I \ 5 II v 2 @ o ~9 o I o _ _~ 12 11 p"",''''p"",,, Ttli~ca Cn~an); . Fig. (11 100 - .Ac e de cusut (1-2 -12) ,. 4-' fi" (10) . 1), (dupO! OMe (3-7), tuburi pon"" (1995); , 12 _ (dupa N . L'upu), H. 8 2 - Ocnita (d upa ace0(8-9), B tuburi de b ronz 1 . , - and (d . "du)'3 .. o_ upa V . Ursachi) '' 9 , 11 -' Craiva; - DIV1Ci letenberg. Slghi~oara-W' 336 ~ :~ 337 o...... , MY , .. . ]. ...... -, " . ".' " . / q( ~' ,I J,:r.-;-,----~r. " "":,, ,:~ , '~l II I Q C .' o 3 4 I ", i .-i :,: a .;' 5 : 6 i ~-i ! I" : ~'!, ,: '0 ' .\ ' Fig. 103 - Tabla de bronz Si nituri pent.ru reparat vase de la Coste$ti (dupa O. Florea). 338 339 -- ..'... ... :'. . ..... ~ ." ~ ',' \". .' ' . ,' . . •• '.~, ... ' .\., < ',:. ". ., ... •• 4 J 3 2 , I I <1fvc====t:::l::.1 5 r '" I $ ." 2 ·· I I ........ F. I _ _ _ _ _ _ I1 o ~ I :' '; :.... oJ 3 -1 6 o ~> ri/, 0 1 ,: I 10 7 o 2 1 3 1 6 Fig. 104 - Tabla de bronz in curs de prelucrare pentru reparat vase si unelte de fier (2-3) pentru perforat tabla (?), de la Coste~ti (dupa G. Florea). Fig. 105 - Nituri Si fragmente de tabIa de bronz utilizate la reparatii de vase. 1-7 - Banila; 8-10 - Capalna (dupa I. Glodariu). 340 341 <.. ... """-,...",- .. ,, 4,- 14 -f" "."'I 4 c¢:55 ., CI[m~2 6 5 o , . I I -~4 oI I - - - - - - - - - -_ _ _ _....:' 5 2! 8 3I Fig. 106 - Vase de bronz reparate (l, 3), tabla de bronz (4-5) Si fragment de simpulum roman (2). 1 - Capalna (dupa 1. Glodariu); 2, 5 - Banita; 3 - Tili~ca (dupa N. Lupu); 4 - Luncani - Piatra Ro~ie (dupa C. Daicoviciu). L 3-4 - tara scara. Fig. 107 _ Oglinzi. 1-3,8 - Tili~ca (dupa N. Lupu); 4 - Ocnita (dupa D. Berciu); 5-7 - Mere~ti (dupa V. Cri$an); 9 - Pecica (dupa 1. H. Cri~an). 342 343 ., r I I I; ! DO 00 f1IIITfO 2 3 zi o 0 0 0 , , , , I I I I .~ co «) :l I 8 8 '8 0 0: RHR IrCJ~ I "0 .... \,....0, : = <;:::) C1.l I I <t:: ~ N I , ..... ...... <h ~ 4 5 E </l 6 0 u 7 I II,) ;:.. ~ E ' I :, I 8 :~ ~ «) @)@\9@I~ 10 11 I ~Q. .... '.::2 I ""N 00 9 a .g c:: e ..c 12 .g :6h 5 ....;:.. "" R ~ trI , g till ~ Fig. 108 - Tuburi (1-3), piese de hama$ament (4-9), elemente de centura (10- 12) $i piesa amamentalfl (13), taate din branz. 1-9, 13 - Brad (dupa V. Ursachi); 10-12 - Sighi$oara-Wietenberg. 344 345 , I, J r o 2 - _.. . ._ - - - -- -, .. . .. _ . --"'--"-"'.- ,- - - -- - - - - - - ----- - - ---.- . .... - .•..•. • - .•.••. j Fig. III - Braiara ~i 347 346 fibula de argint. r I I i ,L ~}. : ~! 2 ,.L __ ~ _ _ _ _ _ _ . _. _____ _ _ _ __ __ __ . __ _ _ ~., _ _ , _. _ _ . _ _ ,_.J 3 M'; ;,of-: !!,' 'f ;lr .1 ':1 ,I l ,· , ~ -}1 Fig . 112 - Podoabe de argin! dacicc de la Media.,) (1 ) ~i Senerells(2 ). 348 Fig. 113 - Lam cciric de fier (1) podoabe de argin ! dac.ice. 1 - Filntane le:2-3 - Gornl Dabnik . T Fig. 114 - Podoaba de coral, slicia Si bronz de la Sighi~oara-Wietenberg. 350 Fig. 115 - Podll aba rie coral, stich1 ;;i bru IlZ de, la 351 S i ghi~ oilf a-Wietenbe rg ll: I! :'II 1' I sec. D i.e.n. I I sec. 1 Le.n. colane ace. I eJl. I ~ 2 of- 4.:)._ _ _ __ .~li ~ I~~ f~ I~ •~::::::::::::::::::::: Fig. 116 - 1 - Banila; 2-3 - Vrsac-At (dupa B. Jovanovic). Fig. 117 - Schema cronologica a podoabelor $i pieselor de vestimentarie dacice. 352 353 Monografii aparute in Seria Bibliotheca Thracologica II Adrian FLORESCU, RepertOliu/ eu/tuni Noua, CiWirasi 199 I. loan ANDRITOIU, CiviJiza,tia traea in sud-vesru/ Transi/vaniel; Bucuresti 1992. III Eugen COM~A, Bib/iografia eeJeide-a doua epoeia fieru/w; Bucuresti 1993. TV Marian GUMA, Prima epoea a fieru/ui in SV Romaniel; Bucuresti 1993 . I V VI VII Mihai SAMPETRU, Ora,~e ~i ceta,tiromane tarzil; Bucuresti 1994. Attila LASZLO, inceputuriJe epocii f.ieruJui Ja est de Carpali, Bu curqti 1994. Oleg LEVITKI (Chisinau), CuJtura haJ/stattuJui cane/at Ja rasarit de Carpap; Bucuresti 1994. BRANCU~, Cereetari asupra fondu/ui traco-dac a/ /imbii romane, Bucuresti 1995. VIII Grigore XI X Adrian PORUCIUC, Arehaeo/inguistica, Bucuresti 1995. Vasile URSACHL Zalgldava - Cetatea DacicJ de /a Brad, Bucuresti 1995. Viaceslav KOTIGOROSKO, Zona Tisei Superioare in perioade/e La Tene $i romana, Bucuresti 1995. XII Valentin V ASILIEV , Fortifications de refuge et etab/issements lortJiies du premier age du ler en Transy/vanie, Bucuresti 1995. XIII Horia CIUGUDEAN, Epoea timpurie a bronzu/ui in centru/ $i sud- vestu/ Translivaniel; Bucuresti 1996; XIV Serghei AGULNIKOV, Necropo/a eu/turii Be/ozerka de /a CazacJia, XI Bucuresti 1996. F" 19. · . a podoabel ' pIes . elor de vestimentatie 118 - Schema tipologlca 0($1 dacice. 354